privitoare la regimul colonizarii
Prin gratia lui Dumnezeu și voința naționala, Rege al României,
La toți de fața și viitori, sănătate:
Adunările legiuitoare au votat și adoptat,
iar Noi sanctionam ce urmează:
Capitolul 1 — Dispozițiuni generale ↑ Cuprins
Pe terenurile rămase disponibile în urma aplicării legilor de reforma agrară și a legii pentru organizarea Dobrogei-Noua, care constituiesc fondul imobiliar al colonizarii, pot fi colonizati locuitorii ce întrunesc următoarele condițiuni:
a) Sa aibă vîrsta de cel mult 45 ani;
b) Sa aibă exercițiul drepturilor politice;
c) Sa fi satisfăcut serviciul militar și sa nu fi suferit pedepse pentru dezertare;
d) Sa fie căsătorit, să aibă copii sau să fie vaduv cu copii;
e) Sa fie muncitor manual de pămînt și să aibă ca singura ocupație plugaria;
f) Sa dovedească prin certificate de sănătate că nu sînt bolnavi, nici ei, nici membrii familiei lor, de tuberculoza sau sifilis.
Au preferinta la colonizare cei care deosebit de condițiunile precedente, vor îndeplini una din condițiunile de mai jos:
b) Sa dispună de capitalul trebuincios pentru injghebarea unei gospodării și pentru achitarea sumelor datorate Statului;
c) Sa aibă știința de carte;
d) Sa fi absolvit o școala de agricultura de gradul I și II.
Preotii, invatatorii, precum și micii funcționari rurali, pot fi colonizati în centrele unde funcționează, dacă îndeplinesc condițiunile de mai sus, cu excepția alin. e de sub art. 1.
Loturile tip de colonizare vor fi cel mult 10 ha teren de cultura și 2.500 mp locuri de casa.
Evaluarea loturilor de colonizare din fiecare centru se face pe hectar, după normele fixate mai jos, ținându-se seama de calitatea, situația economică și destinația terenului:
a) Pentru terenurile provenite din expropriere sau rezultate din aplicarea legii pentru organizarea Dobrogei-Noua aflate în proprietatea Statului, se vor lua ca baza normele stabilite prin legile respective, adăugându-se cota cuvenită, din cheltuielile făcute cu eventualele îmbunătățiri, precum și dobînda aferentă a acelor cheltuieli în raport cu timpul;
b) Pentru terenurile provenite prin schimb sau comasare, se va lua ca baza prețul rezultat din actele de schimb sau cel avut în vedere la comasare, adăugându-se cheltuielile făcute cu lucrările de imbunatatire și dobânzile respective la întreaga suma, în raport cu timpul.
Jumătate din valoarea loturilor de colonizare va fi suportată de Stat, iar cealaltă jumătate va rămîne în sarcina colonistului.
Colonistul se debiteaza față de Stat cu toate sumele ce cad în sarcina sa, potrivit dispozițiunilor prevăzute în art. 5 și 6. Anuitatea se va repartiza și achită în 60 rate semestriale, la 1 Mai și 1 Noemvrie ale fiecărui an. Ratele vor fi exigibile după încheierea actului de vânzare-cumpărare. Pînă la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, colonistii asezati vor achită Administrației comerciale a Colonizarilor, arenda ce se va fixa Comitetul de direcție și vor fi dati în debit spre încasare organelor fiscale ale Statului.
Trecerea lotului în proprietatea colonistului se va face printr'un act de vânzare-cumpărare încheiat între colonist deoparte și Stat, reprezentat prin Administrația Comercială a colonizarilor, de altă parte. Actul de vânzare-cumpărare va fi scutit de orice taxa de timbru și înregistrare.
Loturile colonistilor nu se vor putea divide în porțiuni mai mici decât jumătatea lotului-tip de colonizare. Loturile mai mari de 10 ha se vor putea divide în porțiuni de câte 5 ha. Colonistii vor avea oricînd dreptul de a se folosi de prevederile art. 133 și 134 din legea de reforma agrară, a Vechiului-Regat, ale căror dispoziții se extind asupra colonistilor din întreaga țara.
