LEGE nr. 60 din 26 decembrie 1968

Procuratura Republicii Socialiste România, în înfăptuirea politicii partidului și statului de asigurare și intarire continua a legalității socialiste, apara cuceririle revoluționare ale poporului, orînduirea socială și de stat, proprietatea socialistă, drepturile și interesele legitime ale organizațiilor socialiste, ale celorlalte persoane juridice, precum și ale cetățenilor.

Prin întreaga sa activitate, Procuratura Republicii Socialiste România contribuie la aplicarea justa și unitară a legii, la prevenirea și combaterea infracțiunilor și a altor fapte de încălcare a ordinii de drept, la educarea cetățenilor în spiritul respectării legilor și a regulilor de conviețuire socială.

Procuratura Republicii Socialiste România are următoarele atribuții:

Atribuțiile organelor procuraturii se exercită de către acestea, numai în baza legii și a dispozițiilor organelor ierarhic superioare.

Procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare din atribuțiile procurorilor în subordine sau sa suspende ori sa anuleze actele și dispozițiile acestora.

Dispozițiile procurorului ierarhic superior sînt obligatorii pentru procurorii în subordine.

Procurorul își exercită atribuțiile fără vreo imixtiune sau substituire în activitatea altor organe de stat, el avînd obligația sa acționeze, în limitele competentei sale, numai în vederea asigurării respectării legii.

În vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, procurorul poate cere actele, lucrările, datele sau explicațiile necesare, de la ministere și celelalte organe centrale ale administrației de stat, de la organele locale ale administrației de stat, organizațiile economice, întreprinderile și instituțiile de stat, organizațiile cooperatiste și alte organizații obștești, precum și de la orice persoană care exercită o funcție sau îndeplinește o însărcinare în cadrul organizațiilor socialiste prevăzute mai sus, care sînt obligate sa dea urmare cererii procurorului.

Procurorul poate să efectueze orice act de urmărire penală, în orice cauza.

În cazurile prevăzute de lege, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror.

Procurorul supraveghează ca urmărirea penală să fie efectuată cu respectarea legii. În îndeplinirea acestei activități, procurorul da dispoziții organelor de cercetare penală sau ia alte măsuri necesare cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală.

Procurorul da dispoziții și ia măsuri în scris și motivat.

Dispozițiile date de procuror sînt obligatorii pentru organul de cercetare penală.

Procurorul veghează ca orice infracțiune să fie la timp descoperită și complet stabilită, ca orice infractor să fie tras la răspundere penală și ca nici o persoană sa nu fie urmărită penal decît în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

De asemenea, veghează la respectarea libertății individuale a cetățenilor, verificind temeinicia și legalitatea reținerii sau arestării preventive, astfel ca nici o persoană sa nu fie lipsită de libertate decît în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

Procurorul pune în mișcare acțiunea penală, ia măsurile preventive prevăzute de lege, dispune trimiterea în judecata și sesizează instanța ori da alte soluții ce intră în competența sa.

El rezolva plingerile împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală.

Plîngerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolva de procurorul șef al unității.

În cazul cînd măsurile și actele sînt ale procurorului șef, ori sînt luate sau efectuate pe baza dispozițiilor date de către acesta, plîngerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.

Procurorul poate să ceara spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penală, care este obligat sa-l trimită cu toate actele, materialele și datele privitoare la data și fapta care formează obiectul cercetării.

Procurorul încuviințează, autoriza, confirma sau infirma, după caz, actele sau măsurile procesuale ale organului de urmărire penală.

Procurorul verifica la locurile de reținere sau de deținere preventivă legalitatea măsurilor de reținere și arestare preventivă, precum și a condițiilor de reținere și deținere, luînd măsurile prevăzute de lege.

Dispozițiile art. 25 alin. 1, 2 și 3 se aplică în mod corespunzător și în cazul verificărilor prevăzute de alineatul precedent.

Procurorul participa la dezbateri în cauzele în care legea prevede obligatoriu aceasta, iar în celelalte cauze numai cînd apărarea unor interese de stat, obștești sau ale părților face necesară participarea sa.

Participarea procurorului la dezbaterea recursului în cauzele penale, precum și a recursului extraordinar oricare ar fi obiectul cauzei, este obligatorie.

