privind înregistrarea și evidenta accidentelor în munca și a bolilor profesionale, precum și asigurarea și utilizarea fondurilor pentru protecția muncii
A. Definitia accidentelor de muncă
1. Este considerat accident în munca vătămarea violenta a organismului care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin o zi, invaliditate ori deces survenit în următoarele împrejurări:
a) pentru angajați și membri cooperativelor meșteșugărești, accidentul survenit în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, în incinta unității în care lucrează sau în incinta altei unități, în care angajatul sau membrul cooperativei meșteșugărești a fost trimis sa lucreze. Se considera accident în munca și accidentul survenit în afară incintei unității, în timpul executării sarcinilor de serviciu de către conducătorii mijloacelor de transport și persoanele care au sarcina sa însoțească mijlocul de transport.
Pentru tractoristi, mecanizatori și insotitorii acestora, accidentele care au loc pe drumurile publice sau în timpul deplasarii de la un loc de muncă la altul pe drumuri publice, atunci cînd executa sarcinile de serviciu, se considera de asemenea accidente în munca.
b) pentru studenți, elevi sau ucenici, accidentul survenit în timpul îndeplinirii practicii în producție sau al practicii profesionale.
c) pentru cei care îndeplinesc sarcini de stat sau obștești, accidentul survenit în timpul și din cauza îndeplinirii acestor sarcini.
2. Se considera accident de muncă, în ceea ce privește pe angajați și pe membrii cooperativelor meșteșugărești, accidentul survenit în următoarele împrejurări:
a) înainte de începerea lucrului, dacă angajatul sau membru cooperativei meșteșugărești se afla în incinta unității în care lucrează, la locul sau de muncă sau alt loc de muncă pentru interese legate de serviciu.
b) în timpul pauzelor care au loc în desfășurarea programului de muncă;
c) după încetarea lucrului, dacă angajatul sau membrul cooperativei meșteșugărești se afla în incinta unității în care lucrează pentru interese legate de serviciu.
Dispozițiunile prezentului articol se aplică și categoriilor prevăzute la articolul 1 literele b și c.
3. Se considera accidente în munca și intoxicatiile profesionale acute.
B. Gruparea accidentelor de muncă
4. În vederea înregistrării și raportarii unitare a accidentelor în munca acestea se grupează în felul următor:
a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puțin o zi;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente care cauzează decesul imediat sau mai târziu, dacă acesta a fost confirmat în baza unei constatări medicale ca urmare a accidentului în munca suferit.
5. Accidentarea a cel puțin 3 persoane în același timp și din aceeași cauza, indiferent de gravitate se considera accident colectiv.
C. Înregistrarea accidentelor în munca
6. Accidentele în munca vor fi aduse imediat la cunoștința maistrului sau șefului ierarhic de către accidentat sau de către orice persoană care a luat cunoștința de accident. Acesta le comunică, în mod ierarhic, conducătorului unității, precum și comitetului sindicatului.
7. Accidentele în munca ce produc incapacitate temporară de muncă de cel puțin o zi vor fi cercetate îndată după anunțarea lor conducătorului unității, care răspunde de efectuarea cercetării. La cercetarea acestor accidente va participa obligatoriu medicul de întreprindere sau un cadru mediu sanitar cînd unitatea are numai punct sanitar.
Cercetarea nu poate fi facuta de acei care potrivit dispozițiunilor legale, răspund la locul de muncă unde s-a produs accidentul, pentru luarea măsurilor de protecție a muncii.
Cu prilejul cercetării se vor stabili cauzele accidentului, persoanele vinovate de neluarea măsurilor de protecție a muncii și măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente cu raspunderi și termene precise de executare. Totodată se va întocmi procesul verbal tip pentru înregistrarea accidentului în munca, potrivit instrucțiunilor emise de Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale. Procesul verbal tip va fi semnat de conducătorul unității.
8. Dacă cel accidentat provine de la o alta unitate, fiind trimis în interes de serviciu, pentru practica sau schimb de experienta, accidentul se înregistrează și se trece în evidenta unității, care conform normelor legale, aveau obligația sa ia măsurile de protecția muncii la locul de muncă unde a avut loc accidentul, indicandu-se în procesul verbal tip unitatea de la care provine cel accidentat. În acest caz, o copie a procesului verbal de înregistrare a accidentului se trimite și unității de la care provine accidentatul.
