cu privire la unele dispozițiuni pentru înlesnirea și refacerea creditului
Prin gratia lui Dumnezeu și voința naționala, Rege al României,
La toți de fața și viitori, sănătate:
Adunările legiuitoare au votat și adoptat, iar Noi, sanctionam ce urmează:
Dispozițiuni referitoare la fuziunile bancare
Societățile bancare, care vor fuziona conform art. 52 din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca, publicată în Monitorul Oficial Nr. 105 din 8 Mai 1934, în termen de dela data publicării prezentei legi, se vor lua de următoarele înlesniri fiscale:
Toate actele de fuziune, inclusiv transmisiunile mobiliare sau imobiliare cuprinse în acea fuziune, capitalul și acțiunile societăților rezultând
fuziuni, vor fi scutite de orice taxa de timbru și impozite;
Aceste societăți vor fi scutite, timp de 5 ani de la data fuzionării, de orice impozit comercial, de impozitul supra-cota aferent veniturilor comerciale.
Dispozițiunile alineatului b al prezentului articol aplica numai fuziunilor, în care capitalul cel mai anterior fuziunii al vreuneia din societățile bancare care fuzionează, nu reprezintă mai mult de cinci ori capitalul oricăreia din celelalte societăți care intră în fuziune, afară de cazul cînd asemenea fuziuni, s-ar face cu autorizarea anume data de Consiliul Superior Bancar, în care ipoteza dispozițiunile prezentului articol se aplică.
Societățile bancare rezultând din fuziune, în termenul prevăzut de articolul precedent, avea dreptul sa beneficieze de privilegiile și avantajele speciale acordate prin legi oricăreia din societățile fuzionate.
În decursul termenului de un an, prevăzut la art. 1 din această lege, deciziunile adunării generale privitoare la fuzionare se pot lua de adunările generale ordinare, cu majoritate absolută, cu toate ca prin actul constitutiv statute s-ar prevedea altfel.
În ce privește deciziunile de fuzionare, ce se vor lua în termenul de un an prevăzut art. 1 din această lege, termenul de opoziție prevăzut de art. 52 din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca se reduce la 15 de la data publicațiunii prevăzute de acel articol.
Dispozițiunile făcute, fie de creditori, fie de acționari, cu privire la asemenea decizii de fuzionare, se vor judeca de către Consiliul Superior Bancar, potrivit procedurii prevăzută de titlul IV din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca.
Aceste opozițiuni nu suspenda deciziunile de fuziune, decât dacă oponentul sau oponentii vor depune o garanție de cel puțin 209 din capitalul social, în numerar sau în acțiuni ale societății.
Dispozițiuni referitoare la modificarea unor texte din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca
Dispozițiunile cuprinse în art. 6, al. II din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca nu se aplică societăților bancare, avînd sediul principal în străinătate și care la promulgarea legii se găseau în funcțiune sub forma de sucursala, avînd o vechime de cel puțin 30 ani în România.
Se adauga la art. 7 din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca, următoarele aliniate:
"Nu sînt supuse dispozițiunilor prezentei legi următoarele instituțiuni de credit:
"Banca Naționala a României;
"Cassa Generală de Economie și Cecuri Poștale;
"Cassa de Depuneri și Consemnațiuni;
"Societatea Naționala de Credit Industrial;
"Societatea Creditului Rural și Societățile de Credit Funciar Urban, funcționînd pe baza legilor din 27 Iunie 1923, 20 August 1929 și din 20 Martie 1926;
"Cooperativele de credit care funcționează sub controlul Centralei Cooperative de Îndrumare și Control;
"Casele de Împrumut pe Gaj ale Agricultorilor și Industriasilor, funcționînd pe baza legii din 9 Martie 1915, modificată prin legea din 30 Mai 1929;
"Institutiunile de credit și ajutor cu caracter profesional și mutual care, conform statutelor lor, sînt constituite numai de funcționari publici și care nu fac operațiuni decât cu membrii lor;
"Creditul Agricol Ipotecar al României;
"Institutul de Credit Ipotecar".