Loturile colonistilor nu se vor putea instraina nici voluntar, nici prin execuție silită decât către alți colonisti sau fii de ai lor, precum și pentru inzestrarea copiilor, cu respectarea condițiunilor prevăzute în art. 9 de mai sus. Înstrăinările voluntare, cu excepția celor destinate inzestrarii copiilor, sînt interzise timp de 5 ani dela data cînd colonistii au devenit proprietari prin efectul transcrierii și intabulării contractelor de vânzare-cumpărare încheiate, potrivit art. 8 din prezenta lege. Pentru înstrăinările voluntare, după expirarea termenului de 5 ani, avizul Administrației Comerciale a Colonizarilor și aprobarea Ministerului Agriculturii și Domeniilor sînt obligatorii.
Înstrăinările de orice fel, făcute pe orice cale și sub orice formă cu nerespectarea dispozițiunilor de mai sus, sînt și rămîn nule de drept. Nulitatea e de ordine publică și poate fi cerută de oricare din părțile interesate, de ministerul public și de terți, pînă la 5 ani, după data Înstrăinării.
Dispozițiunile art. 127, 128, 129, 130 și 131 din legea de reforma agrară a Vechiului Regat, se extind asupra tuturor colonistilor din toate părțile tarii cu respectarea art. 9 din prezenta lege.
Colonistul pierde de drept proprietatea lotului ce i s'a atribuit, odată cu pierderea calității de cetățean român. Deposedarea colonistului proprietar, se va face pe cale judecătorească, după procedura prevăzută la art. 139 din legea de reforma agrară a Vechiului Regat.
În caz de deposedare, lotul întreg al colonistului, inclusiv lotul de casa și clădirile existente, reintra în patrimoniul Statului.
Colonistul deposedat va fi despăgubit de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, pentru clădiri cu valoare comercială, stabilită prin justiție, iar pentru teren cu sumele efectiv plătite în contul prețului, scăzându-se echivalentul folosinței.
Colonistul deposedat beneficiază de recoltele prinse de rădăcini.
În caz de execuție silită a averii imobilelor a unui colonist de către oricare creditor, devin exigibile în întregime toate datoriile de orice natura pe care colonistul le-ar avea către Stat.
În asemenea caz, creditorul urmăritor este obligat a notifica comandamentului, sub sancțiunile prevăzute în ultimul alineat al prezentului art. și Ministerului Agriculturii și Domeniilor.
Lichidarea sumei cuvenită colonistului se va face, acoperindu-se mai întîi Statul pentru orice datorie rezultată din impozite, apoi Administrația Comercială a Colonizarii pentru eventualele datorii ce colonistul le-ar avea și numai după aceea creditorii ceilalți, în ordinea înscrierii creanțelor lor.
Orice executare silită facuta în contra dispozițiunilor de mai sus, este nulă de drept și nu poate fi opozabilă Statului.
Pe loturile rezultate din deposedarile prevăzute la art. 12, se vor face noi colonizari, avînd precădere la colonizare moștenitorii colonistului deposedat, dacă îndeplinesc condițiunile legii de fața.
Colonistii fără titluri de proprietate asupra loturilor, pot fi îndepărtați dela colonizare și ca atare deposedati pe cale administrativă, dacă se constată că nu îndeplinesc următoarele condițiuni esențiale:
a) Sa fie stabiliți împreună cu familiile lor în centrele respective;
b) Sa cultive personal loturile atribuite.
Constatarea se va face individual printr'un proces-verbal dresat de un organ al Ministerului Agriculturii și Domeniilor sau al Administrației Comerciale a Colonizarilor, asistat de primarul comunei respective sau locțiitorul sau și de doi martori colonisti.
Excluderile vor fi făcute numai pe cale administrativă și se vor întemeia pe aceste procese-verbale, iar ordinele de deposedare, opozabile oricăror detentori ai loturilor, vor fi aduse la îndeplinire de un organ al Ministerului Agriculturii și Domeniilor sau al Administrației Comerciale a Colonizarilor, asistat de un reprezentant al forței publice.
Colonistul deposedat va avea drept la despăgubiri pentru constructiunile existente, precum și la recolta prinsă de rădăcini.
Dispozițiunile cuprinse în art. 137 și 139, din legea de reforma agrară a Vechiului Regat, se extinde asupra colonistilor din toate părțile tarii.
