LEGE nr. 33 din 7 aprilie 1934

A. Sînt considerați debitori agricoli, debitorii cetățeni români, persoane fizice, obștiile de cumpărare, persoanele juridice de drept privat, care nu au scop lucrativ, fondatiunile de orice fel și comunitatile de avere ale fostelor regimente graniceresti din Caransebes și Nasaud, dacă sînt proprietari, fie chiar și aparenti, încă dela data de 18 Decemvrie 1931 și pînă azi, de vreunul din bunurile prevăzute mai jos:

B. Debitorii agricoli menționați sub alin. a de mai sus, beneficiază de dispozițiunile acestui capitol, dacă vor îndeplini una din condițiunile de mai jos:

Cad sub aplicațiunea acestui articol toate datoriile debitorilor, intrand în prevederile art. 1, născute pînă la data de 18 Decemvrie 1931, afară de acelea exceptate de această lege. Datoriile cu scadente posterioare promulgării legii, se vor considera ajunse la scadenta pe data promulgării ei.

Cuantumul fiecărei creanțe, va fi cel existent la data promulgării acestei legi, inclusiv procentele încă datorite, calculate pînă la data de 18 Decemvrie 1931, pe baza legii sau a conventiunilor, cu respectarea legiuirilor asupra cametei și dela această dată, pe baza unui procent simplu de 2 la suta pe an.

Datoriile debitorilor prevăzuți la art. 1 se reduc cu 50 la suta din cuantumul lor stabilit, conform art. 3 din lege. Datoriile astfel reduse, se vor plati în 34 rate trimestriale, care vor cuprinde și o dobînda de 3 la suta pe an, plătibile la fiecare 15 Mai și 15 Noemvrie ale fiecărui an, scadenta primei rate fiind la 15 Noemvrie 1934. Fiecare din primele doua rate vor fi de câte 2,50 la suta, iar fiecare din celelalte doua următoare de câte 3 la suta din creanta redusă conform alin. 1. Celelalte treizeci de rate vor fi egale și vor cuprinde tot restul datoriei neamortizat prin cele patru rate de mai sus.

Regulamentul de aplicare al acestei legi va cuprinde și un tablou de amortisment pentru calcularea ratelor.

Debitorii vor beneficia pentru orice rata plătită anticipat de o reducere de 6 la suta pe an, calculată din ziua plății pînă la scadenta respectiva.

Debitorii care vor plati integral chiar o singura creanta anticipat, în primii doi ani dela promulgarea legii, vor beneficia asupra creanței plătite de o reducere totală de 70 la suta, cu condiția ca sa achite în primul an cel puțin 15 la suta, plus dobânzile aferente la acest procent, din cuantumul ei total, asa cum a fost stabilit prin art. 3, sub sancțiunea pierderii beneficiarului acestei reduceri. De asemenea, debitorii care vor achită chiar numai o singura creanta, în primii cinci ani dela promulgarea legii, vor beneficia de o reducere totală de 60 la suta asupra cuantumului acestei creanțe, fixat prin art. 3, cu condiția ca sa plătească în fiecare an cel puțin 8 la suta din acest cuantum, plus dobânzile aferente la acest procent, sub sancțiunea pierderii beneficiului acestei reduceri.

Pentru aplicarea acestei legi se considera ca definitive declarațiile de asanare făcute de debitori sub regimul legilor din 19 Aprilie 1932, 26 Octomvrie 1932 și 14 Aprilie 1933, ele ne mai putând fi adaugite sau modificate în niciun fel, cu excepțiunea rectificarilor de calcul, devenite necesare pe baza acestei legi. Debitorul va putea opune creditorului orice plata sau stingerea ulterioară a datoriei.

Debitorii agricoli proprietari de mai mult de 10 hectare, cat și debitorii agricoli, proprietari de mai puțin de 10 hectare, care însă ar poseda și proprietăți urbane sau suburbane, susceptibile de a fi supuse impozitului pe clădiri, care nu au făcut declarații de asanare, vor trebui să facă asemenea declarații în termen de o luna dela publicarea legii. Declarațiile proprietarilor de mai mult de 10 hectare se vor face la tribunalul domiciliului debitorului, iar cele ale proprietarilor de mai puțin de 10 hectare la judecătoria domiciliului debitorului. Ele vor cuprinde o arătare exactă a tuturor datoriilor debitorului, a activului sau și a tuturor veniturilor pe care le are, precum și arătarea domiciliului actual al debitorului și domiciliilor creditorilor arătați în declarație.

