privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidența obligației de notificare
Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, denumita în continuare lege, prevede că orice ajutor de stat, sub orice formă și indiferent de beneficiar, trebuie autorizat de Consiliul Concurentei din punct de vedere al efectelor asupra concurentei, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
În acest sens, în cazurile în care suma ajutorului de stat este relativ mica se considera ca acesta nu afectează concurenta dintre agenții economici și nici tratatele internaționale la care România este parte și, de aceea, poate fi exceptat de la obligația de notificare. Art. 20 din lege menționează că ajutorul de stat acordat unui agent economic, într-o perioadă de până la 3 ani, în valoare totală de un miliard lei, este considerat ca fiind autorizat și nu cade sub incidența obligației de notificare. Acest plafon poate fi actualizat prin ordin al președintelui Consiliului Concurentei.
Concurenta și tratatele internaționale la care România este parte pot fi totuși afectate în cazul în care beneficiarul primește mai multe ajutoare de stat situate sub pragul minim, eventual chiar de la furnizori diferiți.
De aceea verificarea respectării pragului minim se va realiza la totalul sumelor acordate ca ajutor de stat sub pragul minim și nu va afecta posibilitatea beneficiarului de a obține alte ajutoare în cadrul schemelor de ajutor de stat autorizate de Consiliul Concurentei. Plafonul se va aplica tuturor tipurilor de ajutor, indiferent de forma lor sau de obiectivele urmărite, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 21 și 22 din lege.
Sumele acordate ca ajutor de stat în cadrul acestui prag minim pot proveni de la orice autoritate publică sau alte organisme (furnizori) care acționează la nivel național, local sau regional.
Prezentul regulament clarifica și unele aspecte de natura practica, la care legea nu face referire, cum ar fi momentul în care începe să se deruleze perioada de 3 ani, posibilitatea de a primi ajutor de stat și în cadrul unei scheme autorizate, pe lângă cel situat sub pragul minim, precum și în legătură cu evaluarea cantitativă a ajutorului primit sub orice forme, altele decât ajutorul banesc.
Beneficiarul ajutorului de stat va fi informat de furnizor în legătură cu caracterul de exceptare a ajutorului de la notificarea către Consiliul Concurentei, exceptare generata de faptul că nu depășește pragul minim menționat. Explicatia acestei obligații rezida în faptul ca este posibil ca beneficiarul unui ajutor sa nu cunoască dacă acesta se încadrează în măsuri care nu intra sub incidența legii, dacă este un ajutor de stat autorizat sau un ajutor situat sub pragul minim. În plus, este firesc ca beneficiarii de ajutor de stat sa verifice dacă acesta respecta legislația în vigoare, cu atât mai mult cu cat, în caz contrar, ei pot fi obligați la rambursarea ajutorului. De asemenea, beneficiarul trebuie să îi confirme furnizorului ca noul ajutor - prin cumularea cu eventuale alte ajutoare primite anterior - nu conduce la depășirea pragului minim stabilit de lege.
Regulamentul precizează faptul ca autoritățile publice sau organismele care furnizează ajutoare de stat situate sub pragul minim trebuie să păstreze evidenta acestora, astfel încât să poată fi în măsura să ofere informațiile cerute de Consiliul Concurentei și de Oficiul Concurentei în scopul respectării prevederilor legale.
(1) Ajutorul de stat acordat unui agent economic, într-o perioadă de până la 3 ani, în valoare totală de un miliard de lei, este considerat ca fiind autorizat și nu cade sub incidența obligației de notificare. Acest prag poate fi actualizat prin ordin al președintelui Consiliului Concurentei.
(2) Pragul minim se va aplica la totalul sumelor acordate ca ajutor sub pragul minim și nu va afecta posibilitatea beneficiarului de a obține alte ajutoare în cadrul schemelor de ajutor de stat autorizate de Consiliul Concurentei.
(3) Pragul minim va avea în vedere toate tipurile de ajutor, indiferent de forma lor sau de obiectivele urmărite.