9. În cazul accidentelor în munca ce produc invaliditate, a accidentelor mortale sau colective, conducătorul unității va anunta imediat telefonic aceste accidente, ministerului, organului central sau comitetului executiv, al sfatului popular căruia îi este subordonata unitatea, Inspecției de stat pentru igiena și protecția muncii, organelor procuraturii și consiliilor locale ale sindicatelor.
10. Este interzis conducătorului procesului tehnologic, precum și oricărei alte persoane, sa modifice starea de fapt a condițiilor în care s-a produs accidentul, în afară de cazurile cînd menținerea acestei stări ar da loc la alte accidente, ar periclita viața accidentatilor sau securitatea unității, ori ar bloca căile principale de acces și transport ale unității, ale unui sector sau secții.
Atunci cînd este necesar să se modifice starea de fapt din momentul accidentului, se va face în prealabil fotografii sau schite ale locului de muncă respectiv.
11. În cazul accidentelor de muncă ce produc invaliditate, a accidentelor mortale sau colective, cu excepția celor prevăzute la art. 1, litera a al. 2 și 3, Inspecția de stat pentru igiena și protecția muncii, prin organele sale, va începe imediat cercetările la fața locului în vederea stabilirii cauzelor accidentului, a persoanelor vinovate de neluarea măsurilor de protecția muncii la locul de muncă respectiv și a măsurilor ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente. Cercetarea va fi încheiată în cel mai scurt timp posibil.
Cercetarea accidentelor în munca ce produc invaliditate, a accidentelor mortale sau colective, se va face cu participarea delegaților unităților respective, iar în cazul accidentelor mortale sau colective, cu participarea și a delegaților organului superior al acesteia.
Procesul verbal tip pentru înregistrarea accidentelor în munca ce produc invaliditate, a accidentelor mortale sau colective se va completa de unitate pe baza dosarului de cercetare, întocmit de organele Inspecției de stat pentru igiena și protecția muncii. Procesul verbal tip va fi semnat de conducătorul unității.
12. Inspecția de stat pentru igiena și protecția muncii are dreptul sa ceara, iar ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare, întreprinderile, organizațiile economice de stat și celelalte organizații obștești sînt obligate sa acorde sprijin tehnic, prin punerea la dispoziție a specialiștilor necesari pentru efectuarea expertizelor tehnice și lămurirea unor probleme ce se ridica la cercetarea unor accidente în munca.
13. Accidentele de muncă prevăzute la art. 1 litera a alin. 2 și 3 vor fi înregistrate de unități pe baza cercetărilor făcute după caz, de organele de militie sau ale procuraturii, care, dacă va fi necesar vor solicita participarea organelor Inspecției de stat pentru igiena și protecția muncii. Pentru completarea proceselor verbale tip de înregistrare a accidentelor prevăzute la alineatul precedent, conducătorii unităților în cauza vor solicita organelor de militie sau ale procuraturii, care au anchetat accidentele respective, o copie de pe procesul verbal încheiat, iar aceste organe au obligația sa trimită unităților interesate copia procesului verbal.
Accidentele în munca ce produc invaliditate și accidentele mortale sau colective, înregistrate conform normelor prevăzute în prezentul articol vor fi comunicate de către unitatea respectiva, imediat după înregistrare, Inspecției de stat pentru igiena și protecția muncii.
14. Pe baza proceselor verbale tip pentru înregistrarea accidentelor în munca, conducătorii unităților răspund de întocmirea darilor de seama, statistice, potrivit instrucțiunilor Direcției Centrale de Statistica.
15. Accidentele în munca survenite în unitățile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Forțelor Armate, vor fi cercetate de personalul de specialitate al acestor ministere. La nevoie aceste ministere vor cere sprijinul Inspecției de stat pentru igiena și protecția muncii.
16. Odată cu intrarea în vigoare a prezentului regulament, Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale va lua măsuri pentru organizarea înregistrării și evidentei distincte la nivelul circumscriptiilor medico-sanitare, a accidentelor în munca suferite de membrii gospodariilor agricole colective.
