NORME METODOLOGICE din 29 decembrie 1999

Norme metodologice

──────────────────

Sunt contribuabili, potrivit art. 2 alin. (2) din ordonanța, persoanele fizice române fără domiciliu în România, precum și persoanele fizice străine, rezidente ale unor state cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri, care realizează venituri din România în următoarele condiții:

- veniturile sunt obținute din activități care nu se realizează prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României;

- veniturile sunt obținute într-o perioadă care nu depășește în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat, în condițiile prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

Veniturile din activități independente, din salarii și din cedarea folosinței bunurilor sunt venituri care se supun procedurii de globalizare și de determinare a impozitului pe venitul anual global.

Veniturile din dividende și dobânzi și cele cuprinse în categoria "alte venituri" se supun impozitării, pe fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.

Ordonanța

─────────

Nu sunt venituri impozabile și nu se impozitează, potrivit prezentei ordonanțe, următoarele:

Norme metodologice

──────────────────

În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obținute de persoanele fizice, cum sunt:

- alocația de stat pentru copii;

- alocația de stat pentru copii cu handicap, în condițiile și în cuantumul prevăzute de lege, majorat cu 100%;

- alocația de întreținere pentru copii cu handicap, aflați în plasament familial sau încredințați, potrivit legii, unei familii sau persoane ori unui organism privat, autorizat potrivit legii, în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 50%;

- ajutorul special lunar acordat pe toată durata handicapului pentru cei care sunt inapti de muncă din cauza handicapului;

- alocația suplimentară pentru familiile cu copii;

- indemnizația acordată începând cu cea de-a doua naștere;

- ajutoarele care se acordă sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;

- ajutorul social acordat potrivit legii;

- ajutorul de urgenta acordat de Guvern și de primari în situații de necesitate, în limita fondurilor existente;

- alocația pentru fiecare copil încredințat sau dat în plasament familial;

- ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;

- ajutorul de șomaj;

- alocația de sprijin;

- ajutorul de integrare profesională;

- indemnizația lunară reparatorie, acordată urmașilor sau părinților eroilor-martiri, mamelor care se pensionează din motive de sănătate survenite după pierderea copilului și răniților;

- indemnizația lunară de îngrijire acordată persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, precum și marilor mutilati;

- indemnizația lunară acordată persoanelor persecutate din motive politice;

- indemnizația lunară acordată magistraților inlaturati din justiție din considerente politice;

- indemnizația de veteran de război, inclusiv sporul, acordate potrivit legii;

- renta lunară acordată, potrivit legii, veteranilor de război;

- ajutorul anual pentru acoperirea unei părți din costul chiriei, energiei electrice și energiei termice;

- ajutorul de inmormantare;

- sprijinul material acordat soțului supraviețuitor sau urmașilor membrilor Academiei Române;

- ajutoarele acordate emigrantilor politici greci;

- ajutorul pentru refugiati;

- ajutoarele umanitare, medicale și sociale;

- ajutoarele sociale acordate în baza legislației de pensii.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

Nu sunt venituri impozabile:

- contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemănătoare, necesare în procesul muncii;

- contravaloarea echipamentului individual de protecție cu care este dotat fiecare participant în procesul muncii pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc;

- contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat în vederea utilizării lor în timpul procesului muncii pentru a-i proteja îmbrăcămintea și încălțămintea;

- contravaloarea alimentației de protecție primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucrează în locuri de muncă cu condiții grele și vătămătoare;

- contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice care își desfășoară activitatea în locuri de muncă al căror specific impune o igiena personală deosebită;

- contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare în activitate;

- contravaloarea echipamentului și a materialelor de resortul echipamentului (materiale de spălat și de igiena, materiale de gospodărie, materiale pentru atelierele de reparații și întreținere, rechizite și furnituri de birou), primite în mod gratuit de personalul din sectorul de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala, în condițiile legii;

- altele asemenea.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

În această categorie se cuprind:

- alocația individuală de hrana acordată sub forma tichetelor de masa, primită de angajați și suportată integral de angajator, potrivit legii;

- alocațiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanță, interna și internationala, diferențiată pe categorii de acțiuni;

- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentației de efort necesare în perioada de pregătire;

- drepturile de hrana în timp de pace primite de personalul din sectorul de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala;

- alte drepturi de aceasta natura primite potrivit dispozițiilor legale.

Ordonanța

─────────

Sunt venituri scutite de impozit pe venit, potrivit prezentei ordonanțe, următoarele:

Norme metodologice

──────────────────

În această categorie se cuprind:

- premii obținute la concursuri pe obiecte de învățământ, pe meserii, cultural-științifice, tehnico-științifice, la campionate și concursuri sportive, școlare naționale și internaționale;

- contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare și transport;

- alte drepturi materiale primite de participanți cu ocazia acestor manifestări.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizează venituri. Venitul impozabil ce se realizează într-o fracțiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracțiuni ale aceluiași an se considera venit anual impozabil.

Ordonanța

─────────

În aplicarea prezentei ordonanțe, în categoriile de venituri prevăzute la art. 4 se cuprind și orice avantaje în bani și/sau în natura primite de o persoană fizica, cu titlu gratuit sau cu plata parțială, precum și folosirea în scop personal a bunurilor și drepturilor aferente desfășurării activității.

Avantajele acordate includ folosință în scop personal a vehiculelor de orice tip, hrana, cazarea, personalul pentru munci casnice, diferența dintre dobânda practicată de aceeași banca la împrumuturi și dobânda preferentiala, reduceri de prețuri sau tarife în cazul cumpărării unor bunuri sau prestări de servicii, gratuități de bunuri și servicii, inclusiv sume acordate pentru distracții sau recreere, precum și altele asemenea.

Norme metodologice

──────────────────

1. În categoriile de venituri realizate de o persoană fizica se includ atât veniturile în bani, cat și echivalentul în lei al veniturilor în natură.

Echivalentul în lei al veniturilor în natura se obține prin evaluarea în lei la prețul pieței la locul realizării acestora.

2. Avantajele în bani și în natura sunt considerate a fi orice foloase primite de contribuabil, ca urmare a unei relații contractuale între părți, sau de la terți.

3. Tratamentul fiscal al avantajului va fi stabilit în aceeași maniera ca și pentru categoria de venituri în care este încadrat, potrivit prevederilor cap. II din ordonanța.

4. Avantajele în bani și echivalentul în lei al avantajelor în natura sunt impozabile numai dacă acestea au fost considerate cheltuieli deductibile aferente activității desfășurate de persoana sau de entitatea care le-a acordat. Fac excepție de la aceste prevederi veniturile cuprinse la art. 5 și 6 din ordonanța.

5. Avantajele în natura pot fi primite cu titlu gratuit sau cu plata parțială și pot avea, printre altele, și următoarele forme:

- folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii în scop personal;

- folosirea unei locuințe în scop personal;

- acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electrica, termica și altele;

- abonamente de radio și televiziune, de transport, abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice;

- permise de călătorie pe diverse mijloace de transport;

- bilete de tratament și odihnă, sume acordate pentru distracții sau recreere;

- cadouri primite cu diverse ocazii.

Avantajele în bani pot fi:

- sumele primite pentru procurarea bunurilor și serviciilor menționate mai sus;

- diferența pozitiva dintre dobânda practicată pe piața de creditor și dobânda preferentiala la creditul acordat contribuabilului;

- diferența dintre dobânda preferentiala plătită contribuabilului și dobânda practicată pe piața de aceeași entitate.

6. Avantajele în natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la prețul pieței la locul acordării avantajului.

Avantajele primite cu plata parțială sunt evaluate ca diferența între prețul pieței la locul acordării avantajului și suma reprezentând plata parțială.

7. Evaluarea avantajelor în natura sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:

8. Evaluarea utilizării în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosință mixtă se face astfel:

9. Evaluarea utilizării bunurilor din patrimoniul personal cu folosință mixtă (pentru afacere și în scop personal), în vederea determinării cheltuielilor deductibile, se face conform prevederilor pct. 7, iar cheltuiala deductibilă se determina, după caz, proporțional cu:

- numărul de kilometri parcursi în interes de afacere;

- numărul de metri patrati folosiți în interes de afacere;

- numărul de unități de măsura specifice în alte cazuri.

Ordonanța

─────────

Venitul net obținut din bunuri și drepturi de orice fel, deținute în comun, este considerat ca fiind obținut de proprietari, uzufructuari sau alți deținători legali, înscriși într-un document oficial, și se atribuie proporțional cu cotele-părți pe care aceștia le dețin în acea proprietate sau în mod egal, în situația în care acestea nu se cunosc.

Norme metodologice

──────────────────

1. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală deținute în comun ca urmare a unor creatii comune se repartizează între coautori conform reglementărilor în vigoare specifice fiecărui domeniu.

În lipsa unor astfel de reglementări, repartizarea veniturilor se face proporțional cu contribuția fiecărui autor la creația respectiva.

Dacă aceasta contribuție nu este determinata, repartizarea se face în mod egal între coautori.