(4) Regula pragului minim nu se va aplica în cazurile în care Consiliul Concurentei, potrivit art. 21 din lege, adopta un regulament de exceptari pe categorii, prin care vor fi stabilite categoriile de ajutor de stat considerate ca fiind autorizate și care, în consecința, nu sunt supuse cerințelor de notificare, și nici în cazurile în care acesta, potrivit art. 22 din lege, va adopta și va pune în aplicare regulamente și instrucțiuni în vederea definirii criteriilor esențiale care trebuie îndeplinite pentru autorizarea ajutorului, în special cele referitoare la anumite sectoare ale economiei sau la obiective specifice ale ajutorului de stat.
(5) Perioada de 3 ani menționată începe să curgă de la data la care beneficiarul primește primul ajutor de stat situat sub pragul minim.
În cazul în care ajutorul de stat acordat nu este în forma bănească, în vederea verificării respectării pragului minim se va calcula echivalentul sau în lei.
Cumularea și monitorizarea
(1) Atunci când o autoritate publică sau alte organisme acorda un ajutor de stat care se situeaza sub pragul minim, beneficiarul ajutorului trebuie să fie informat de furnizor în legătură cu aceasta calificare care a făcut ca ajutorul să fie exceptat de la obligația de notificare. În plus autoritatea publică sau organismul care furnizează ajutorul trebuie să obțină de la beneficiar o declarație scrisă conform căreia noul ajutor nu ridică totalul cumulat al ajutoarelor primite anterior de către acesta și situate sub pragul minim la o sumă care să depășească acest prag.
(2) Furnizorul de ajutor va stabili un mecanism prin care să se asigure ca suma totală a ajutorului nu depășește un miliard lei într-o perioadă de 3 ani, în cazul în care același beneficiar va fi destinatarul unor măsuri separate de ajutor de stat, fiecare în parte respectând pragul minim.
Modalități de calcul al echivalentului în lei pentru unele tipuri de ajutor de stat
(1) Calcularea echivalentului banesc al ajutorului acordat sub diferite forme se realizează înainte de prelevarea oricăror impozite directe, dacă ajutorul respectiv este supus unui astfel de regim fiscal.
(2) Orice ajutor care urmează să fie primit în viitor, într-o singura transa sau în mai multe, trebuie actualizat la valoarea prezenta a acestuia. Un ajutor sub forma bănească trebuie să fie calculat ca o sumă care se plătește o singură dată, chiar dacă, în realitate, plata se efectuează în mai multe transe.
(3) Rata de actualizare, precum și rata de referința folosite pentru a calcula dimensiunea ajutorului în cazul unui împrumut cu dobânda redusă vor constitui, de regula, rata medie activa a dobânzii practicată de către băncile comerciale la momentul acordării ajutorului.
(4) Echivalentul banesc al unui împrumut cu dobânda redusă, într-un an dat, reprezintă diferența dintre dobânda datorată calculată la rata de referința și dobânda plătită efectiv. Orice dobânda ce va fi astfel economisita până în momentul rambursarii integrale a împrumutului va fi actualizată la valoarea sa din momentul acordării împrumutului și va fi calculată valoarea sa cumulată.
(5) Echivalentul banesc al unei scutiri de impozit reprezintă economia facuta la plata impozitului din anul respectiv. În mod similar, economiile ce vor fi realizate în viitor trebuie actualizate la valoarea prezenta, prin utilizarea ratei de referința.
(6) În cazul garantarii unor împrumuturi, echivalentul banesc, pe un an dat, poate fi:
- calculat în același fel ca echivalentul în bani pentru împrumuturile cu dobânda redusă, după ce primele de asigurare eventual plătite au fost scăzute, subvenția de dobânda reprezentând diferența dintre rata dobânzii de referința și rata dobânzii obținută datorită garantarii împrumutului de către stat; sau
- diferența dintre suma garantată nerambursata, înmulțită cu factorul de risc (probabilitatea de esec), și orice prima de asigurare plătită.
(7) Factorul de risc trebuie să fie calculat pe baza experienței acumulate pe parcurs în legătură cu esecurile înregistrate în alte cazuri similare, respectiv împrumuturi acordate în aceleași circumstanțe (sector, ramura, mărime a firmei, nivel general al activității economice). Actualizarea la valoarea prezenta trebuie efectuată în același fel ca și în cazurile anterioare.