17. Declararea, înregistrarea și raportarea bolilor profesionale este obligatorie și se face în conformitate cu instrucțiunile Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale avizate de Direcția Centrala de Statistica.
18. Lista bolilor profesionale este cea stabilită în anexa nr. 1 la prezentul regulament.
19. Intoxicatiile profesionale acute se înregistrează și se raportează atît ca boli profesionale cat și ca accidente de muncă.
20. Bolile profesionale transmisibile se înregistrează și se raportează atît ca boli profesionale cat și ca boli transmisibile dacă sînt cuprinse în lista bolilor profesionale.
21. Conducătorii întreprinderilor ai organizațiilor economice de stat, ai organizațiilor cooperatiste și ai celorlalte organizații obștești, precum și ai unităților bugetare, vor stabili odată cu măsurile de realizare a planului de producție sau a sarcinilor curente de serviciu și cele mai eficiente măsuri de protecția muncii, care să ducă la îmbunătățirea continua a condițiilor de muncă, în vederea prevenirii accidentelor în munca și a imbolnavirilor profesionale.
Se aprobă nomenclatura generală a măsurilor de protecție a muncii, potrivit anexei nr. 2 la prezentul regulament.
Aceasta nomenclatura nu este limitativa, cei care conduc, organizează și controlează producția, fiind obligați sa prevadă orice alte măsuri necesare pentru eliminarea riscurilor de accidentare și imbolnavire profesională.
22. Măsurile de protecția muncii stabilite conform articolului precedent, completate cu măsurile prescrise de organele Inspecției de stat pentru igiena și protecția muncii, vor fi cuprinse într-un capitol al planului anual de măsuri tehnico-organizatorice.
23. Măsurile de protecția muncii prevăzute în planul anual de măsuri tehnico-organizatorice și în contractul colectiv, vor fi grupate și evidentiate, conform formularului prevăzut în anexa nr. 3 la prezentul regulament.
24. Fondurile pentru realizarea măsurilor de protecția muncii, vor fi prevăzute distinct în planurile de investiții capitale, în planurile de reparații capitale, în cheltuielile de producție sau de circulație, după caz, precum și în alte planuri de cheltuieli bugetare.
Aceste fonduri nu pot fi folosite în alte scopuri.
25. Lucrările de protecția muncii care în același timp sînt necesare și din punct de vedere al producției, nu vor fi incluse în planul financiar la capitolul lucrărilor de protecție a muncii. Aceste lucrări vor fi cuprinse în capitolele privind producția.
26. Ministerul Finanțelor va lua măsuri să se evidentieze separat cheltuielile pentru protecția muncii pe capitolele nomenclaturii generale a măsurilor de protecție a muncii, în conturile analitice de cheltuieli ale secțiilor de producție, precum și în conturile analitice de cheltuieli generale ale întreprinderilor și organizațiilor economice.
27. Raportarea cheltuielilor efectuate pentru protecția muncii se face conform instrucțiunilor Direcției Centrale de Statistica.
28. Prezentul regulament se aplică întreprinderilor, organizațiilor economice de stat, organizațiilor cooperatiste și celorlalte organizații obștești, precum și unităților bugetare.
29. Răspunderea pentru înregistrarea și evidenta corecta și la timp a accidentelor în munca, a bolilor profesionale și a cheltuirii fondurilor de protecția muncii, precum și pentru raportarea lor, revine conducătorilor unității respective.