2. Venitul net din cedarea folosinței bunurilor deținute în comun pe cote-părți se repartizează între coproprietari proporțional cu cotele deținute de aceștia în coproprietate. Venitul net din cedarea folosinței bunurilor deținute în comun în devălmășie se repartizează în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în condițiile în care în contractul de cedare a folosinței se menționează că partea contractantă care cedează folosință este reprezentată de coproprietari. În condițiile în care coproprietarii decid asupra unei alte împărțiri, se va anexa la contract un act autentificat din care să rezulte voința părților.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Determinarea coeficienților de deduceri personale suplimentare pentru fiecare contribuabil se efectuează astfel:

2. Pentru determinarea coeficienților de deduceri personale suplimentare, contribuabilul va prezenta angajatorului sau organului fiscal documente justificative care să ateste situația proprie și a persoanelor aflate în întreținere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de naștere ale copiilor, certificatul emis de comisia de expertiza medicală, adeverinta de venit a persoanei întreținute sau declarația pe propria răspundere și altele. Documentele vor fi prezentate în original și în copie, angajatorul sau organul fiscal, după caz, păstrând copia după ce verifica conformitatea cu originalul. Contribuabilii care depun declarația de venit global prin posta vor anexa la aceasta declarație copii legalizate de pe documentele justificative care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.

Pentru copiii aflați în întreținerea unei familii deducerea personală suplimentară va fi acordată părinților, conform înțelegerii dintre aceștia. Coeficientul de deducere personală suplimentară (0,35 sau 0,20) se va aloca în funcție de data nașterii copilului aflat în întreținere. Nu se va fractiona între părinți deducerea personală suplimentară pentru fiecare copil aflat în întreținere. Astfel, în situația în care într-o familie sunt mai mulți copii aflați în întreținere, deducerile personale suplimentare se pot acorda unuia dintre părinți pentru toți copiii sau fiecărui părinte pentru un număr de copii, conform înțelegerii dintre părinți. În aceste situații angajații vor prezenta angajatorilor sau organului fiscal fie o declarație pe propria răspundere din partea soțului/sotiei, fie o adeverinta emisă de angajatorul acestuia, după caz, din care să rezulte numărul de copii pentru care beneficiază de deduceri personale suplimentare, precum și coeficientul de deducere personală suplimentară alocat pentru fiecare copil. Declarația/adeverinta va conține în mod obligatoriu numele și prenumele părintelui, calitatea acestuia (tata/mama), codul numeric personal al părintelui, numele și prenumele copiilor pentru care se acordă deducere personală suplimentară, codul numeric personal al fiecărui copil, data nașterii fiecărui copil.

3. Deducerile personale suplimentare prevăzute la art. 12 alin. (3) și (4) din ordonanța se determina numai pentru acele persoane care sunt considerate întreținute. Dacă venitul unei astfel de persoane depășește plafonul deducerii personale suplimentare, ea nu este considerată intretinuta. Dacă sotia (persoana valida) are un venit în suma egala cu 0,8 inmultit cu deducerea personală de baza, soțului nu i se va acorda deducere suplimentară pentru persoanele aflate în întreținere.

4. Veniturile care se iau în calcul conform pct. 3 sunt atât cele impozabile, cat și veniturile care sunt scutite de impozit sau sunt neimpozabile, potrivit art. 5 și 6 din ordonanța. Pentru un copil student se va lua în considerare și venitul primit sub forma unei burse, chiar dacă acesta este un venit neimpozabil.

5. Dacă o persoană, alt membru de familie, este intretinuta de mai multe persoane, deducerea personală suplimentară pentru aceasta se împarte în părți egale între persoanele care contribuie la întreținere, exceptând cazul în care aceste persoane doresc o alta împărțire a deducerii personale suplimentare. Persoanele care contribuie la întreținere, precum și cotele de participare la întreținere convenite între acestea se dovedesc printr-un act autentificat. Este permisă și repartizarea întregii deduceri personale suplimentare către o singura persoana care contribuie la întreținere, dacă părțile convin astfel.

6. Deducerile personale suplimentare pot fi luate în considerare numai pentru perioade în care se îndeplinesc următoarele condiții:

7. Perioada pentru care se acordă deducerile personale suplimentare se rotunjeste în favoarea contribuabilului la luni întregi. Cu titlu de exemplu, dacă un contribuabil are în întreținere pe tatăl sau, în perioada cuprinsă între 20 aprilie și 10 august, în cadrul aceluiași an fiscal, deoarece acesta nu are venit propriu, atunci deducerea personală suplimentară se va acorda în suma de 0,20 inmultit cu deducerea personală de baza pentru lunile aprilie - august inclusiv, în suma integrală.

8. Dacă la un angajat intervine o schimbare care are influența asupra deducerilor personale suplimentare acordate și aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale suplimentare, angajatul este obligat sa înștiințeze angajatorul în termen de 15 zile calendaristice.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Se supun impozitului pe veniturile din activități independente persoanele fizice române și străine care realizează aceste venituri în mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea realizării de activități producătoare de venit, asociere care se realizează potrivit dispozițiilor legale și care nu da naștere unei persoane juridice.

2. Exercitarea unei activități independente presupune desfășurarea acesteia în mod obișnuit, pe cont propriu și urmărind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activități independente sunt: libera alegere a desfășurării activității, a programului de lucru și a locului de desfășurare a activității; riscul pe care și-l asuma întreprinzătorul; activitatea se desfășoară pentru mai mulți clienți; activitatea se poate desfășura nu numai direct, ci și cu personalul angajat de intreprinzator.

3. Persoanele fizice române care nu au domiciliul în România și persoanele fizice străine sunt supuse impozitării în România pentru veniturile obținute din desfășurarea în România, potrivit legii, a unei activități independente, printr-o baza fixa, sau într-o perioadă ce depășește în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat.

Prin baza fixa se înțelege locul prin intermediul căruia activitatea unei persoane fizice române care nu are domiciliul în România sau a unei persoane fizice străine pe teritoriul României se desfășoară, în totalitate sau numai parțial, în scopul obținerii de venit.

Definirea notiunii de baza fixa cuprinde elemente referitoare la un centru de activitate care are un caracter fix sau permanent. Se considera baza fixa spațiul pentru acordarea de consultanța pe diverse domenii, deținut în proprietate sau închiriat, precum și sediul unității beneficiare a serviciului prestat. În aceasta notiune se cuprinde și biroul pentru exercitarea unei profesii independente.

4. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comerț de către persoane fizice sau asociații fără personalitate juridică, din prestări de servicii, altele decât cele realizate din profesii liberale, precum și cele obținute din practicarea unei meserii.

Principalele activități care constituie fapte de comerț sunt:

- activități de producție;

- activități de cumpărare efectuate în scopul revânzării;

- organizarea de spectacole (culturale, sportive, distractive și altele asemenea);

- activități al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacții comerciale printr-un intermediar (contract de comision, consignație);

- activități de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, și altele asemenea);

- transport de bunuri și de persoane;

- alte activități definite în Codul comercial.

5. Pentru persoanele fizice asociate, impunerea se face la nivelul fiecărei persoane asociate din cadrul asocierii fără personalitate juridică, potrivit contractului de asociere (inclusiv al societății civile profesionale), asupra venitului net distribuit.

6. Sunt considerate venituri din profesii liberale veniturile obținute din prestări de servicii cu caracter profesional, desfășurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniul științific, literar, artistic și educativ.

7. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale (brevete de invenții, know-how, mărci înregistrate, franciza etc.), precum și a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activități independente și în situația în care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza și altele asemenea, precum și cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordă (remunerație directa, remunerație secundară, onorariu, redeventa, tantieme etc.).

În situația în care titularul de drepturi este angajat ca salariat, se includ în această categorie numai veniturile rezultate din cesiunile de drepturi prevăzute în mod expres în contractul dintre angajat și angajator. De asemenea, sunt incluse în categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală și veniturile din cesiuni pentru care reglementările în materie stabilesc prezumția de cesiune a drepturilor în lipsa unei prevederi contrare în contract.

Sunt considerate venituri din activități independente și veniturile obținute de sportivii profesionisti.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. În venitul brut se includ toate veniturile în bani și în natura, cum sunt: venituri din vânzarea de produse și de mărfuri, venituri din prestarea de servicii și executarea de lucrari, venituri din vânzarea sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii și orice alte venituri obținute din exercitarea activității, precum și veniturile din dobânzile primite de la bănci pentru disponibilitățile bănești aferente afacerii, din alte activități adiacente și altele asemenea.

Prin activități adiacente se înțelege toate activitățile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.

În cazul încetării definitive a activității sumele obținute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar (mijloace fixe, obiecte de inventar etc.), sunt incluse în venitul brut.

În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal, din punct de vedere fiscal se considera o înstrăinare, evaluarea urmând a se face la prețurile practicate pe piața, iar suma reprezentând contravaloarea acestora se include în venitul brut al afacerii.

Nu constituie venit brut următoarele:

- aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura făcute la începerea unei activități sau în cursul desfășurării acesteia;

- sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;

- sumele primite ca despăgubiri;

- sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizări sau de mecenat.

2. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării venitului, astfel cum rezultă din evidentele contabile conduse de contribuabili.

Condițiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt:

Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:

- cheltuielile cu achiziționarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar și mărfuri;

- cheltuielile cu lucrări executate și servicii prestate de terți;

- cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări și prestarea de servicii pentru clienți;

- chiria aferentă spațiului în care se desfășoară activitatea, cea aferentă utilajelor și altor instalații utilizate în desfășurarea activității, în baza unui contract de închiriere;

- dobânzile aferente creditelor bancare;

- dobânzile aferente împrumuturilor de la persoane fizice și juridice, utilizate în desfășurarea activității, în limita dobânzii de refinantare a Băncii Naționale a României, pe baza contractului încheiat între părți;

- cheltuielile cu comisioanele și cu alte servicii bancare;

- cheltuielile cu primele de asigurare care privesc bunurile înscrise în Registrul-inventar sau de asigurare profesională;

- cheltuielile cu reclama și publicitatea;

- cheltuielile poștale și taxele de telecomunicații;

- cheltuielile cu energia și apa;

- cheltuielile cu transportul de bunuri și de persoane;

- cheltuielile de delegare, detașare și deplasare;

- cheltuielile de personal;

- cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit;

- cheltuielile reprezentând contribuțiile pentru asigurările sociale de stat, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, precum și alte contribuții obligatorii;

- cheltuielile reprezentând contribuțiile profesionale obligatorii datorate potrivit legii asociațiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;

- cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementările în vigoare;

- valoarea rămasă neamortizata a bunurilor și drepturilor amortizabile înstrăinate, determinata prin deducerea din prețul de cumpărare a amortizarii incluse pe costuri în cursul exploatării, în limita venitului realizat din înstrăinare;

- cheltuielile privind operațiunile de leasing operational și financiar;

- alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.

Cheltuielile cu sponsorizarea, mecenatul, protocolul, privind perisabilitatile sunt deductibile în limitele stabilite prin legislația în vigoare. De asemenea, sunt cheltuieli deductibile plafonat și cheltuielile aferente bunurilor cu utilizare mixtă.

3. Veniturile și cheltuielile exprimate în moneda străină se evalueaza în lei la cursul de schimb valutar din momentul încasării, respectiv al plății.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. În sensul acestui articol, pentru persoanele fizice autorizate care realizează venituri din activități independente și își desfășoară activitatea pe cont propriu singuri, fără salariați sau colaboratori, într-un punct fix sau ambulant, având un singur obiect de activitate înscris pe autorizația de funcționare, venitul net se poate determina pe bază de norme anuale de venit. Normele de venit se propun de către direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București, pe baza nomenclatorului activităților independente, stabilit prin ordin al ministrului finanțelor, pentru domeniile pentru care se justifica stabilirea venitului net în acest sistem. Normele de venit vor fi aprobate prin hotărâre a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, până cel târziu la data de 31 ianuarie a anului fiscal de impunere.

Prin punct fix se înțelege locul unde se desfășoară activitatea în mod permanent.

2. Principalele criterii ce pot fi luate în calcul la stabilirea normelor de venit sunt următoarele:

- vadul comercial și clientela;

- vârsta contribuabililor;

- activitatea se desfășoară într-un spațiu proprietate a contribuabilului sau închiriat;

- realizarea de lucrări, prestarea de servicii și obținerea de produse cu material propriu sau al clientului;

- folosirea de mașini, dispozitive și scule, acționate manual sau de forta motrica.

3. Venitul net din activități independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proporțional cu:

- perioada de la începutul anului și până la momentul autorizării din anul începerii activității;

- perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, în situația încetării activității, la cererea contribuabilului.

4. Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii și altor cauze obiective dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporțional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. În situația încetării activității în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate și asociațiile fără personalitate juridică sunt obligate să depună autorizația de funcționare și sa anunțe organele fiscale în a căror rază teritorială aceștia își desfășoară activitatea.

5. Pentru contribuabilii impusi pe bază de norme de venit, care își exercită activitatea o parte din an, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulțește cu numărul zilelor de activitate.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

În cazul în care venitul net din drepturi de proprietate intelectuală se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli prevăzute de ordonanța, nu exista obligativitatea înregistrării și prezentării de documente justificative pentru cheltuielile efectuate în vederea obținerii venitului.

Cheltuielile forfetare prevăzute de ordonanța includ și comisioanele și alte sume care revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către aceștia din urma către titularii de drepturi.

Sunt considerate opere de arta monumentala următoarele:

- lucrări de decorare (pictura murala) a unor spații și clădiri de mari dimensiuni, interior-exterior;

- lucrări de arta aplicată în spații publice (ceramica, metal, lemn, piatra, marmura etc.);

- lucrări de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajări de spații publice;

- lucrări de restaurare a acestora.

Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, obținute din străinătate, se supun regulilor aplicabile veniturilor din străinătate, astfel cum acestea sunt prevăzute în secțiunea "Aspecte internaționale", indiferent dacă acestea sunt încasate direct de titulari sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuală, potrivit legii.

Ordonanța

─────────

În cazul exploatării de către moștenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum și în cazul remunerației reprezentând dreptul de suita și al remunerației compensatorii pentru copia privată, venitul net se determina prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la art. 18 alin. (2) și (3).

Norme metodologice

──────────────────

1. În următoarele situații venitul net din drepturi de proprietate intelectuală se determina ca diferența între venitul brut și comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori care, conform legii, au atribuții de colectare și de repartizare a veniturilor între titularii de drepturi:

- venituri din drepturi de proprietate intelectuală transmise prin succesiune;

- venituri din exercitarea dreptului de suita;

- venituri reprezentând remunerația compensatorie pentru copia privată.

2. Dreptul de suita este dreptul acordat de lege autorului unei opere de arta plastica de a primi o cota de 5% din prețul de revânzare al operei respective, dacă revânzarea se face prin licitație sau prin intermediul unui agent comisionar ori de către un comerciant. Licitatorii, agenții comisionari și comercianții au obligația reținerii și plății către autor a sumei corespunzătoare cotei de 5% din prețul de vânzare.

3. Remunerația compensatorie pentru copia privată este o sumă stabilită printr-o dispoziție expresă a legii drept compensație pecuniară pentru prejudiciile cauzate titularilor de drepturi prin reproducerea (copierea) de către diverse persoane, în scop personal, a unor opere protejate (creatii și prestații cuprinse într-o fixare comercială).

Aceasta remunerație este plătită de către fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestor opere sau de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor. Remunerația este de 5% din prețul de vânzare sau din valoarea înscrisă în documentele vamale pentru aceste aparate sau suporturi.

Remunerația compensatorie pentru copia privată se colectează prin intermediul organismelor de gestiune colectivă, care repartizează sumele astfel colectate fiecărui beneficiar.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

Cererea pentru opțiunea de a determina venitul net în sistem real se depune la organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul depune declarații speciale potrivit art. 59 din ordonanța, înaintea începerii anului fiscal pentru care urmează să se aplice sistemul real, astfel încât contribuabilul să își îndeplinească obligațiile contabile aplicabile sistemului real începând cu data de 1 ianuarie a acestui an.

Sistemul real de determinare a venitului net, ca urmare a opțiunii, este aplicabil în mod obligatoriu 2 ani fiscali consecutivi. O noua perioada de 2 ani poate fi începută, dacă nu se depune o cerere de renunțare la opțiune înaintea expirării celui de-al doilea an de aplicare a sistemului real.

Contribuabilii aflați în sistem real în urma opțiunii depuse potrivit ordonanței au dreptul de a renunța la opțiune pe baza unei cereri depuse înaintea expirării celui de-al doilea an al perioadei de aplicare a sistemului real. O dată cu cererea de opțiune contribuabilul va depune și o declarație privind venitul estimat, cuprinzând veniturile și cheltuielile estimate a se realiza în anul de raportare.

Cererea depusa, cuprinzând opțiunea pentru sistemul real, precum și cererea de renunțare la opțiune se considera aprobate de drept prin depunere și înregistrare la organul fiscal. Cererea depusa după 1 ianuarie a anului fiscal pentru care se solicita aplicarea sistemului real sau renunțarea la opțiune nu este valabilă.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală au obligația de a calcula și de a retine în cursul anului fiscal o sumă reprezentând 15% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectuală ca urmare a exploatării drepturilor respective. Aceasta suma reprezintă plata anticipata în contul impozitului anual datorat de contribuabili.

2. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cărora le revine obligația calculării și reținerii impozitului anticipat, sunt, după caz:

- utilizatorii de opere, invenții, know-how etc., în situația în care titularii de drepturi își exercită drepturile de proprietate intelectuală în mod personal, iar relația contractuală între titularul de drepturi de proprietate intelectuală și utilizatorul respectiv este directa;

- organismele de gestiune colectivă sau alte entități, care, conform dispozițiilor legale, au atribuții de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuală, a căror gestiune le este încredințată de către titulari. În aceasta situație se încadrează și producătorii și agenții mandatați de titularii de drepturi, prin intermediul cărora se colectează și se repartizează drepturile respective.

3. În situația în care sumele reprezentând venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală se colectează prin mai multe organisme de gestiune colectivă sau prin alte entități asemănătoare, obligația calculării și reținerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectuează plata către titularul de drepturi de proprietate intelectuală.

4. Impozitul anticipat se calculează și se retine în momentul plății sumelor reprezentând venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală către titularul de drepturi.

5. Impozitul reținut se virează la bugetul de stat până la data de 10 a lunii următoare celei în care se fac plata venitului și reținerea impozitului.

Ordonanța

─────────

Sunt considerate venituri din salarii, denumite în continuare salarii, toate veniturile în bani și/sau în natura, obținute de o persoană fizica ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate și pentru concediul privind îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani.