În desfășurarea cercetării judecătorești și a dezbaterilor, procurorul are rol activ în vederea aflarii adevărului și a respectării dispozițiilor legii, formulînd cereri și punînd concluzii.

Cererile și concluziile procurorului trebuie să fie motivate.

Procurorul susține învinuirea în cauzele penale, potrivit legii. Cînd cercetarea judecătorească nu confirma învinuirea sau cînd a intervenit o cauza de încetare a procesului penal, procurorul pune, după caz, concluzii de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal.

Procurorul examinează hotărîrile judecătorești, iar cînd considera ca acestea sînt netemeinice sau nelegale, folosește căile de atac prevăzute de lege.

În cauzele civile, aplicarea dispozițiilor alineatului precedent este obligatorie numai în cazul hotărîrilor care se comunică procurorului, potrivit legii, sau cînd este sesizat de alte persoane decît cele care pot sa exercite căile de atac.

Procurorul general poate cere spre examinare dosarele privind procesele definitiv judecate, de la orice judecătorie sau tribunal, și sa atace cu recurs extraordinar, la sesizare sau din oficiu, hotărîrile definitive cînd considera ca prin acestea s-a adus o încălcare esențială legii sau ca ele sînt vadit netemeinice.

Procurorul general poate sesiza Tribunalului Suprem, ca acesta sa emita decizii de îndrumare, în vederea aplicării unitare a legii în activitatea de judecată.

Procurorul general participa la ședințele Tribunalului Suprem în care se dau decizii de îndrumare.

Procurorul veghează ca actele și lucrările de punere în executare a hotărîrilor judecătorești și a altor titluri executorii să fie executate de către instanțele judecătorești cu respectarea legii.

Procurorul verifica dacă organele militiei efectuează în termen și cu respectarea dispozițiilor legii lucrările de aducere la îndeplinire a mandatelor de executare.

Dacă constata ca exista mandate de executare care nu au fost aduse la îndeplinire, ia măsurile ce intră în competența sa ori sesizează organele competente sa ia măsurile necesare.

Procurorul supraveghează respectarea de către organele de la locurile de executare a pedepselor, locurile de muncă ale condamnaților, locurile de executare a măsurilor educative luată față de minori, precum și de către organele din instituțiile sanitare în care sînt internati medical bolnavi pe baza hotărîrilor judecătorești.

Procurorul are acces deplin la locurile și instituțiile prevăzute în alineatul precedent, verificind legalitatea deținerii sau internării, precum și a condițiilor de deținere sau internare prevăzute de dispozițiile legii.

Procurorul se deplaseaza la locurile de executare a pedepselor și la locurile de muncă ale condamnaților și examinează ordinele, instrucțiunile, dispozițiile și orice alte acte referitoare la legalitatea deținerii și a condițiilor de deținere, precum și dosarele personale ale condamnaților.

Procurorul examinează cererile sau reclamațiile verbale ori scrise ale condamnaților, iar la cererea lor sau cînd considera necesar, îi asculta pe aceștia fără prezenta altor persoane.

Dacă constata cazuri de deținere ilegala sau alte cazuri de nerespectare a legii, ia măsurile ce intra în competența sa ori sesizează organele competente sa ia măsurile necesare.

Dispozițiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător și în ce privește locurile în care se executa măsuri educative luate față de minori, precum și în ce privește instituțiile sanitare în care sînt internati medical bolnavi pe baza hotărîrilor judecătorești.

Procurorul care îndeplinește atribuțiile prevăzute în prezenta secțiune verifica, în cazul infracțiunilor săvîrșite de detinutii și internatii din locurile și instituțiile prevăzute de art. 24, dacă cercetarea penală se efectuează potrivit legii.

Procurorul primește, examinează și rezolva reclamațiile și sesizările organizațiilor socialiste și ale cetățenilor, referitoare la încălcări ale dispozițiilor legii săvîrșite de către funcționarii organelor și organizațiilor socialiste prevăzute în art. 7.

Dispozițiile alineatului precedent nu sînt aplicabile cererilor de competența instanțelor judecătorești sau a altor organe cu activitate jurisdicțională.