30. Nerespectarea prevederilor prezentului regulament se sancționează conform dispoziilor legale.
Denumirea boliiNoxele profesionale care provoaca boala 12 1.Intoxicatii (acute si cronice) si consecintele lor.Substante cu actiune toxica cunoscuta. 2.Pneumoconioze, fibroze pulmonare cauzate de pulberi minerale sau organice (silicoza, silicatoza, asbestoza, aluminoza), precum si formele mixte (silico-antracoza, silico-silideroza, etc.), simple sau asociate cu tuberculoza.Pulberi de bioxid de siliciu, silicati, asbest, carbune, etc., in atmosfera locurilor de munca. 3.PneumosclerozeSubstante iritante toxice (bioxid de sulf, clor, oxizi de azot, etc.) in atmosfera locurilor de munca. 4.Astm bronchicSubstante de natura vegetala sau animala, precum si substantele chimice cu proprietati alergizante (praf de ursol, sidef, ricin, ipecacuana, etc.) 5.Emfizem pulmonarMunca caracterizata prin efort intens cu gura, la sticla, sau in instrumente muzicale, care se repeta timp indelungat. 6.Boli infectioase si parazitare transmise prin oameni sau animale bolnave, prin agenti biologici cu care vin in contact in munca lor sau prin materiale infectate.a) contact cu bolnavii infectiosi sau cu materiale infectate; b) contact cu animale bolnave sau cu produse infectate de provenienta animala sau vegetala (piele, lana, par de porc, par de cal, carne, etc.); c) contact cu sol infectat sau cu apa infectata. 7.Imbolnaviri datorita compresiunilor si decompresiunilor bruste.Conditii de munca in care muncitorii sunt expusi la compresiune si decompresiune brusca. 8.Tumori ale pielei hiperkeratoze, papiloame leucokeratoze, cancer.a) actiunea radiatiilor ionizante si corpusculare produse de instalatiile Rontgen si de accelerare a particulelor elementare si de materiale radioactive; b) contact indelungat in timpul muncii cu produse de distilare a huilei, petrolului si sisturilor bituminoase (smoala, asfalt, ulei antracenic, derivate de antracen, fenantren, combinatii azoaminice, gudron, parafina, etc.) Tumori ale vezicei urinare, papiloame, cancer.Contact indelungat cu aminele seriilor benzeice si naftaleice (benzidina, dianisidina, alfa si betanaftolamine) si cu unii compusi aminici. Cancer pulmonarInhalarea pulberilor si a gazelor din rocile cu proprietati speciale si aerosolilor de crom. 9.Leucoplazii si cancer al cailor respiratorii superioare. Nevroze de coordonare (crampele scriitorilor) persistente si frecvent recidivante.Inhalarea prafului si vaporilor din gudroane de huila. Miscari dese, multe, marunte. Tendosinovite si tendinte cronice.Incordarea sistematica a muschilor si ligamentelor respective sau presiune pe tendoanele respective. 10.Artroze cronice, periartrite, stiloidite, necroze aseptice, osteocondilite, bursite, epicondilite.Presiune sistematica in regiunea articulatiilor respective, supraincordarea si traumatizarea lor trepidatii, modificari bruste de temperatura, munca indelungata la temperatura scazuta si umiditate. 11.Angionevroze si angiotrofonevroze.Trepidatii si presiune legate cu instrumente care vibreaza puternic. Endarterita obliterantaMunca indelungata in conditii de temperatura scazuta si umiditate crescuta. 12.Varice foarte accentuate ale venelor membrelor inferioare complicate cu tulburari trofice sau cu procese inflamatorii (tromboflebita).Pozitie ortostatica indelungata. 13.Boli acute si cronice ale pielii (dermatite, eczeme, toxicodermii), afectiuni ale aparatului folicular, ulceratii, melanodermii si leucodermii.a) contact prelungit cu substante chimice, iritante (terebentina, lacuri, solventi, uleiuri minerale, hidrocarburi cu clor, compusi ai arsenului, cromului, acizi, baze si alte substante toxice.) b) contact cu substante sensibilizante (nichel, ursol, fluor, beril, dinitroclorbenzol, antibiotice, rasini formaldehidice, formaline, compusi ai mercurului, novocaine, coloranti organici, etc.) c) actiunea diferitelor radiatii ionizante. 14.Laringite cronice accentuate (nodulii cintaretilor).Incordarea coardelor vocale timp indelungat in exercitarea profesiunii. 15.Scaderea auzului consecutiva lezarii urechii interne.Actiunea prelungita a zgomotului intens. 16.Miopie progresivaIncordarea permanenta a vederii in munci de precizie. 17.Cataracta.a) actiunea indelungata si intensiva a energiei radiante, (radiatii infrarosii raze Rontgen, raze gama, neutroni, curenti de foarte inalta frecventa); b) actiunea indelungata a unor substante toxice (trinitrotoluolul, dinitrofenolul, etc.) 18.ElectrooftalmieActiunea radiatiilor ultraviolete. 19.Boala de iradiatieActiunea radiatiilor ionizante. 20.Boli provocate de actiunea undelor electromagnetice de foarte inalta frecventa (sindrom cerebro-astenic si tulburari de termoreglare).Actiunea prelungita a undelor electromagnetice de foarte inalta frecventa. 21.PsihonevrozeIngrijirea indelungata a bolnavilor psihici in institutii de psihiatrie. 22.Nistagmusul profesional.