Sunt asimilate salariilor în vederea impunerii:

Norme metodologice

──────────────────

1. Veniturile de natura salariala, prevăzute la art. 22 și 23 din ordonanța, denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din activități dependente, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:

- părțile care intră în relația de muncă, denumite în continuare angajator și angajat, stabilesc de la început: felul activității, timpul de lucru și locul desfășurării activității;

- partea care utilizează forta de muncă pune la dispoziția celeilalte părți mijloacele de muncă (spații cu inzestrare corespunzătoare, îmbrăcăminte specială, unelte de muncă etc.);

- persoana care activează contribuie numai cu forta ei fizica sau cu capacitatea ei intelectuală (nu și cu capitalul propriu);

- plătitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile în interesul serviciului ale angajatului (diurna, alte cheltuieli de deplasare);

- plata indemnizației de concediu de odihnă, precum și a indemnizației pentru concediu medical în caz de boala;

- persoana care activează lucrează sub îndrumarea unei alte persoane și este obligată să respecte îndrumările acesteia.

2. În scopul determinării impozitului pe veniturile din salarii, se considera angajator persoana juridică sau persoana fizica și orice alta entitate, la care își desfășoară activitatea una sau mai multe persoane fizice care prestează munca în schimbul unei plati.

Angajatul este persoana fizica care își desfășoară activitatea la un angajator în baza unei relații contractuale de muncă (contract individual de muncă, convenție civilă de prestări de servicii) sau în baza unor legi speciale, în schimbul unei plati.

3. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relații contractuale de muncă, precum și orice sume de natura salariala primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, și care sunt realizate din:

a^1) salariile de baza;

a^2) sporurile și adaosurile de orice fel;

a^3) indemnizațiile de orice fel;

a^4) recompensele și premiile de orice fel;

a^5) sumele reprezentând premiul anual și stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituțiile publice, cele reprezentând stimulentele din fondul de participare la profit, acordate salariaților agenților economici după aprobarea bilanțului contabil, potrivit legii;

a^6) sumele primite pentru concediul de odihnă;

a^7) sumele primite din fondul de asigurări sociale în caz de incapacitate temporară de muncă și de maternitate;

a^8) sumele primite pentru concediul privind îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani;

a^9) sumele primite pentru concediul privind îngrijirea copilului cu handicap, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani;

a^10) sumele primite pentru concedii medicale privind îngrijirea copiilor cu handicap accentuat sau grav, până la împlinirea de către copii a vârstei de 18 ani;

a^11) orice alte câștiguri în bani și în natura, primite de la angajatori de către angajați, ca plata a muncii lor;

Sumele de natura celor prevăzute la a^8) , a^9) și a^10) sunt venituri impozabile și pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii în baza unor legi speciale, după caz.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Venitul brut din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate conform art. 22 și 23 din ordonanța, precum și a avantajelor primite conform art. 9 din ordonanța de o persoană fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.

2. Pentru persoanele fizice care desfășoară activități pe teritoriul României sunt considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum și de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, indiferent unde este primită suma.

Sumele primite sub forma de venituri din salarii de persoanele fizice cu domiciliul în România, care desfășoară activitate în străinătate și sunt plătite de un angajator străin, se supun prevederilor convențiilor și acordurilor de evitarea a dublei impuneri pe care Guvernul român le-a încheiat cu alte state.

3. Pentru persoanele fizice străine și cele române care nu au domiciliul în România [art. 2 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (2) din ordonanța] se impozitează numai salariul obținut din România.

4. Persoanele fizice române cu domiciliul în România se supun impunerii anuale atât pentru veniturile din salarii obținute în țara, cat și pentru cele din străinătate, acordându-se credit fiscal extern potrivit art. 47 din ordonanța. Veniturile din salarii primite de persoanele fizice române de la sucursalele, filialele, santierele de construcții, reprezentantele, agențiile, birourile și alte asemenea unități, aparținând persoanelor juridice cu sediul în România, altele decât instituțiile publice, și care își desfășoară activitatea în străinătate se impozitează conform dispozițiilor ordonanței, coroborate cu prevederile convențiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri încheiate de Guvernul României cu statele în care își desfășoară activitatea aceste unități.

5. Contribuabilii care realizează venituri din salarii datorează lunar impozit reprezentând plati anticipate în contul impozitului pe venitul anual, calculat și reținut de către plătitorul de venituri.

6. Evaluarea drepturilor salariale acordate în natura, precum și a avantajelor acordate angajaților conform art. 9 din ordonanța se face în momentul acordării și se impozitează în luna în care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor și avantajelor în natura primite de angajat se vor anexa la statul de plată.

7. Transformarea în lei a sumelor obținute, potrivit legii, în valută, reprezentând venituri din salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naționala a României pentru ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi. În situația în care veniturile din salarii sunt plătite în cursul lunii sau în cazul încetării raporturilor de muncă se utilizează cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naționala a României, în vigoare în ziua precedenta celei în care se face plata.

8. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat baremul lunar de impozit se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel:

9. Venitul net din salarii se determina potrivit art. 24 alin. (2) din ordonanța, fără a se lua în considerare veniturile care, conform art. 6 lit. a), c), e) și f) din ordonanța, sunt scutite de impozit pe venit.

10. În scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla funcția de baza se înțelege:

Ordonanța

─────────

Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a retine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l vira la bugetul de stat la termenul stabilit pentru ultima plata a drepturilor salariale, efectuată pentru fiecare luna, dar nu mai târziu de data de 15 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se cuvin aceste drepturi.

Norme metodologice

──────────────────

1. Impozitul pe veniturile din salarii pentru fiecare luna se calculează și se retine de angajatorii care au sediul sau domiciliul în România la data plății acestor venituri, indiferent de perioada la care se referă.

2. Veniturile în natura se considera plătite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor și avantajelor în natura se retine din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeași luna.

3. Calculul și reținerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se efectuează de angajatori astfel:

Impozitul de reținut la fiecare plata intermediara reprezintă diferența dintre impozitul calculat potrivit alineatului precedent și suma impozitelor reținute la plățile intermediare anterioare.

La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni (lichidare) impozitul se calculează, potrivit art. 24 din ordonanța, asupra veniturilor totale obținute prin cumularea drepturilor respective cu plățile intermediare.

Impozitul de reținut la această dată reprezintă diferența dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale și suma impozitelor reținute la plățile intermediare.

4. În cazul în care un angajat care obține venituri din salariu la funcția de baza se muta în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare loc de realizare a venitului. Deducerile personale și ale cheltuielilor profesionale se acordă numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate pentru acea luna, până la data lichidării, recalcularea urmând să se efectueze o dată cu calculul impozitului anual.

5. Plătitorii de venituri din salarii au obligația sa vireze la bugetul de stat impozitul calculat și reținut pentru o luna la termenul stabilit pentru ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva.

Termenul de plată a ultimei plati a drepturilor salariale pentru o luna poate fi cuprins între 1-15 ale lunii următoare plății acestora.

6. Contribuțiile obligatorii reprezentând cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determina conform reglementărilor legale în materie.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Calculul impozitului pe veniturile din salarii la locul unde se afla funcția de baza se face pe baza informațiilor cuprinse în fișa fiscală 1 (FF1).

2. Dacă la un angajat intervin schimbări care conduc la modificări ale deducerilor personale suplimentare, în urma înștiințării angajatorului, acesta înscrie în fișa fiscală 1 (FF1) modificările intervenite. Modificarea se poate face și pentru luni deja expirate din anul calendaristic în curs. Dacă angajatul a încheiat căsătoria la data de 25 martie și înștiințează organul fiscal la data de 28 aprilie și dacă toate celelalte condiții sunt întrunite, angajatorul va înscrie deducerea personală pentru sotie, cu valabilitate din luna martie.

3. Angajatorul poate face modificări referitoare la deducerea personală în fișa fiscală 1 (FF1) în cursul anului calendaristic și în cazul în care se constată că înscrierile făcute sunt gresite.

4. În cazul încetării activității în timpul anului, angajatorul va elibera angajatului un exemplar al fisei fiscale la data lichidării, iar către organul fiscal unde acesta își are sediul va transmite fișa fiscală respectiva până la data de 31 ianuarie a anului următor, în vederea regularizării anuale a impozitului.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Pentru angajații care obțin venituri din salarii numai la funcția de baza, impozitul anual pe veniturile din salarii se calculează prin aplicarea baremului mediu anual, prevăzut la art. 8 din ordonanța, asupra bazei de impozitare anuală determinata ca diferența între venitul net anual și suma deducerilor personale acordate în acel an.

2. În vederea calculării impozitului anual și a efectuării regularizarilor, angajatorii vor proceda astfel:

- fișele fiscale 1 (FF1) pentru care angajatorul nu este obligat să efectueze calculul anual al impozitului și regularizarea acestuia, precum și fișele fiscale 2 (FF2) vor fi transmise până la data de 31 ianuarie a anului următor unității fiscale în a carei raza teritorială angajatorul își are sediul sau domiciliul, după caz, sau unde este luat în evidenta fiscală, în vederea efectuării regularizării anuale a impozitului;

- pentru cazurile în care angajatorii au obligația să efectueze, pe baza fișelor fiscale 1 (FF1), calculul impozitului anual și regularizarea sumelor rezultate, aceștia vor efectua, până la data de 31 ianuarie a anului următor, calculul impozitului anual și vor stabili diferențele dintre impozitul anual calculat potrivit pct. 1 și suma impozitului calculat și reținut lunar pentru anul respectiv.

Impozitul rest de plată sau de restituit, rezultat în urma recalcularii anuale, se va regulariza cu angajatul și va fi consemnat în fișa fiscală până la data de 28 februarie a anului următor celui de realizare a venitului.