Declarațiile făcute conform art. 8 vor fi trimise de debitori tuturor creditorilor arătați în ele, în termen de o luna dela promulgarea legii, prin scrisori recomandate.

Debitorii prevăzuți la art. 8, care n'au făcut declarații de asanare cel mai târziu pînă la expirarea termenului prevăzut în acel articol, precum și toți aceia care în declarațiile lor făcute conform art. 7 și 8, au omis cu rea credința o parte din activul lor sau au arătat datorii fictive, vor pierde beneficiul legii de fața. Decăderile pronunțate după cererea oricărei părți interesate își vor produce efectele față de toți creditorii.

Creditorii vor comunică debitorilor, la cererea acestora, suma totală a datoriei rămasă de plată, conform legii, cat și rata ce debitorul urmează sa plătească, conform art. 4. Aceasta comunicare nu echivaleaza cu o recunoaștere a creditorului în ce privește dreptul debitorului de a beneficia de lege.

Legea de fața nu modifica întru nimic convențiunile existente între părți în ceea ce privește locul de plată. În orice caz, debitorul se va putea libera valabil depunând sumele datorite la perceptia sau Administrația financiară și recipisa în termen la judecătoria domiciliului creditorului, anuntand pe acesta prin carte poștală recomandată.

Urmărirea sumelor datorite în baza acestei legi se va face de fiecare creditor în parte. Creditorii care nu au titluri executorii, dar a căror creanta a fost recunoscută în existenta ei, în total sau în parte, prin declarațiile de asanare, vor putea proceda, în limita recunoașterii, la executare, pe baza unui certificat al instanței unde s'a făcut declarația, investit în forma executorie. Executarea se va face în toate cazurile în limitele reducerilor prevăzute de lege.

Pentru obținerea titlurilor executorii pentru datoriile debitorilor, intrand în această lege, societățile cooperative vor întocmi tabele, în care se vor specifică datoriile, identificandu-se creanțele, numele, domiciliile debitorilor principali, giranti și garanți și care se vor afișa contra dovada la primăriile domiciliilor debitorilor principali, giranti și garanți, pentru comunele rurale și la circumscripțiile de poliție respective pentru comunele urbane. Aceste tablouri rămîn definitive și constitue titluri executorii prin ele însăși cu respectarea procedurii și căilor de atac, prevăzute de art. 133, alin. 2-5 inclusiv al legii pentru organizare cooperației.

Contestația se va putea face pentru toate cazurile, fără depunerea vreunei garanții și timbre. Creanțele societăților supuse acestor legi, se vor executa, în contra debitorilor decăzuți din beneficiul acesteia, potrivit legii pentru organizația cooperației.

În caz de neplata a unei singure rate, chiar față de unul singur dintre creditori, creditorul neplătit va putea urmarii fructele naturale sau civile, sau veniturile de orice fel ale debitorului. În caz de neplata la scadente a doua rate succesive, chiar față de unul singur dintre creditori, debitorul va fi de drept decăzut din beneficiul termenului, față de creditorul neplătit, putând fi urmărit asupra bunurilor sale, pentru creanta astfel cum a fost redusă prin legea de fața. Judecătorii vor putea însă acorda un termen de grație în caz de distrugere a cel puțin jumătate din recolta, prin caz fortuit. Debitorii vor putea împiedica efectele decăderii în orice stadiu al urmăririi, pînă la ziua fixată pentru vânzare, dacă vor plati toate sumele scadente în acel moment, inclusiv cheltuielile.

În caz de sechestrare a recoltelor debitorului, acesta va putea cere instanței care a ordonat urmărirea, ca pe baza art. 66 bis din procedura civilă din Vechiul Regat, sa ordone vânzare pe căile legale a recoltelor sechestrate și distribuierea sumelor între creditori. Creditorii cu creanțe contestate, dar constatate prin hotărîri definitive, date după promulgarea acestei legi, nu vor putea executa sau invoca pierderea beneficiului termenului, în contra debitorului, dacă acesta le va achită toate ratele scadente pe trecut, împreună cu dobânzile legale de întîrziere, dela scadenta fiecărei rate, în termen de 3 luni de la pronunțare hotărîrii definitive.