La art. 9 din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca, după alineatul penultim, se adauga următorul text:
"Toate publicațiunile societăților bancare prevăzute în legi, statute sau în hotărîrile adunărilor generale ca și ale consiliului de administrație, se vor face prin Monitorul Oficial și printr-un ziar răspândit, redactat în limba română și care apare fie în Capitala, fie în localitatea unde societatea bancară își are sediul principal".
Se adauga la art. 12 din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca, înainte de alineatul ultim:
"Titlurile acțiunilor nominative sau la purtător ale societăților bancare, care se vor emite după publicarea acestei legi, vor trebui sa cuprindă:
"1. Denumirea societății.
"2. Data actului constitutiv și aceea a publicațiunii sale, cu arătarea locului unde ea a fost facuta.
"3. Cifra capitalului social, numărul și suma totală a acțiunilor.
"Aceste titluri vor fi tăiate dintr-un registru cu matca și vor purta semnatura a doi administratori sau a administratorului unic".
Se va introduce la începutul art. 18 din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca următorul text:
"Numărul maxim și minim al administratorilor va fi stabilit prin statute; în caz de vacanta a unui loc de administrator, ceilalți administratori deliberând împreună cu censorii, vor proceda la înlocuire printr-un alt administrator, pînă la convocarea adunării generale.
"Cînd este un singur administrator și acesta se retrage, adunarea generală va trebui să fie convocată. În caz de moarte sau de împiedicare fizica, numirea provizorie se va face de către censori; însă adunarea generală va fi convocată de urgenta pentru numirea definitivă a administratorului".
Articolul 19 din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca se înlocuiește cu următorul text:
"Administratorii unei societăți bancare sînt ținuți a executa personal funcțiunile ce le sînt încredințate, cu grija unui comerciant constiincios
de a observa secretul comercial.
"Ei pot însă delega parte din atribuțiunile lor, pe timp mărginit, la unul sau mai mulți dintre administratori, care vor constitui un comitet restrâns.
"Directorii și funcționarii băncii nu pot face parte nici din consiliul de administrație și nici din consiliul de censori.
"Directorul general (sau inlocuitorul sau) al unei societăți bancare, poate totuși face parte cu vot deliberativ din comitetul format împreună cu administratorii delegați.
Se va introduce la începutul art. 25 din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca următorul text:
"Adunarea generală ordinară va alege 3 pînă la 5 censori și tot atâția supleanți.
"Rudele și afinii administratorilor, pînă la al patrulea grad inclusiv nu sînt eligibili, sau dacă sînt aleși, pierd calitatea de censori.
"În caz de moarte, de renunțare decădere legală a unuia din censori, supleantul cel mai în vîrsta îl înlocuiește. Dacă, cu acest chip, numărul censorilor nu se poate completa, censorii care rămîn, numesc alte persoane care să înlocuiască pe cei absenți pînă la întrunirea celei mai apropiate adunări
Se va adauga la sfîrșitul art. 32, lit. b, din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca, alineatul următor:
"Evaluarea acestor titluri se va face de Consiliul de Administrație, împreună cu censorii, după orice fel de date și informațiuni, sau prin apreciere, diferențele rezultate neintrând în beneficiul impozabil".
Societățile bancare existente sînt obligate a se conformă dispozițiunilor
art. 10 și 11, în termenul de 2 ani.
Articolul 32, lit. d, alineatul 2, din legea pentru organizarea și reglementarea comertului de banca se inlocuieste cu textul urmator:
"Prin derogare de la dispozițiunile legii contributiunilor directe, vor fi neimpozabile rezervele speciale formate de societatile bancare, prin reevaluarea
imobilelor lor, la valoarea actuala, dacă aceste rezerve sînt formate în bilanțul exercițiilor 1934 sau 1935, și dacă sînt destinate exclusiv la amortizarea pagubelor lor de orice fel".
Aceste dispoziții se aplică și bilanțurilor de fuziune ale societăților bancare încheiate conform art. 1 al acestei legi.