3. Angajații permanenți care au realizat și alte venituri de natura celor care se globalizeaza (venituri din salarii, altele decât cele de la funcția de baza, venituri din activități independente, venituri din cedarea folosinței bunurilor) sunt obligați sa înștiințeze în scris angajatorul despre acest fapt în perioada 1-15 ianuarie a anului următor celui pentru care se face regularizarea. Sunt angajați permanenți, în sensul ordonanței, persoanele fizice care pe întreaga perioadă a anului fiscal și-au desfășurat activitatea la un singur angajator.

4. Angajatorii care la data de 31 decembrie a anului au mai puțin de 10 salariați permanenți inclusiv nu sunt obligați, dar pot efectua regularizarea anuală.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Contribuabilii care își desfășoară activitatea în România și obțin venituri sub forma de salarii din străinătate care, potrivit ordonanței, se impun în România, precum și persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice și ale posturilor consulare acreditate în România au obligația să depună lunar o declarație la organul fiscal competent.

Organul fiscal competent este:

- organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul își are domiciliul - pentru persoanele fizice române cu domiciliul în România;

- organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul își are reședința - pentru persoanele fizice române care nu au domiciliul în România și pentru persoanele fizice străine.

2. Contribuabilii trebuie să depună la organul fiscal competent o cerere prin care să solicite formularele de declarații. Cererea se depune de contribuabilii care încep o astfel de activitate în cursul anului, precum și de cei care la data de 1 ianuarie 2000 desfășoară o activitate începută anterior. La cerere se va anexa o copie de pe documentul care reglementează raportul de muncă. Persoanele fizice române care nu au domiciliul în România și persoanele fizice străine, care desfășoară activitate în România și obțin venituri din străinătate, vor anexa la cerere o traducere legalizată a contractului în baza căruia își desfășoară activitatea.

3. Contribuabilii, persoane fizice române cu domiciliul în România, care obțin venituri în baza unui raport de muncă (la funcția de baza), vor depune o dată cu cererea și documentele care le atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.

Documentele care atesta dreptul contribuabililor la deducere personală suplimentară sunt documentele prevăzute în normele metodologice, pentru operarea în fișa fiscală a deducerilor suplimentare în cazul în care acestea se stabilesc de angajator.

Copiile de pe documentele justificative vor fi certificate de organul fiscal pe baza originalelor prezentate de contribuabil.

Dacă în timpul anului intervin modificări care au influența asupra deducerilor personale suplimentare ale contribuabilului, acesta va înștiința organul fiscal în termen de 15 zile de la data la care s-a produs modificarea.

În cazul în care modificarea are ca efect creșterea coeficientului deducerilor personale suplimentare, contribuabilul va depune la organul fiscal copia de pe documentul justificativ care atesta modificarea.

În cazul în care modificarea are ca efect scăderea coeficientului deducerilor personale suplimentare, contribuabilul va înștiința în scris organul fiscal despre aceasta, menționând persoana în întreținere ori situația proprie sau a persoanelor în întreținere la care se referă modificarea.

4. Persoanele fizice sau juridice la care își desfășoară activitatea contribuabilii prevăzuți la art. 28 alin. (1) din ordonanța au obligația depunerii unei declarații informative privind începerea/încetarea activității acestor contribuabili.

Declarația informativa se depune la organul fiscal în a cărui raza teritorială își are domiciliul sau sediul persoana fizica ori juridică la care își desfășoară activitatea contribuabilul, ori de câte ori apar modificări de natura începerii/încetării activității în documentele care atesta raporturile de muncă, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Ordonanța

─────────

Veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt veniturile în bani și/sau în natura provenind din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile, obținute de către proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal.

Norme metodologice

──────────────────

1. În această categorie de venit se cuprind veniturile din închirieri și subinchirieri de bunuri mobile și imobile, precum și veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.

2. Veniturile obținute din închirieri și subinchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinței locuinței, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor etc., a căror folosință este cedata în baza unor contracte de închiriere, inclusiv a unor părți din acestea utilizate în scop de reclama, afisaj și publicitate.

Ordonanța

─────────

Veniturile din cedarea folosinței bunurilor se stabilesc pe baza contractului încheiat între părți, în forma scrisă, și înregistrat la organul fiscal competent în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia.

Norme metodologice

──────────────────

1. Cedarea folosinței bunurilor obliga la încheierea între părți a unui contract în forma scrisă și la înregistrarea acestuia la organul fiscal în a cărui raza teritorială este situat bunul generator de venit, în cazul bunurilor imobile, sau în a cărui raza teritorială își are domiciliul contribuabilul, în cazul bunurilor mobile.

2. Obligația de a inregistra la organul fiscal contractul de cedare a folosinței, în forma scrisă, revine proprietarului, uzufructuarului sau altui deținător legal, după caz.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

În vederea determinării venitului brut, la sumele încasate (chirie, arenda) în bani și/sau la echivalentul în lei al veniturilor în natura se adauga, dacă este cazul, și valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozițiilor legale sau înțelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

Ordonanța

─────────

Venitul net din cedarea folosinței bunurilor se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 30%, aplicată la venitul brut, reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului.

Norme metodologice

──────────────────

1. Venitul net reprezintă diferența dintre sumele încasate în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura obținute din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile (chirie, arenda) și cota de cheltuiala forfetara de 30%, reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului.

2. Pentru cheltuielile deductibile stabilite forfetar proprietarul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente justificative pentru efectuarea lor.

În cota forfetara de cheltuieli se cuprind și impozitele și taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul reținut de intermediari, primele de asigurare plătite pentru bunul cedat spre folosință etc.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

În cazul fondurilor închise de investiții se vor supune impunerii veniturile obținute de persoanele fizice sub forma de dividende.

Ordonanța

─────────

Veniturile sub forma de dobânzi sunt venituri obținute din titluri de creanțe de orice natura și orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor împrumutați, precum și din titluri de participare la fonduri deschise de investiții pentru care prețul de răscumpărare este mai mare decât prețul de cumpărare. Este asimilată dobânzilor și acea parte a sumelor asigurate obținute din asigurări de viața prin produsele care au la baza principiul economisirii pure.

Norme metodologice

──────────────────

Sunt considerate venituri de aceasta natura:

- dobânzi obținute din obligațiuni;

- dobânzi obținute pentru depozitele la termen (inclusiv la certificatele de depozit);

- componenta investitionala, în cazul asigurărilor de tipul economisirii pure;

- suma primită de deținătorul de titluri de participare la fondurile deschise de investiții, stabilită ca diferența între prețul de răscumpărare și prețul de cumpărare;

- suma primită sub forma de dobânda pentru împrumuturile acordate;

- alte venituri obținute din titluri de creanta.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Veniturile sub forma de dobânzi se impun cu cota de 1% asupra dobânzilor calculate începând cu data de 1 ianuarie 2000.

2. În cazul veniturilor realizate sub forma de dobânzi ca urmare a deținerii de titluri de participare la fondurile deschise de investiții, baza de calcul se determina ca diferența între prețul de răscumpărare și prețul de cumpărare.

Prețul de răscumpărare este prețul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond și este format din valoarea unitară a activului net din ziua anterioară depunerii cererii de răscumpărare, din care se scad comisioanele de răscumpărare.

Prețul de cumpărare (subscriere) este prețul plătit de investitor, persoana fizica, și este format din valoarea unitară a activului net la care se adauga comisionul de cumpărare, dacă este cazul.

Pentru investițiile în titluri de participare, efectuate anterior datei intrării în vigoare a ordonanței, prețul de cumpărare este ultima valoare raportată la data de 31 decembrie 1999.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. În cazul veniturilor realizate ca urmare a deținerii de titluri de participare la fondurile închise de investiții, obligația calculării, reținerii și virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine:

- societății de investiții, în cazul în care nu are încheiat un contract de administrare;

- societății de administrare, în cazul în care societatea de investiții are încheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.

2. Pentru veniturile sub forma de dobânzi impozitul se calculează, se retine și se virează de către plătitorii de astfel de venituri, cum ar fi: bănci, societăți de asigurare, societăți de administrare și altele.

3. În cazul veniturilor realizate ca urmare a deținerii de titluri de participare la fondurile deschise de investiții, obligația calculării, reținerii și virarii revine societății de administrare. Impozitul datorat se retine de către societatea de administrare, în numele fondului.

Ordonanța

─────────

În această categorie se cuprind veniturile obținute din jocuri de noroc, din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și părților sociale, din premii și prime în bani și/sau în natura, altele decât cele prevăzute la art. 6, 22 și 23, precum și diverse venituri care nu se regăsesc în mod expres menționate în prezenta ordonanță.

Norme metodologice

──────────────────

1. În această categorie se cuprind:

- venituri obținute din jocuri de noroc, cum sunt: venituri din jocuri tip cazino, din jocuri tip bingo și keno în sali de joc, pronosticuri (pariuri) sportive, jocuri-concurs cu câștiguri de orice fel, loterii, inclusiv premiile de orice fel, în bani sau în natura;

- venituri sub forma de premii de orice fel, prime în bani și/sau în natura, cum sunt: premiile pentru sportivi; premiile pentru antrenori și alți tehnicieni; primele de lot; premiile acordate oamenilor de cultura, știința și arta la festivaluri sau la alte concursuri internaționale, orice alte câștiguri de aceeași natura;

- venituri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și părților sociale;

- diverse venituri.