Procurorul, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 27, cînd constata încălcări ale dispozițiilor legii, ia, după caz, măsurile prevăzute de legea penală sau sesizează organul în activitatea căruia s-a constatat încălcarea, în vederea restabilirii legalității, cerind totodată organului competent să aplice dispozițiile legale privitoare la răspunderea administrativă, disciplinară sau materială.

Organul prevăzut în alineatul precedent este obligat sa rezolve sesizarea și sa ia măsurile necesare pentru restabilirea legalității și de sancționare a celor vinovați, comunicînd procurorului, în termen de 30 zile de la primirea sesizării, măsurile luate.

Dacă organul sesizat nu ia măsurile necesare sau acestea nu sînt corespunzătoare dispozițiilor legii, procurorul încunoștințează pe procurorul ierarhic superior, pînă la procurorul general, în vederea introducerii sesizării la organul ierarhic superior celui prevăzut în alin. 1.

Dacă aplicarea măsurilor prevăzute în articolul precedent nu este posibila datorită implinirii prescripției sau altor cauze legale, procurorul, prin sesizarea sa, va cere organului competent sa ia măsuri de inlaturare și prevenire a cauzelor care determina nerespectarea legii.

Cînd constata cazuri frecvente de nerespectare a legii în una sau mai multe unități, în afară măsurilor ce se iau potrivit art. 28, procurorul sesizează direct sau, după caz, face propuneri în vederea sesizării organului ierarhic superior al unităților în activitatea cărora s-au constatat cazuri de nerespectare a legii.

Organul sesizat potrivit art. 1 și 2 este obligat sa răspundă procurorului în termen de 60 zile de la primirea sesizării.

Cînd din actele și lucrările efectuate în exercitarea atribuțiilor prevăzute în secțiunile I, II și III din prezentul capitol, precum și în cazul cînd din orice alte lucrări ce intra în competența organelor procuraturii se constata încălcări ale legii, procurorul se sesizează și, efectuind verificările necesare, procedează potrivit art. 28 și 29.

Procuratura Republicii Socialiste România organizează introducerea și aplicarea în practica de urmărire penală a metodelor științifice și mijloacelor tehnice criminalistice, pentru ridicarea continua a calității urmăririi penale și a calificării profesionale a procurorilor.

Procuratura Republicii Socialiste România studiază și generalizeaza experienta practicii de urmărire penală, efectuează lucrări de laborator și contribuie la stabilirea metodelor științifice și mijloacelor tehnice criminalistice pentru descoperirea, cercetarea și prevenirea infracțiunilor.

Procurorul general poate dispune înființarea cabinetelor de criminalistica la procedurile județene.

Procurorul militar are următoarea competența:

Cînd din actele și lucrările efectuate în exercitarea atribuțiilor prevăzute la lit. a-c inclusiv, precum și în cazul cînd din orice alte lucrări ce intră în competența organelor de procuratura militară rezultă încălcări ale legii, ale jurămîntului militar sau ale obligațiilor referitoare la datoria, ordinea și disciplina militară, procurorul militar se sesizează și ia măsurile prevăzute de lege.

În desfășurarea activității prevăzute de art. 34, procurorul exercita atri- atribuțiile și folosește mijloacele prevăzute de prezenta lege, ale carei dispo- zitii se aplică în mod corespunzător și procurorilor militari.

Procuratura Republicii Socialiste România este condusă de procurorul general, ajutat de un colegiu.

Colegiul este format din procurorul general, adjunctii acestuia, precum și din alte persoane cu funcții de conducere în organele procuraturii.

Componenta colegiului se aproba de Consiliul de Stat, la propunerea procurorului general.

Procurorul general este președintele colegiului și coordonează activitatea acestuia.

Colegiul Procuraturii Republicii Socialiste România este organ deliberativ care își desfășoară activitatea potrivit muncii și conducerii colective. Colegiul dezbate și ia hotărîri în principalele probleme din domeniul de activitate al procuraturii. El se întrunește cel puțin o dată pe luna, lucrează în prezenta a cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi și ia hotărîri cu jumătate plus unu din numărul total al membrilor ce-l compun.

Dacă procurorul general nu este de părerea majorității, informează despre aceasta Consiliul de Stat, pentru a decide.

Membrii colegiului răspund în fața colegiului și a procurorului general pentru îndeplinirea sarcinilor ce le sînt repartizate.