Amortizarile sau reducerile aplicate creanțelor apreciate de bănci ca insolvabile sau dubioase vor putea fi făcute la bilanț, fie prin conturile de rezultate, fie prin întrebuințarea rezervelor de orice fel create în acest scop.
Sumele destinate la amortizari sau reduceri de creanțe nu vor fi impozabile decât atunci cînd creanțele respective vor fi efectiv încasate de bănci. Aceste încasări vor trebui sa figureze în contul de profit și pierdere într-o rubrica separată. Nerespectarea acestei dispozițiuni atrage impunerea la de cinci ori suma respectiva.
Amortizarile sau reducerile de creanțe se vor putea opera fie direct la partida debitorului respectiv, fie prin crearea de posturi creditoare reprezentând cuantumul amortizarii sau reducerii pentru fiecare caz în parte. Totalul acestor posturi nu va fi considerat ca rezerva și intră în calculul impozitului minimal. Băncile sînt autorizate sa amortizeze din beneficiile anuale pînă la 10% din valoarea bunurilor lor mobiliare, sumele întrebuințate în acest scop fiind impozabile. Dispozițiunile prezentului articol se aplică la toate bilanțurile societăților bancare, începînd cu bilanțul exercițiului 1934.
Se adauga la art. 34 din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca următorul alineat după alineatul Nr. 5:
"6. Efectuarea operațiunilor de gaj agricol conform legii asupra contractului de gaj agricol, publicată în Monitorul Oficial Nr. 87 din 16 Aprilie 1931".
Se adauga la art. 42 din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca următorul alineat, înainte de alineatul penultim:
"În lipsa președintelui, vicepreședintele exercita toate drepturile și atribuțiunile acestuia. Președintele va putea da delegație unuia sau mai multor membri din consiliu să semneze orice acte sau documente, sau sa-l reprezinte la lucrările consiliului, în lipsa vicepreședintelui".
Alin. II și III al art. 43 din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca vor avea următorul cuprins:
"Secretarul general va fi numit de Consiliul Superior Bancar și va avea un titlu academic de specialitate sau diploma de absolvire a Școlii Superioare de Comerț, eliberata mai înainte de înființarea Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale, dacă titularul unei asemenea diplome a ocupat, timp de cel puțin 10 ani, funcțiunea efectivă de director de banca".
La sfîrșitul articolului se adauga alineatul următor:
"În lipsa secretarului general, președintele Consiliului Superior Bancar poate imputernici pe unul din funcționarii consiliului să semneze pentru secretarul general deciziunile consiliului și toate lucrările care cad în sarcina acestuia".
Se adauga la finele alin. 1 al art. 45 din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca următorul alineat:
"Fac excepție deciziunile relative la administrația interioară a Consiliului Superior Bancar sau la expedierea lucrărilor curente, cat și cele prin care se ordonă o cercetare, conform art. 46 al acestei legi, sau prin care se trimite cazul în judecata consiliului. Aceste deciziuni pot fi luate de unul sau mai multe comitete de 3 - 5 membri, delegați de consiliu și care vor putea lua hotărîri valabile cu votul a 3 din membrii lor".
Alin. 4 al art. 52 din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca se înlocuiește cu textul următor:
"În contra deciziunii de fuziune se va putea face opoziție în termen de 2 luni de la publicarea actelor de mai sus, de oricare din creditorii sau actionarii societății care au votat contra sau au fost absenți, dacă acești acționari dovedesc ca la data adunării generale care a decis fuziunea erau proprietari ai unui număr de acțiuni reprezentând 1/10 din capitalul social. Opoziția se va indrepta la tribunalul locului unde societățile fuzionate și-au fixat sediul central".
Lichidarea prevăzută de art. 54 și 55 din legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca se va putea incredinta unei alte societăți bancare.