2. Valori mobiliare pot fi acțiunile, obligațiunile, precum și instrumentele derivate sau orice alte titluri de credit, încadrate de Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare în această categorie.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

Contribuabilii, persoane fizice, care realizează venituri din jocuri de noroc, din premii în bani și/sau în natura, datorează un impozit calculat prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferența între câștigul realizat și suma reprezentând venitul scutit potrivit art. 39 din ordonanța.

Ordonanța

─────────

În cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și părților sociale, impozitul se calculează prin reținere la sursa, aplicându-se cota de 1% la valoarea tranzacției. Pentru tranzacțiile derulate prin intermediari cota de 1% se aplică asupra diferenței dintre valoarea tranzacției și comisionul reținut de intermediari. Impozitul astfel calculat, reținut și vărsat de plătitorul de venit este final.

Norme metodologice

──────────────────

1. În cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare, obligația calculării, reținerii și virarii impozitului revine societății de valori mobiliare.

2. Pentru veniturile realizate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra părților sociale, obligația calculării, reținerii și virarii impozitului revine dobânditorului de părți sociale. În acest caz, termenul de plată a impozitului către bugetul de stat este data la care se face înscrierea transferului dreptului de proprietate asupra părților sociale la registrul comerțului.

Ordonanța

─────────

Venitul este considerat din România, în înțelesul prezentei ordonanțe, dacă locul de proveniență a veniturilor persoanei fizice, a exercitării activității sau locul de unde aceasta obține venit se afla pe teritoriul României, indiferent dacă este plătit în România sau din/în străinătate.

Norme metodologice

──────────────────

Venitul este considerat din România, în înțelesul ordonanței, dacă:

- plătitorul venitului își are sediul sau domiciliul pe teritoriul României (dobânda plătită unei persoane fizice de către o banca situata pe teritoriul României, salariile plătite unor persoane fizice de către un angajator care are sediul sau domiciliul pe teritoriul României și altele asemenea);

- bunul generator de venituri se afla pe teritoriul României (veniturile din închirierea unor bunuri imobile situate pe teritoriul României și altele asemenea);

- prestarea activității se desfășoară pe teritoriul României (veniturile din salarii realizate ca urmare a desfășurării unei activități dependente, plătite din străinătate, veniturile obținute din reparații sau intretineri efectuate, asistența tehnica, studiul pieței, precum și orice alte prestații efectuate, plătite din străinătate).

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Persoanele fizice române cu domiciliul în România sunt supuse impozitării în România pentru veniturile din România și din străinătate. În situația în care pentru venitul din străinătate statul respectiv și-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deducă din impozitul pe venit datorat în România impozitul pe venit plătit în străinătate pentru acel venit, în condițiile prevăzute de ordonanța.

2. Creditul fiscal extern se acordă, dacă:

3. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, pentru care s-a plătit în străinătate impozit pe venit, se declara în România, în cadrul declarației de venit global a anului de realizare a venitului, declarație care, potrivit art. 59 din ordonanța, se completează și se depune la organul fiscal până la data de 31 martie a anului următor celui de realizare a venitului.

Creditul fiscal extern nu va fi acordat în lipsa anexarii la declarația de venit global a documentului care atesta plata în străinătate a impozitului care se solicită să fie recunoscut.

Dacă documentul care atesta plata nu se depune o dată cu declarația de venit global la termenul stabilit prin ordonanța, la momentul prezentării acestui document organele fiscale române vor declansa procedura de regularizare a impozitului pe venitul anual, rămas de achitat în România.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Impozitul plătit în străinătate care se deduce din impozitul pe venitul anual global datorat în România este limitat la partea de impozit pe venit datorat în România, calculat astfel:

Prin venit mondial se înțelege suma veniturilor din România și din străinătate din categoriile de venituri din activități independente, salarii și cedarea folosinței bunurilor, realizate de o persoană fizica română cu domiciliul în România.

2. Dacă suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mare decât impozitul plătit în străinătate, atunci suma recunoscută care se deduce este la nivelul impozitului plătit în străinătate. În situația în care suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mica decât impozitul plătit în străinătate, atunci suma recunoscută reprezentând creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 1.

3. Calcularea creditului fiscal extern se face de organul fiscal, separat pe fiecare natura de venit, prin raportarea la venitul mondial.

În situația în care contribuabilul în cauza obține venituri din străinătate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula potrivit procedurii de mai sus pentru fiecare natura de venit și pe fiecare țara.

4. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, a căror impunere în România este finala, se supun impozitării în România, recunoscandu-se impozitul plătit în străinătate, sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România.

5. Creditul fiscal extern pentru veniturile din străinătate a căror impunere în România este finala se va acorda astfel:

6. Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, precum și impozitul aferent a cărui plata în străinătate este atestata cu document eliberat de autoritatea fiscală a statului străin, exprimate în unitățile monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naționala a României din anul de realizare a venitului respectiv.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Veniturile din România, indiferent de categoria din care fac parte și de locul de realizare, obținute de contribuabilii prevăzuți la art. 2 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (2) din ordonanța, se impozitează separat pe fiecare categorie de venit. Pentru veniturile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), b) și c) din ordonanța impozitul se determina prin aplicarea cotelor de impozitare asupra venitului net aferent fiecărui loc de realizare a fiecărei categorii de venituri, astfel:

- pentru veniturile din salarii, impozitul se va calcula lunar, sumele reprezentând plati anticipate în contul impozitului anual pe venit. Organul fiscal va recalcula impozitul anual pe baza baremului anual și va elibera documentul care să ateste venitul realizat și impozitul plătit;

- pentru calculul impozitului pe venituri obținute din cedarea folosinței bunurilor, din profesii liberale, altele decât cele prevăzute la art. 48 alin. (2) din ordonanța, se aplică baremul anual.

2. La determinarea impozitului se va avea în vedere principiul celor 183 de zile care încep sau sfârșesc în anul calendaristic vizat.

Veniturile din salarii realizate de persoanele fizice române care nu au domiciliul în România sau de persoanele fizice străine pentru activitatea desfășurată în România vor fi impozitate astfel:

- persoana fizica care beneficiază de salariu sta în România o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 de zile într-o perioadă de 12 luni calendaristice începând sau sfârșind în anul fiscal vizat;

- salariul este plătit de un angajator care nu este rezident al României;

- salariul nu este suportat de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care angajatorul o are în România.

3. Contribuabilii prevăzuți la pct. 2 lit. b) sunt obligați ca în termen de 15 zile de la data începerii activității să se adreseze organului fiscal în a cărui raza teritorială își au reședința, în vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, în conformitate cu prevederile convențiilor și acordurilor de evitare a dublei impuneri încheiate de Guvernul României cu alte state.

Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal următoarele:

- cerere;

- copie de pe documentul care reglementează raportul de muncă;

- certificatul de rezidență fiscală eliberat de autoritatea fiscală competența a statului al cărui rezident este.

Dacă persoanele fizice străine și persoanele fizice române care nu au domiciliul în România nu prezintă în termenul stabilit documentele prevăzute la alineatul precedent, acestea datorează impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfășurare a activității. În situația în care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului plătit.

În cazul în care contribuabilii prevăzuți la pct. 2 lit. b) își prelungesc perioada de prezenta în România la peste 183 de zile, aceștia sunt obligați sa declare organului fiscal competent, caz în care se aplică regimul fiscal prevăzut la pct. 2 lit. a).

4. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicându-se metoda zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi ale prezentei sale pe baza datelor din documentele de transport, pasaport și alte documente prin care atesta intrarea în România. În calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare și toate celelalte zile petrecute pe teritoriul României. Orice fracțiune de zi în care contribuabilul este prezent în România conteaza drept zi de prezenta pentru calculul celor 183 de zile.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Sunt supuse obligației de încheiere și înregistrare a unui contract de asociere atât asociațiile fără personalitate juridică, a căror constituire și funcționare sunt reglementate prin acte normative speciale (asociații familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civilă medicală, cabinete asociate de avocați, societate civilă profesională de avocați, notari publici asociați, asociații în participațiune constituite potrivit legii), precum și orice asociere fără personalitate juridică constituită în baza Codului civil.

2. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 50 lit. e) din ordonanța are și următoarele obligații:

- să asigure organizarea și conducerea evidentelor contabile;

- sa determine venitul net/pierderea obținut/obținută în cadrul asociației, precum și distribuirea venitului net/pierderii pe asociați;

- să depună o declarație privind veniturile și cheltuielile estimate, în termen de 15 zile de la începerea activității producătoare de venit, la organul fiscal teritorial în raza căruia își are sediul asociația;

- sa înregistreze contractul de asociere, precum și orice modificare a acestuia la organul fiscal teritorial în raza căruia își are sediul asociația, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia;

- sa reprezinte asociația în controalele efectuate de organele fiscale, precum și în ceea ce privește depunerea de obiecțiuni, contestații, plângeri asupra actelor de control încheiate de organele fiscale;

- sa răspundă la toate solicitarile organelor fiscale, atât cele privind asociația, cat și cele privind asociații, legate de activitatea desfășurată de asociație;

- sa completeze Registrul pentru evidenta aportului și rezultatului distribuit;

- alte obligații ce decurg din aplicarea ordonanței.

Ordonanța

─────────

Asociațiile au obligația să depună la organul fiscal competent declarații anuale de venit conform modelului stabilit de Ministerul Finanțelor, care vor cuprinde și distribuția venitului net/pierderii pe asociați, până la data de 15 martie a anului următor.