Procurorul general și adjunctii acestuia asigura aducerea la îndeplinire a hotărîrilor colegiului și exercită conducerea operativă a activității procuraturii.

Procurorul general răspunde în fața Marii Adunări Naționale de activitatea procuraturii, iar în intervalul dintre sesiuni, în fața Consiliului de Stat.

În îndeplinirea atribuțiilor sale, procurorul general emite ordine și instrucțiuni, pe baza și în vederea aplicării legii, precum și pentru toate organele de urmărire penală în ceea ce privește desfășurarea activității de urmărire penală.

Ordinele și instrucțiunile procurorului general pot fi anulate sau suspendate de către Marea Adunare Naționala, iar în intervalul dintre sesiuni, de către Consiliul de Stat.

Procurorul general poate face Consiliului de Stat propuneri cu caracter legislativ; de asemenea, poate sesiza Consiliul de Stat spre a se da legilor în vigoare interpretarea general obligatorie.

Procuratura Republicii Socialiste România are următoarele organe: Procuratura Generală, procuraturile județene, procuraturile locale și procuraturile militare.

Procuratura municipiului București are aceeași organizare și competența ca procuratura judeteana.

În fiecare județ și în sectoarele municipiului București funcționează procuraturi locale.

Numărul procuraturilor locale și raza lor teritorială sînt aceleași ca ale judecătoriilor. Sediile procuraturilor locale și județene precum și denumirea acestora, se stabilesc prin ordinul procurorului general.

Numărul, sediile și raza de activitate a procuraturilor militare se stabilesc de Consiliul de Stat.

Statutele de organizare ale organelor de procuratura militară se stabilesc de procurorul general, de acord cu ministrul forțelor armate.

Personalul Procuraturii Republicii Socialiste România este compus din procurori, personal administrativ, tehnic și de serviciu.

Poate fi procuror persoana care:

Procurorul general este ales de Marea Adunare Naționala, pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia și funcționează pînă la alegerea noului procuror general.

Adjunctii procurorului general se numesc prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea procurorului general.

Procurorii șefi ai județelor și procurorul șef al municipiului București sînt aleși în funcție și revocați de consiliile populare județene sau al municipiului București, la propunerea procurorului general.

Procurorii șefi prevăzuți la alineatul precedent sînt aleși pe durata mandatului consiliului popular și funcționează pînă la alegerea noilor procurori șefi.

Procurorii șefi ai județelor și procurorul șef al municipiului București prezintă anual în sesiunile consiliilor populare județene și al municipiului București, dări de seama despre cele constatate cu privire la respectarea legalității în unitățile administrativ-teritoriale în care aceste consilii sînt alese.

Numirea, transferarea, avansarea și încetarea funcției altor procurori decît cei prevăzuți în art. 45 se fac de procurorul general.

Numirea procurorilor militari se face cu acordul ministrului forțelor armate.

Procurorii nou numiți vor efectua un stagiu de practica de 2 ani, după terminarea căruia sînt supuși unui examen de capacitate obligatoriu.

Judecătorii care au promovat examenul de capacitate, în aceasta calitate, nu mai au obligația de a susține un asemenea examen, ca procuror.

La examenul de capacitate se pot prezenta, fără îndeplinirea condiției de stagiu, cei care au o vechime în munca juridică de cel puțin 2 ani ca judecător, consultant la Tribunalul Suprem, juristconsult, avocat, notar de stat, arbitru de stat și consultant arbitral.

Dispozițiile alineatului precedent se aplică și în cazul activității desfășurate ca membru al corpului didactic din învățămîntul juridic superior, redactor la o revista juridică sau la o editura cu specific juridic, lucrator în specialitate juridică la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Republicii Socialiste România sau în Ministerul Justiției ori în laboratoarele de expertiza criminalistica de pe lîngă Ministerul Justiției, precum și la unele direcții, secții sau birouri cu atribuții speciale de legislație sau studii juridice.

Acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a personalului militar din organele de procuratura militară se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente ale Ministerului Forțelor Armate.

Personalul din organele de procuratura militară intră în efectivul Ministerului Forțelor Armate.

Personalul militar prevăzut în art. 48 face parte din cadrele permanente ale forțelor armate, fiindu-i aplicabile prevederile legilor, decretelor, hotărîrilor Consiliului de Miniștri, statutelor, regulamentelor și instrucțiunilor privitoare la drepturile și obligațiile cadrelor permanente.