Alineatul final din art. 54 al legii pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca se înlocuiește cu textul următor:
"În toate cazurile în care societățile bancare intră în lichidare pentru una din cauzele prevăzute de prezentul articol, operațiile de lichidare se vor face conform dreptului comun în materie de lichidare a societăților comerciale și sub supravegherea Consiliului Superior Bancar, printr-un delegat a cărui delegațiune se va publică întocmai ca și actul de numire a lichidatorului.
"În caz de lichidare voluntara lichidatorul va fi obligat sa ceara, în termen de 8 zile de la numirea sa, Consiliului Superior Bancar desemnarea delegatului.
"Lichidatorul nu va putea încheia nici un act de dispozițiune sau înstrăinare, decât cu aprobarea prealabilă a delegatului Consiliului Superior Bancar.
"În caz de conflict între aceștia va decide tribunalul printr-o încheiere data în Camera de Consiliu.
"Onorariile și retribuțiunile lichidatorilor nu vor putea trece de 10% asupra sumelor încasate din lichidare".
Nici o institutiune de credit, de orice fel ar fi, nu va putea primi sau conserva denumirea de "Casa de Economii", fie chiar parțial în titulatura societății, cu excepțiunea Caselor de Economii și Cecuri Poștale sau a Caselor comunale de economii, funcționînd în baza legii de constituire din 1932.
Acele instituțiuni care actualmente au aceasta denumire vor trebui sa o înlocuiască cu denumirea de Casa de păstrare sau alta asemănătoare, în termen de maximum un an de la publicarea prezentei legi.
Dispozițiuni referitoare la unele dispozițiuni din legea pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane
Debitorii intrand în prevederile art. 50 al legii din 7 Aprilie 1934 vor putea introduce cererile de convocarea creditorilor, prevăzute de acel articol, în termen de maximum 3 luni de la publicarea acestei legi.
Institutiunile de credit prevăzute de art. 52 al aceleiași legi vor putea beneficia de dispozițiunile acelui articol numai dacă în termen de 4 luni de la publicarea acestei legi vor fi depus la tribunal procesul-verbal al consiliului de administrație, prevăzut la art. 26 al acestei legi, sau dacă în același termen vor fi cerut convocarea comisiei de judecată a capacității de plată a institutiunii, Consiliul Superior Bancar va putea prelungi acest termen pe cel mult trei luni institutiunii de credit care-i va solicita prelungirea.
În același termen de 4 luni, institutiunile de credit prevăzute la art. 61 din legea de la 7 aprilie 1934 vor putea exercita opțiunea în alin. III al art. 61 din acea lege.
Adesiunea creditorilor reprezentând majoritatea creanțelor, data potrivit dispozițiunilor art. 52 din legea lichidării datoriilor agricole și urbane din 7 Aprilie 1934, va fi constatată printr-un proces-verbal încheiat de consiliul de administrație al institutiunii debitoare.
Acest proces-verbal va cuprinde numele creditorilor aderenti, cuantumul creanțelor respective, totalul pasivului conform art. 27, precum și condițiunile aranjamentului.
Acest proces-verbal va fi depus la tribunalul sediului principal al institutiunii care va ordonă, la cererea institutiunii, publicarea în Monitorul Oficial a unui extras din procesul-verbal, cuprinzînd cuantumul total al creanțelor aderente, precum și condițiunile aranjamentului.
Aranjamentul constatat prin procesul-verbal depus la tribunal devine executoriu și opozabil tuturor creditorilor din momentul depunerii lui.
Orice cerere de anulare a aranjamentului, oricare ar fi motivul pe care ar fi intemeiata, se va putea face cel mult în termen de 2 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a extrasului din procesul-verbal respectiv și se va adresa exclusiv tribunalului sediului principal al institutiunii, pe calea unei acțiuni principale, care se va judeca de urgenta în camera de consiliu. Asemenea acțiunii nu suspenda executarea aranjamentului. Hotărîrile de anulare vor avea efect față de toți creditorii,
În caz de anulare a aranjamentului pentru faptul neîntrunirii majorității, institutiunea va mai putea sesiza comisia prevăzută de art. 52 în vederea stabilirii capacității sale de plată, în termen de o luna de la rămânerea definitivă a hotărîrii de anulare.