TABELUL
bolilor profesionale declarabile
NOMENCLATURA GENERALĂ A MĂSURILOR DE PROTECȚIA MUNCII
I. Tehnica securității
1. Executarea aparatorilor și dispozitivelor care se asigura deservirea fără pericol a mașinilor de forta, agregatelor mașinilor de lucru și de transport la aparate, instalații, dispozitive electrice, mecanice, termice și altele de toate tipurile.
2. Amenajarea instalațiilor de protecție, prin legare la pămînt a utilajelor și echipamentelor electrice, executarea tuturor măsurilor de siguranță ce au drept scop protecția muncii la deservirea instalațiilor și aparatajului electric.
3. Amenajarea diferitelor instalații de semnalizare și marcarea locurilor de trecere periculoase la mașini, agregate și instalații.
4. Imprejmuirea și semnalizarea tuturor locurilor periculoase, precum și imprejmuirea cu plasa și apărători, în scopul reținerii sculelor materialelor sau a altor obiecte ce pot cădea în timpul executării unor operațiuni la înălțime, sau în timpul transportării lor.
5. Amenajarea instalației de iluminat la tensiune redusă în cazurile prevăzute de normele de tehnica securității (pentru lucrul în focarele cazanelor, în cazane, cisterne,puțuri, etc.)
6. Amenajarea și introducerea la locurile de muncă a mijloacelor de ridicare și transport, a pieselor și materialelor grele, precum și mecanizarea operațiunilor grele și periculoase în vederea reducerii efortului fizic și a eliminării accidentelor.
7. Nivelarea pavimentului și amenajarea lui pentru asigurarea protecției muncii.
8. Mecanizarea, automatizarea sau ungerea de la distanta a mașinilor, mecanismelor, dispozitivelor etc. de orice fel, în scopul evitării momentelor periculoase la executarea manuală a acestor operațiuni.
9. Amenajarea pasajelor de nivel și a locurilor de trecere de la locurile de muncă unde se executa lucrări, pentru asigurarea unei circulatii nepericuloase.
10. Organizarea rațională a tuturor locurilor de muncă, în scopul asigurării măsurilor de protecție a muncii.
II. Ventilație
11. Dotarea locurilor de muncă cu mijloace de ventilație naturala sau mecanică în scopul asigurării indepartarii prafului și a diverselor amestecuri nocive, dar fără a provoca îmbolnăviri prin curenți de aer vatamatori.
12. Amenajarea și repararea generală și periodică a instalațiilor de ventilație, ce au drept scop asigurarea condițiilor de protecție a muncii.
III. Măsuri tehnico-sanitare în producție
13. Asigurarea unui iluminat natural și artificial corespunzător pentru toate locurile de muncă, precum și a iluminatului de siguranță la locurile prevăzute de normele de tehnica securității, în scopul creării condițiilor nepericuloase de lucru.
14. Curățirea ferestrelor, luminatoarelor, etc., precum și introducerea dispozitivelor pentru deschiderea lor.
15. Construirea și amenajarea dispozitivelor, paravanelor sau a altor mijloace eficace care să protejeze angajații și membrii cooperativelor meșteșugărești împotriva caldurii iradiante, curentilor de aer, etc.
Construirea ecranelor împotriva radiatiilor emise de sursele de radiatii nucleare, conform instrucțiunilor privind regimul de lucru cu surse de radiatii nucleare, elaborate de Comitetul pentru energia nucleara în baza art. 13 din Hotărîrea Consiliului de miniștri nr. 741/1961.