Solicitarea de informații
(1) Autoritățile publice sau organismele care furnizează ajutoare de stat situate sub pragul minim trebuie să păstreze evidenta acestora, precum și toate informațiile referitoare la acordarea unor astfel de ajutoare, astfel încât să poată fi în măsura să ofere informațiile cerute de Consiliul Concurentei, în scopul verificării respectării prezentului regulament, și de Oficiul Concurentei pentru monitorizarea și raportarea ajutoarelor de stat.
(2) Informațiile referitoare la un ajutor individual trebuie păstrate pe o perioadă de 10 ani de la data acordării respectivului ajutor, iar cele privind o schema de ajutor de stat, pentru o perioadă de 10 ani de la data acordării ultimei alocari specifice de ajutor în cadrul acesteia.
(3) La solicitarea furnizorului de ajutor de stat Consiliul Concurentei și Oficiul Concurentei pot acorda sprijin referitor la modalitățile de calcul al echivalentului banesc al ajutoarelor racordate.
(4) Atunci când un furnizor de ajutor de stat are dubii privind corectitudinea calculului echivalentului banesc al ajutorului de stat, el se poate adresa Consiliului Concurentei sau Oficiului Concurentei pentru clarificări suplimentare.
Anexa 1
Exemplu privind calcularea echivalentului banesc al unui
─────────────────────────────────────────────────────────
împrumut cu dobânda subventionata
─────────────────────────────────
Un furnizor de ajutor de stat se obliga sa subventioneze dobânda la un împrumut de 5 miliarde lei efectuat de un agent economic pentru o perioadă de 5 ani, în asa fel încât debitorul sa nu plătească decât o rata a dobânzii de 30% anual.
Dobânda medie la creditele acordate de băncile comerciale, în perioada respectiva, este de 50% (rata de referința).
La calcularea echivalentului banesc al ajutorului de stat se poate presupune ca rata de referința va rămâne constanta.
Calculul echivalentului banesc depinde de existenta sau de inexistenta unei perioade de grație la rambursarea împrumutului.
1. Fără perioada de grație
Împrumutul este rambursat în rate anuale egale. Echivalentul banesc al subventiei de dobânda, în primul an, este suma împrumutată înmulțită cu subvenția de dobânda (în procente) și împărțită la rata de referința, astfel:
0,20 Anul 1: 5.000.000.000 x ------- = 666.666.667 lei 1,50 În anii 2 până la 5, subvenția este calculată similar, dar utilizându-se formula ratei dobânzii compuse: 0,20 Anul 2: 4.000.000.000 x ------ = 355.555.556 lei 1,50^2 0,20 Anul 3: 3.000.000.000 x ------ = 177.777.778 lei 1,50^3 0,20 Anul 4: 2.000.000.000 x ------ = 79.012.346 lei 1,50^4 0,20 Anul 5: 1.000.000.000 x ------ = 26.337.449 lei. 1,50^5 Echivalentul banesc este suma subvențiilor actualizate din fiecare an, la valoarea prezenta, adică 1.305.349.796 lei (dacă ar fi fost sub un miliard lei, nu ar fi trebuit notificat). 2. Cu perioada de grație Debitorul beneficiază de o perioadă de grație de 3 ani (timp în care însă plătește dobânda). Împrumutul începe să fie rambursat, în transe anuale de 2.500.000.000 lei, din anul al patrulea: 0,20 (1) 5.000.000.000 x ------ = 666.666.667 lei 1,50 0,20 (2) 5.000.000.000 x ------ = 444.444.444 lei 1,50^2 0,20 (3) 5.000.000.000 x ------ = 296.296.296 lei 1,50^3 0,20 (4) 5.000.000.000 x ------ = 197.530.864 lei 1,50^4 0,20 (5) 2.500.000.000 x ------ = 65.843.621 lei 1,50^5 În acest caz echivalentul banesc este 1.670.781.892 lei.