Aranjamentele prevăzute de art 50 și 52 ale legii publicată în Monitorul Oficial Nr 83 din 7 Aprilie 1934, precum și deciziunile comisiunilor prevăzute de aceste articole, pot avea ca obiect numai datoriile anterioare acelei legi oricare ar fi natura creanțelor, chiar cu prestațiuni periodice sau cu scadente viitoare și oricare ar fi creditorii, și vor putea fi încheiate numai dacă cotele stabilite prin aceste articole de 15% și 10%, constând în creanțe
supuse prevederilor zisei legi, se găseau în patrimoniul celui care a propus aranjamentul la data publicării legii din 7 Aprilie 1934.
În calculul pasivului și al majorității creanțelor prevăzute la art. 52 din legea lichidării datoriilor de la 7 Aprilie 1934, creanțele creditorilor care au aderat la aranjamentul de plată se vor socoti după cuantumul datorat la data adesiunii, iar creanțele creditorilor care n-au aderat se vor socoti după cuantumul rămas de plată la data depunerii la tribunal a procesului-verbal prevăzut la art. 26 al acestei legi.
Banca Naționala a României este în drept sa voteze sau sa adere, în calitate de creditoare, la orice cerere sau propunere de aranjament, facuta conform art. 50 și 52 din legea de la 7 Aprilie 1934, pentru cuantumul creanțelor sale.
Dispozițiunile art. 49 al legii din 7 Aprilie 1934 se aplică și în favoarea girantilor, garantilor și în genere în favoarea oricăror obligați accesori, cînd debitorul principal beneficiază de art. 50 și 52 ale aceleiași legi.
Diferența între datoria inițială și cea redusă în conformitate cu înțelegerea sau cu hotărîrile comisiunilor de arbitri, pronunțate pe baza art. 50 și 52 din legea lichidării datoriilor din 7 Aprilie 1934, nu constituie un beneficiu pentru comercianți sau institutiunile de credit care vor fi obținut aranjamente sau reduceri din creanțe și ca atare asemenea diferențe nu sînt impozabile.
Prin derogare de la art. 49 și urm. și art. 94 ale legii asupra cambiei și biletului la ordin, cambiile și biletele la ordin care constata creanțe supuse dispozițiunilor art. 50 și 52 ale legii lichidării din 7 Aprilie 1934, sînt dispensate de protest la scadentele lor și orice decădere se suspenda din momentul introducerii unei cereri, conform art. 50 și 52, alin. II, sau din momentul depunerii la tribunal a procesului-verbal prevăzut de art. 26 și pînă în termen de 6 luni de la expirarea termenul de plată acordat debitorilor care au solicitat beneficiul art. 50 și 52, sau de la respingerea definitivă a reducerii propuse de debitori pe temeiul acelorași articole, sau de la decăderea debitorilor ori constatarea judecătorească ca debitorii nu întrunesc condițiunile cerute de art. 50 și 52 ale legii din 7 Aprilie 1934.
În consecința, detentorii acestor cambii vor putea intenta acțiunile cambiale sau introduce cererile de executare cambiala în acest interval de timp, fără a pierde dreptul de regres față de orice semnatar, girant sau avalist al cambiei sau biletului la ordin.
La finele art. 53 al legii pentru lichidarea datoriilor din 7 Aprilie 1934 se adauga următoarele:
"În toate cazurile prevăzute de acest articol Curtea de apel va judeca în camera de consiliu cu precădere și de urgenta.
"În caz de admitere a recursului, Curtea va evoca fondul, putând însă admite numai acele probatorii care tind la lămurirea unor chestiuni de fapt, a căror examinare a devenit ca o consecința directa a admiterii unui motiv de casare".
Se adauga la art. 109, alin. III din legea cambiei și biletului la ordin, următoarele:
"iar pentru acțiunile deja intentate înainte sau după promulgarea legii din 7 Aprilie 1934, perimarile sau prescripțiunile, cat și orice decăderi sînt suspendate pe tot timpul aplicatiunii acelei legi".