16. Izolarea prin despartituri, încăperi separate sau a altor mijloace eficace a locurilor de muncă unde se efectuează lucrări periculoase sau dăunătoare.
17. Introducerea mecanizarii, ermetizarii și dotării cu dispozitive corespunzătoare de protecția muncii, în procesele de prelucrare și transportare a substanțelor inflamabile, toxice, explozive, radioactive sau în procesele legate de degajarea prafului. vicierea atmosferei cu substanțe toxice, etc., atît pe teritoriul întreprinderii cat și în afară lui.
18. Dotarea cu gratare, pardoseala izolatoare, etc. a locurilor de muncă și a grupurilor sociale care prezintă pericol de imbolnavire sau accidentare.
19. Amenajarea și completarea încăperilor auxiliare ca:
a) băi pentru uzul exclusiv al angajaților și membrilor cooperativelor meșteșugărești;
b) spălătorii și camere de aerisire și dezinfectare a echipamentului de protecție și a echipamentului de lucru.
c) încăperi cu dușuri și spalatoare cu apa calda și rece, în cazul cînd se efectuează operații ce produc murdarirea corpului, datorită prafului, operații la temperaturi ridicate, operațiile cu substanțe chimice;
d) vestiare și dulapuri pentru haine;
e) camere de odihnă și pentru luarea unor gustari în timpul pauzelor legale;
f) camere pentru încălzirea angajatiilor și membrilor cooperativelor meșteșugărești, în cazul efectuării lucrărilor pe timp de iarna, în aer liber;
g) uscătorii pentru echipamentul de protecție și echipamentul de lucru;
h) încăperi speciale pentru igiena femeii;
În cazul cînd încăperile auxiliare menționate nu au fost constrite sau amenajate conform prevederilor legale și date în folosință, organele de stat competente vor obliga conducerile unităților să se încadreze în aceste prevederi.
20. Amenajarea sau introducerea instalațiilor de dezinfecție a materiilor prime sau a materialelor care reprezintă pericol de imbolnavire.
21. Amenajarea de instalații pentru:
a) asigurarea cu apa potabilă a locurilor de muncă
b) dezinfectarea și filtrarea apei
c) scurgerea apei reziduale
d) stații de epurare a apelor reziduale care să preintampine răspândirea impuritatilor;
e) prepararea ape carbogazoase clorosodice destinate protecției muncii acolo unde este cazul.
22. Procurarea de materiale de protecție cu caracter igienico-sanitar prevăzute și indicate de normele în vigoare (pasta de dinti, periute, prosoape, sapun, etc.).
IV. Materiale și echipament de protecție și echipament de lucru
23. Asigurarea locurilor de muncă și dotarea angajaților și membrilor cooperativelor meșteșugărești conform prevederilor legale, cu:
a) materiale și echipament de protecție;
b) echipament de lucru.
V. Alimentație de protecție
24. Procurarea alimentației de protecție ca:
a) alimente de protecție;
b) masa specială;
c) apa carbogazoasa clorosodica.
VI. Măsuri de îndrumare, organizare și propaganda a protecției muncii
25. Înlocuirea proiectelor pentru măsurile de protecția muncii.
26. Procurarea materialelor de propaganda și documentare ca:
- afișe sugestive, broșuri, cărți, instrucțiuni pentru fiecare loc de muncă, panouri sugestive, diafilme, filme documentare, cursuri, etc.
27. Amenajarea și dotarea cabinetelor de tehnica securității, a expozițiilor, etc. precum și organizarea cursurilor de instructaj, conferințelor, consfatuirilor, schimburilor de experienta legate de protecția muncii.
Valoarea estimativa a masurilor cu indicarea fondurilor din care vor fi executate Nr. crt.Denumirea masurilor (pe sectii, ateliere, etc)Total investitii capitaleFond de reparatii capitaleCheltuieli de FondTermenul de productie sau de circulatieCheltuieli bugetareCine raspunde de efectuarea lucrarilorCine raspunde de efectuarea lucrarilor 123456789
PLAN ANUAL
de măsuri pentru protecția muncii
----------
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.