Norme metodologice

──────────────────

Asociația, prin asociatul desemnat, depune până la data de 15 martie a anului următor, la organul fiscal în a cărui raza teritorială își are sediul, o declarație anuală care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizată pe asociație, precum și distribuția venitului net/pierderii pe fiecare asociat.

O copie de pe declarație se transmite de către asociatul desemnat fiecărui asociat. Pe baza acestei copii asociații vor cuprinde în declarația de venit global venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociației.

Ordonanța

─────────

Venitul/pierderea anual/anuală, realizate în cadrul asociației, se distribuie asociaților proporțional cu cota procentuală de participare, conform contractului de asociere.

Norme metodologice

──────────────────

1. Venitul net/pierderea asociației se distribuie asociaților în funcție de cota lor de participare. Venitul net se considera distribuit și dacă acesta rămâne la asociație sau este pus la dispoziție asociaților.

2. În cazul modificării cotelor de participare în cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:

Ordonanța

─────────

Venitul anual global impozabil este format din suma veniturilor nete a categoriilor de venituri prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a)-c), determinate conform prevederilor cap. II din prezenta ordonanță, și a veniturilor de aceeași natura, obținute de persoanele fizice române din străinătate, din care se scad, în ordine, pierderile fiscale reportate și deducerile personale.

Norme metodologice

──────────────────

1. Categoriile de venituri care se supun procedurii de globalizare sunt:

- venituri din activități independente, pentru care venitul net anual se determina potrivit prevederilor art. 16-21 din ordonanța;

- venituri din salarii, pentru care venitul net se determina potrivit art. 24 din ordonanța;

- venituri din cedarea folosinței bunurilor, pentru care venitul net se determina potrivit art. 32 din ordonanța.

Impozitul pe venitul anual global impozabil se calculează pentru veniturile din România și/sau din străinătate pe care o persoană fizica română cu domiciliul în România le realizează în cursul aceluiași an calendaristic.

2. Următoarele venituri nu se cuprind în venitul anual global impozabil:

- veniturile din dividende și dobânzi;

- veniturile din jocuri de noroc, din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și părților sociale, din premii și prime, precum și diverse venituri, astfel cum sunt prevăzute la art. 38 din ordonanța.

3. Pentru determinarea venitului anual global impozabil se procedează astfel:

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Rezultatul negativ dintre venitul brut și cheltuielile aferente deductibile înregistrate pentru fiecare loc de realizare la o categorie de venituri reprezintă pierdere fiscală obținută dintr-un loc de desfășurare a activității pentru acea categorie de venit.

2. Compensarea pierderilor fiscale anuale se realizează astfel:

Ordonanța

─────────

Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:

Norme metodologice

──────────────────

1. Dacă în urma compensărilor admise pentru anul fiscal rămâne o pierdere necompensata, aceasta reprezintă pierdere fiscală reportata pe anii următori până la al cincilea an inclusiv. Astfel, pierderea fiscală înregistrată în anul 2000 poate fi reportata, dacă nu a putut fi compensata cu veniturile obținute în anul 2000, până în anul 2005. Dacă aceasta pierdere nu va fi compensata cu veniturile realizate până în anul 2005, atunci diferența de pierdere care nu a putut fi compensata în limita de 5 ani va reprezenta pierdere definitivă.

2. Regulile de compensare și reportare a pierderilor sunt următoarele:

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Declarația de venit global este documentul prin care contribuabilii declara veniturile obținute în anul fiscal de raportare, în vederea calculării de către organul fiscal a venitului anual global impozabil și a impozitului pe venitul anual global.

2. Declarația de venit global se depune de către contribuabilii, persoane fizice române cu domiciliul în România, care obțin, atât din România, cat și din străinătate, venituri care, potrivit art. 56 din ordonanța, se globalizeaza.

3. Nu depun declarație de venit global contribuabilii care:

4. Declarația se depune până la data de 31 martie a anului următor celui de realizare a venitului, la organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilii își au domiciliul.

Contribuabilii care își schimba domiciliul în cursul anului fiscal depun declarația de venit global la organul fiscal în a cărui raza teritorială își au domiciliul la data depunerii declarației.

5. Contribuabilii, cu excepția celor pentru care deducerile personale suplimentare sunt calculate de angajatori, au obligația de a anexa la declarația de venit global și documentele justificative care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.

6. Declarațiile speciale sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile și cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit și pe fiecare sursa în parte, în vederea stabilirii de către organul fiscal a plăților anticipate.

7. Declarațiile speciale se depun de toți contribuabilii prevăzuți la art. 2 alin. (1) din ordonanța, care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activități independente, precum și venituri din cedarea folosinței bunurilor.

Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.

Nu se depun declarații speciale pentru următoarele categorii de venituri:

8. Declarațiile speciale se depun, în funcție de tipul venitului și de forma de organizare, la organul fiscal teritorial competent, care se stabilește după cum urmează:

În cazul persoanelor fizice care au și puncte de lucru situate în raza teritorială a altor organe fiscale, declarațiile speciale se depun la organul fiscal unde se găsește sediul principal.

Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sursa venitului este considerată domiciliul contribuabilului;

9. În cazul în care sediul principal și domiciliul contribuabilului se afla în raza teritorială a aceluiași organ fiscal, contribuabilul va depune atât declarația de venit global, cat și declarația specială la organul fiscal de domiciliu.

10. Contribuabilul care obține venituri din mai multe surse sau categorii de venituri va depune câte o declarație specială pentru fiecare sursa sau categorie de venit în parte.

11. Contribuabilii pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit nu depun declarații speciale.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Declarațiile privind venitul estimat cuprind informații despre veniturile și cheltuielile estimate a se realiza în anul la care se referă declarația.

Declarațiile privind venitul estimat se depun de contribuabili și de asociațiile fără personalitate juridică, în cazul realizării unei categorii sau surse noi de venit în cursul anului sau în cazurile prevăzute la art. 63 alin. (6) din ordonanța.

2. Contribuabilii care încep o activitate independenta în vederea obținerii de venituri comerciale sau de venituri din profesii liberale au obligația să depună o declarație privind venitul estimat, la organul fiscal unde se afla sursa venitului, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Aceasta obligație revine atât contribuabililor care determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din evidența contabilă în partida simpla, cat și celor pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit.

În cazul în care contribuabilul obține venituri de aceasta natura într-o formă de asociere, fiecare asociat va completa și va depune, individual, o declarație privind veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asociației.

Asociațiile fără personalitate juridică, ce încep o activitate independenta, au obligația să depună o declarație privind venitul la organul fiscal în a cărui raza teritorială își are sediul asociația, în termen de 15 zile de la încheierea contractului de asociere, o dată cu înregistrarea acestui contract la organul fiscal.

3. Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal au obligația să depună o declarație privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între părți.

Declarația privind venitul estimat se depune o dată cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părți.

Organul fiscal la care se înregistrează contractul între părți și se depune declarația privind venitul estimat este:

4. Contribuabilii care încetează sa mai aibă domiciliul în România vor depune la organul fiscal de domiciliu, în cel mult 5 zile de la încetarea activității, o declarație de venit global, însoțită de declarații speciale.

5. Declarațiile vor cuprinde veniturile și cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada în care contribuabilii au avut domiciliul în România.

6. În termen de 5 zile de la depunerea declarației, organul fiscal de domiciliu va emite decizia de impunere și va comunică contribuabilului eventualele sume de plată sau de restituit.

7. Certificatul de atestare fiscală va fi eliberat numai după plata integrală a impozitului datorat de contribuabil.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Contribuabilii care realizează venituri din activități independente și din cedarea folosinței bunurilor sunt obligați să efectueze plati anticipate cu titlu de impozit.

Plățile se vor efectua la organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul își are domiciliul, indiferent de locul unde obține venitul respectiv și pentru care a întocmit și depus declarația specială prevăzută la art. 59 alin. (2) din ordonanța.

Pentru stabilirea plăților anticipate organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, în cazul în care contribuabilul este în primul an de activitate, precum și în cazul în care în anul precedent a înregistrat pierdere, sau venitul din decizia de impunere pentru anul fiscal precedent, când acesta se afla cel puțin în al doilea an de activitate.

Dacă impunerea definitivă se realizează după expirarea termenelor de plată stabilite de organul fiscal la primul termen de plată anticipata al anului următor, contribuabilul va achită cu titlu de impozit anticipat o sumă egala cu impozitul aferent trimestrului IV al anului precedent.

2. Plățile anticipate se efectuează în patru rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 decembrie.

Dacă contribuabilul începe o activitate independenta sau cedează folosință unor bunuri în cursul anului, primul termen de plată stabilit de organul fiscal competent va fi data de 15 a ultimei luni a trimestrului următor depunerii primei declarații speciale.

3. Organele fiscale competente au dreptul de a stabili din oficiu, folosind metoda estimarii, obligația de plată, dacă:

4. Estimarea obligației de plată se va face pe baza documentelor existente la dosarul fiscal al contribuabilului, referitoare la perioada de raportare anterioară:

- declarații depuse pentru perioada anterioară;

- procese-verbale de control.

În cazul în care la dosarul fiscal al contribuabilului nu exista astfel de documente, contribuabilul în cauza va fi supus de îndată unui control fiscal.