Acordarea recompenselor și aplicarea măsurilor disciplinare personalului prevăzut la alineatul precedent aparțin organelor ierarhic superioare din Procuratura Republicii Socialiste România.

Procurorii militari sînt subordonați organelor ierarhic superioare din Procuratura Republicii Socialiste România.

Procurorii sînt obligați sa îndeplinească constiincios îndatoririle de serviciu, să respecte cu strictețe dispozițiile legii, hotărîrile și ordinele organelor ierarhic superioare și sa lupte pentru apărarea și întărirea legalității socialiste. Ei sînt datori ca atît în activitatea de serviciu, cît și în relațiile sociale, să aibă o comportare corecta și demna, compatibila cu prestigiul funcției ce îndeplinesc.

Săvîrșirea unor fapte penale ori a altor fapte nedemne care aduc atingere reputației de procuror atrage pierderea dreptului de a mai îndeplini aceasta funcție.

Procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu sau de la regulile de conviețuire socială ori pentru comportări ce dauneaza interesului serviciului sau prestigiului funcției.

Sancțiunile ce se aplică pentru abaterile disciplinare sînt:

Dacă cel sancționat nu da urmare transferării, se va putea dispune desarcinarea din funcție.

Sancțiunile prevăzute de art. 52 lit. c-f inclusiv se aplică de procurorul general direct sau prin adjunctii săi desemnați în acest scop.

Competența de aplicare a celorlalte sancțiuni disciplinare poate fi delegată și procurorilor șefi.

Procurorii învinuiți de abateri grave pot fi suspendați din funcție pînă la terminarea cercetărilor.

În caz de punere în mișcare a acțiunii penale împotriva acestora, suspendarea din funcție pînă la terminarea definitivă a procesului penal este obligatorie.

Măsurile prevăzute de alin. 3 și 4 se iau de către procurorul general.

Salarizarea procurorilor se stabilește prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Salarizarea personalului din organele de procuratura militară se stabilește potrivit reglementărilor în vigoare pentru personalul din unitățile militare bugetare. Pentru personalul militar, toate celelalte drepturi, precum și condițiile de pensionare și drepturile la pensie, sînt cele stabilite pentru militari.

În afară cazurilor prevăzute de art. 52 alin. 1 lit. f și alin. 2, funcția de procuror încetează prin:

În aplicarea prezentei legi și a prevederilor din legislația muncii, procurorul general va stabili prin ordin condițiile de transferare, încetare a funcției, efectuare a stagiului de practica, sustinere a examenului de capacitate, notare, acordare a recompenselor, aplicare a sancțiunilor disciplinare, precum și celelalte drepturi și obligații ale procurorilor.

Numirea, avansarea, transferarea, desfacerea contractului de munca și aplicarea măsurilor disciplinare personalului administrativ, tehnic și de serviciu al Procuraturii Republicii Socialiste România se fac de către procurorul general, direct sau prin delegații săi, în condițiile prevăzute de legislația muncii.

Structura organizatorică a Procuraturii Generale, funcțiile procurorilor și ierarhia acestora, precum și condițiile de vechime pentru avansarea în funcție, se stabilesc de Consiliul de Stat.

Procurorii, cu excepția celor care efectuează stagiul de practica, aflați în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, sînt considerați ca îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 47, precum și condițiile de vechime pentru funcțiile pe care le ocupa.

Dispozițiile alin. 1 se aplică și foștilor procurori și judecători aleși ori numiți în organizațiile obștești sau în aparatul de stat, în funcții legate de activitatea justiției.

Procurorii care participa la dezbaterile instanțelor de judecată poarta ținuta vestimentara de ședința.

Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1969.

Pe aceeași dată Legea nr. 6 din 21 iunie 1952 pentru înființarea și organizarea Procuraturii Republicii Socialiste România, republicată în Buletinul Oficial nr. 14 din 29 mai 1961, cu modificările ulterioare, Decretul nr. 88 din 8 februarie 1956, publicat în Buletinul Oficial nr. 10 din 23 martie 1956, cu modificările ulterioare, precum și orice dispoziții contrare prezentei legi, se abroga.

-----------