Capitolul 2 — Dispozițiuni speciale ↑ Cuprins
Terenurile dobândite sau ce se vor dobândi de Stat, prin cumpărare, prin exercitarea dreptului de preemțiune, sau pe alta cale, se vor afecta în întregime colonizarilor.
Evaluarea loturilor provenite din terenurile specificate în art. precedent se va face, ținându-se seama de prețul rezultat din actele de cumpărare sau convențiune.
Fiecare locuitor colonizat pe aceste terenuri va fi dator sa plătească Statului drept preț întreaga suma aferentă care a servit la achiziționarea lotului atribuit.
În momentul autentificării contractului de vânzare, încheiat potrivit art. 8 din prezenta lege, colonistii care fac parte din această categorie excepționala, sînt obligați sa plătească Statului cel puțin o zecime din prețul datorat, iar pentru restul prețului, ei vor fi debitati și obligați sa plătească debitul în 18 rate semestriale succesive și egale la 1 Mai și 1 Noemvrie ale fiecărui an.
Neplata a doua rate consecutive atrage rezilierea contractului de vânzare fără somațiune sau punere în întîrziere și deposedare imediata a colonistului, Statul retinand din sumele efectiv plătite echivalentul folosinței lotului.
Terenurile prevăzute la art. 18, pot fi atribuite colonistilor, pe ele putând fi de asemenea colonizati și cei ce întrunesc condițiunile prevăzute la art. 1, alin. b, c, d și f.
Planurile de colonizare cuprinzînd aceste terenuri, vor prevedea loturi de cultura, cu intinderi variabile, după cerințe, pînă la cel mult 25 ha.
Capitolul 3 — Dispozițiuni transitorii ↑ Cuprins
Toate acțiunile de deposedare pendinte și întemeiate pe dispozițiile art. 50 și 54 din legea asupra colonizarii dela 17 Iulie 1930 și ale art. 137 din legea pentru reforma agrară din Vechiul Regat, își vor continua cursul, dacă temeiurile de drept sînt identice cu rânduielile prezentei legi. În cazul contrar acțiunile își vor continua cursul numai după ce vor fi modificate în sensul cerințelor legii.
Pentru toate terenurile afectate operațiunilor de colonizare și distribuite în loturi colonistilor sau arendate particularilor, colonistii, arendașii sau arendașii particulari, sînt și rămîn definitiv debitati pentru arenzile datorate Statului.
Procesele-verbale dresate de organele agricole dovedesc folosință terenurilor.
Pentru arenzile constatate sau fixate, procesele-verbale sînt executorii și arendașii nu vor putea contesta debitele prevalandu-se de excepția inexistentei contractelor de arendare.
Colonistii vor fi debitati față de Stat, cu valoarea constructiunilor, făcute de Stat, a materialelor, inventarului, semințelor și a oricăror ajutoare ce le-a fost acordate.
Procesele-verbale de predarea materialelor, uneltelor agricole și semințelor, cum și chitanțele semnate de colonisti, constituie titluri pe baza cărora debitarile sînt și rămîn definitive.
Anuitatile se vor calcula fără dobînda și se vor repartiza ca și pentru valoarea terenului în 60 rate semestriale, exigibile la 1 Mai și 1 Noemvrie ale fiecărui an, începînd după 7 ani dela acordarea acestor ajutoare.
Toți colonistii fără deosebire se vor bucura pe timp de 10 ani dela așezarea lor de scutire de impozite către Stat și județ.
Toate operațiunile de colonizare intervenite dela 1 Iulie 1934 pînă la data promulgării prezentei legi se ratifica fără nicio excepție.
Dispozițiile capitolului 1 al legii de fața, afară art. 1-3 inclusiv, se aplică și colonistilor care au beneficiat de regimul anterior al colonizarii.
Un regulament special va desvolta dispozițiunile cuprinse în această lege.
Toate dispozițiunile contrarii legii de fața sînt și rămîn abrogate.
Această lege s'a votat de Senat în ședința dela 26 Martie anul 1936 și s'a adoptat cu unanimitate de una suta douăzeci voturi.
Această lege s'a votat de Adunarea Deputaților în ședința dela 30 Martie anul 1936 și s'a adoptat cu unanimitate de una suta cincisprezece voturi.
Promulgăm această lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului și publicată în Monitorul Oficial. Dat în București la 4 Aprilie 1936.
Ministrul agriculturii și domeniilor,