5. Din documentele prevăzute la pct. 4 se vor selecta ultimele venituri și cheltuieli cunoscute ale contribuabilului, care vor fi folosite drept etalon în cadrul procedurii de estimare.

6. Prima etapa în stabilirea obligației de plată va fi actualizarea veniturilor și cheltuielilor folosite drept etalon, avându-se în vedere rata inflației comunicată de Comisia Naționala pentru Statistica, aferentă perioadei cuprinse între data stabilirii debitului folosit drept etalon și data stabilirii obligației fiscale din oficiu.

Rezultatul astfel obținut va fi ajustat pe baza oricăror date și informații deținute de organele fiscale (date și informații obținute în urma controalelor efectuate la alți contribuabili care au legături de afaceri cu plătitorul în cauza, date din dosarul fiscal al plătitorului, informații de la terți).

7. Debitul stabilit conform pct. 6 va fi majorat cu 20% .

8. În aplicarea acestei proceduri organul fiscal va întocmi o nota de constatare, care va cuprinde, în mod obligatoriu, elementele care au fost avute în vedere la stabilirea din oficiu, modul de calcul al debitului, precum și penalitățile aplicate pentru nedepunerea la termen a declarației.

Nota de constatare va fi aprobată de către conducătorul unității fiscale.

Pe baza notei de constatare organul fiscal va emite o decizie de impunere, care va fi comunicată contribuabilului.

9. Impozitele stabilite din oficiu de organele fiscale competente se corecteaza:

10. Penalitățile calculate la suma impozitelor stabilite din oficiu sunt datorate asa cum au fost stabilite, indiferent de modalitatea de regularizare ulterioară a impozitelor.

Ordonanța

─────────

Norme metodologice

──────────────────

1. Decizia de impunere anuală se stabilește, în baza documentelor necesare, de către organul fiscal care va efectua globalizarea, respectiv de organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul își are domiciliul.

Dacă sumele plătite anticipat cu titlu de impozit, insumate, sunt mai mici decât suma rezultată din decizia de impunere anuală, diferența se plătește astfel:

- în termen de 30 de zile de la data comunicării, pentru sume de până la 1.000.000 lei;

- în interval de 60 de zile, în cel mult două rate lunare egale, pentru sume ce depășesc 1.000.000 lei.

2. Pentru neplata la termen a acestor diferențe, contribuabilul datorează majorări de întârziere, calculate conform legii.

3. Dacă sumele plătite anticipat cu titlu de impozit, prin însumare sunt mai mari decât sumele rezultate din decizia de impunere anuală, diferențele plătite în plus se compensează cu obligații neachitate în termen din anul fiscal curent, potrivit legii.

4. Diferențele rămase după compensare se restituie de organul fiscal în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere anuale.

Ordonanța

─────────

Asociațiile fără personalitate juridică care au început activitatea înainte de 1 ianuarie 2000 trebuie să îndeplinească obligațiile prevăzute la art. 50 până la 1 februarie 2000.

Norme metodologice

──────────────────

1. Asociațiile fără personalitate juridică, constituite înainte de 1 ianuarie 2000 și care nu au contracte de asociere încheiate potrivit art. 50 din ordonanța, vor îndeplini aceasta obligație până la data de 1 februarie 2000.

2. Asociațiile fără personalitate juridică, constituite înainte de 1 ianuarie 2000, care au contracte de asociere care însă nu cuprind toate elementele prevăzute la art. 50 din ordonanța, vor încheia un act adițional cuprinzând elementele nou-introduse, pe care îl vor depune la organul fiscal în a cărui raza teritorială își are sediul asociația, la termenul menționat în ordonanța.

Ordonanța

─────────

Persoanele fizice și asociațiile fără personalitate juridică care la data de 31 decembrie 1999 au înregistrat pierderi vor depune, o dată cu declarația anuală de impunere pentru anul fiscal 1999, și o declarație privind venitul estimat pentru anul fiscal 2000, în scopul determinării plăților anticipate.

Norme metodologice

──────────────────

1. Persoanele fizice care desfășoară o activitate independenta, în mod individual, și au înregistrat pierderi în anul 1999 vor depune o declarație privind venitul estimat pentru anul 2000, la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla sursa venitului, o dată cu declarația de impunere pentru anul fiscal 1999.

2. Asociațiile fără personalitate juridică, ce au înregistrat pierderi în anul 1999, au obligația să depună o declarație privind venitul estimat pentru anul 2000 și distribuția acestuia pe asociați, la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla sediul asociației, o dată cu declarația de impunere pentru anul 1999.

3. Persoanele fizice care obțin venituri dintr-o formă de asociere înființată înainte de 1 ianuarie 2000 vor depune o declarație privind venitul estimat pentru anul 2000 la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla sediul asociației.

În cazul în care asociația din care face parte contribuabilul a obținut venit în anul 1999, declarația privind venitul estimat se completează având în vedere veniturile nete ale asociației la data de 31 decembrie 1999 și cota de participare a asociatului stabilită prin contractul de asociere.

În cazul în care asociația din care face parte contribuabilul a înregistrat pierderi în anul 1999, declarația se completează având în vedere veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asociației.

Ordonanța

─────────

Prevederile referitoare la întocmirea și depunerea declarațiilor, plata obligațiilor bugetare, soluționarea obiectiunilor, contestațiilor și plangerilor, controlul fiscal, executarea creanțelor bugetare, precum și cele referitoare la evaziunea fiscală sunt aplicabile și impozitului pe venit.

Norme metodologice

──────────────────

1. Declarația de venit global, declarațiile speciale și declarațiile privind venitul estimat, denumite în continuare declarații se întocmesc prin completarea unui formular pus la dispoziție contribuabililor, în mod gratuit, de către Ministerul Finanțelor.

2. Declarațiile trebuie să conțină:

- numele și prenumele contribuabilului;

- domiciliul;

- codul numeric personal;

3. Declarațiile se depun de către contribuabil la organul fiscal, direct la registratura acestuia, sau la oficiul poștal, prin scrisoare cu valoare declarata.

Data de depunere a declarației este considerată data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data de expediție a poștei, după caz.

În cazul în care ultima zi de depunere este zi nelucrătoare, declarația se considera a fi depusa în termen dacă se face în ziua lucrătoare imediat următoare termenului de depunere.

4. Contribuabilii au obligația de a întocmi corect declarațiile, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, inscriind clar, lizibil și complet informațiile prevăzute de formulare.

5. Organul fiscal va verifica modul de completare a declarațiilor, iar în cazul în care constata erori în completarea acestora, va solicita, în scris, contribuabilului să se prezinte la sediul sau, pentru efectuarea corecturilor necesare.

6. Contribuabilul este obligat să se prezinte în termenul stabilit de organul fiscal competent, pentru efectuarea corecturilor.

Dacă contribuabilul nu s-a prezentat în 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor, organul fiscal va stabili din oficiu obligația de plată.

7. Declarațiile de venit global și declarațiile speciale anuale depuse pot fi corectate de contribuabili din proprie inițiativă.

În cazul în care contribuabilul rectifica o declarație specială, acesta trebuie să rectifice și declarația de venit global.

Declarația rectificativa se întocmește pe același model de formular ca și declarația care se corecteaza, înscriindu-se "X" în casuta prevăzută în acest scop.

Declarația rectificativa va fi completată înscriindu-se toate datele și informațiile prevăzute de formular, inclusiv cele care nu diferă față de declarația inițială. Randurile și coloanele care conțin date și informații modificate vor fi marcate printr-un asterisc [*)].

Declarația rectificativa va fi semnată și se va depune la același organ fiscal la care a fost depusa declarația inițială, fie direct la registratura acestuia, fie la oficiul poștal, prin scrisoare cu valoare declarata.

Depunerea declarației rectificative în termenul de prescripție a dreptului organelor fiscale de a stabili diferențe de impozite conduce la întreruperea prescripției. De la data depunerii declarației rectificative începe să curgă o noua prescripție pentru perioada la care aceasta se referă.

Depunerea declarației rectificative după expirarea termenului de prescripție constituie o recunoaștere voluntara a impozitelor și diferențelor de impozite stabilite pe baza datelor declarate, acestea fiind considerate legal stabilite și datorate.

Declarația rectificativa poate fi depusa ori de câte ori contribuabilul constata erori în declarația inițială.

Dacă contribuabilul depune declarația rectificativa în 15 zile de la termenul stabilit de organul fiscal competent pentru efectuarea corecturilor -, termen comunicat în scris contribuabilului -, acesta va fi sancționat cu avertisment pentru întocmirea incorectă a declarației inițiale.

Declarația rectificativa nu mai poate fi depusa în cazul în care organele de control fiscal se prezintă la domiciliul contribuabilului pentru desfășurarea unei acțiuni de control fiscal pentru impozitele aferente perioadelor supuse controlului.

8. În cazul nedepunerii declarației de venit global sau a declarațiilor speciale anuale, organul fiscal va transmite contribuabilului o înștiințare, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, prin care îi va notifica depășirea termenului legal de depunere a declarației.

Dacă, în termen de 15 zile de la data primirii înștiințării, contribuabilul nu depune declarația, organul fiscal competent va stabili din oficiu obligația de plată.

9. Depunerea cu întârziere a declarației de impozite și taxe se penalizeaza după cum urmează:

Penalitățile calculate la suma impozitelor și taxelor stabilite din oficiu sunt datorate asa cum au fost stabilite, indiferent de modalitatea de regularizare ulterioară a impozitelor sau taxelor.

----------