Dispozițiuni referitoare la cesiunea dreptului de ipoteca și de gaj
Dacă într-un act de gaj, ipoteca sau alt drept de preferinta se constată că pentru creanta garantată s-au emis cambii sau bilete la ordin, cesiunea drepturilor de garanție se face și fără a se îndeplini formalitățile cerute de dreptul comun, prin simpla girare a cambiilor, sau a biletelor la ordin, fără a se considera însă cesionat prin aceasta și raportul fundamental, care a pricinuit emiterea cambiilor sau a biletelor la ordin.
Posesorul cambiei sau a biletului la ordin va fi în drept sa ceara înscrierea sa la tabloul de distribuția sumelor rezultate din executarea garanției, în calitate de creditor privilegiat, chiar dacă nu prezintă actul de constituirea garanției în original, cu condițiunea de a stabili conform dreptului comun, ca acele cambii sau bilete la ordin prezentate, sînt acelea de care face vorbire actul de constituire sau le-au înlocuit prin preschimbare.
Cînd cambiile sau biletele la ordin nu reprezintă totalitatea creanței figurand în act, posesorul lor va fi colocat în același rang cu creditorul titular al testului creanței.
La cambiile trate documentare, cu mențiunea conosamentului (polița de încărcare) sau a altui titlu reprezentând mărfuri, giratarul se socotește ca are un drept de gaj asupra acestor titluri, cum și asupra mărfurilor reprezentate prin documente, fără a fi nevoie de vreun act separat de constituire a gajului
Dispozițiuni referitoare la gajul agricol
Alineatul II al art. 2 din legea contractului de gaj agricol, publicată în Monitorul Oficial Nr. 87 din 16 Aprilie 1931, se înlocuiește cu următoarele
"Contractele de gaj asupra semnaturilor prinse de rădăcini, încheiate sau ce se vor încheia pe baza prezentei legi, sau pe baza art. 29 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane din 7 Aprilie 1934, conferă creditorului gagist un drept de preferinta asupra recoltelor anilor viitori, pînă la completa achitare a întregii datorii garantată cu acel gaj, inclusiv cheltuielile făcute cu asigurarea și conservarea gajului, fără a fi nevoie de alta formalitate decât reînscrierea gajului în registrul de gaj agricol, în cursul lunii Ianuarie a fiecărui an.
"Acest drept va fi opozabil și terțului achizitor al imobilului".
Dispozițiuni referitoare la interpretarea unor dispozițiuni din condica de procedura civilă
Se adauga la art. 378 pr. civ. din Vechiul-Regat următoarele dispozițiuni cu caracter interpretativ:
"Creanta certa este aceea a carei existenta rezultă din însuși actul de creanta sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate dela debitor sau recunoscute de dânsul.
"Creanta este lichidă atunci cînd câtimea ei este determinata prin însuși actul de creanta sau cînd este determinabilă cu ajutorul actului de creanta sau și a altor acte chiar neautentice, fie emanând dela debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulatiunilor conținute în actul de creanta, chiar dacă prin aceasta determinare ar fi nevoe de o osebită socoteala".
Dispozițiunile art. 26, 27, 28, 29, 32 33, 34 și 36 au caracter interpretativ.
Toate dispozițiunile contrare acestei legi sînt și rămîn abrogate.
Articolul 223 din legea pentru modificarea unor articole din legea pentru organizarea cooperației din 28 Martie 1929, publicată în Monitorul Oficial Nr. 73 din 27 Martie 1935, nu este abrogat sau modificat întru nimic prin dispozițiunile legii de fața.
Această lege s-a votat de Senat în ședința dela 10 Aprilie anul 1935 și s-a adoptat cu majoritate de nouăzeci și cinci voturi, contra trei.
Această lege s-a votat de Adunarea Deputaților în ședința dela 13 Aprilie anul 1935 și s-a adoptat cu unanimitate de una suta douăzeci și patru voturi.