În cazul cînd în urma pierderii beneficiului termenului, chiar față de un singur creditor, unul din bunurile debitorului a fost adjudecat în mod definitiv, prin respingerea recursului la Înaltă Curte de Casație, debitorul va fi considerat ca a pierdut beneficiul termenului față de toți ceilalți creditori. Prin adjudecarea definitivă în teritoriile unde fiinteaza cartea funduara, se înțelege încheierea prin care se ordonă intabularea dreptului de proprietate în favoare cumpărătorului.

În cazul cînd, în urma adjudecării definitive a vreunuia din bunurile unui debitor, supus prevederilor acestui capitol, creditorii cu creanțe reduse, în baza legii, ar veni în concurs cu creditorii, neintrând în prevederile legii, sau prevăzuți în capitolul III, și cînd prețul adjudecării n'ar fi suficient pentru a acoperi suma totală a creanțelor reduse și nereduse, atunci creditorii cu creanțe reduse vor fi în drept să-și valorifice la tablou, creanta lor, pentru cuantumul ei întreg, fără a se tine seama de reducerile legale.

Dacă în urma acestei distributii s'ar atribui acestor creditori o sumă care ar întrece cuantumul creanțelor, astfel cum a fost redusă prin lege, surplusul se va distribui între creditorii cu creanțe nereduse, conform drepturilor fiecăruia. Dispozițiunile acestui articol se aplică și tablourilor de distribuție prevăzute de art. 24 și 27 din lege, precum și la orice alta distribuție de sume provenind din urmărirea averii debitorului.

Toate ipotecile, privilegiile, garanțiile de orice fel, legal constituite de debitori, pînă la promulgarea acestei legi, rămîn în vigoare pentru sumele datorite, pe baza acestei legi.

Antichrezele legal constituite de debitori intrand în prevederile prezentei legi, se considera desființate, debitorul putând sa reintre în posesia imobilului, prin simpla ordonanța prezidentiala, data conform art. 66 bis din procedura civilă a Vechiului Regat. Creditorul va rămîne privilegiat asupra veniturilor pentru ratele de asanare aferente creanței lui. Acest privilegiu inlocuind dreptul de antichreza, nu poate fi opus celor de al treilea, în ce privește fructele naturale, decât prin îndeplinirea formalităților de publicitate ale gajului, iar pentru fructele civile, prin îndeplinirea formelor aplicabile cesiunii de venituri. Îndeplinirea acestor formalități în termen de o luna dela promulgarea legii, conferă privilegiul rang din ziua cînd actul de antichreza a devenit opozabil terților.

Gajurile de acțiuni, obligațiuni, scrisuri funciare și efecte publice, precum și orice mărfuri, deținute de creditorii debitorilor, intrand în prevederilor capitolelor I și II, vor putea fi scoase în vânzare cu formele legale, de creditori, după 6 luni dela promulgarea legii și vândute pe căile legale. Produsul vânzării se va libera creditorului gagist, pînă la concurenta creanței sale reduse, considerându-se tot ce întrece valoare ratelor scăzute, drept plata anticipata asupra acestei creanțe. Restul eventual se va distribui între ceilalți creditori, conform procedurii prevăzute la art. 27. Debitorul va putea de asemeni cere creditorului sa vândă aceste gajuri, în scopul achitării în tot sau în parte a datoriei sale, iar în caz de refuz din partea creditorului, valoarea gajului, după cotele bursei sau mercurialele zilei, cînd debitorul a cerut scoaterea în vânzare a gajului, se va scădea din datorie.

Debitorii vor putea încheia cu oricare din creditorii lor, orice fel de transactiuni asupra creanțelor respective, fără însă a putea consimți față de ei, noi garanții suplimentare, reduceri mai mici de creanta sau dobânzi mai mari decât acelea stabilite în art. 4. Nulitatea unor asemenea transactiuni nu va putea fi invocată decât de creditorii care au acceptat dispozițiile acestui capitol.

Actele de schimb, cat și transmisiunile cu titlu gratuit de orice fel, sînt interzise. Se exceptează legatele universale sau cu titlu universal, precum și constituirile de dota, toți creditorii testatorului sau inzestratorului pastrandu-și asupra acestor bunuri drepturile lor anterioare, dacă se vor fi făcut în privinta acestor imobile mențiunile prevăzute de art. 22 și 26.

Creditorii debitorilor agricoli neobligati la cererea declarațiilor, prin această lege, pot sa ceara la notarul situațiunii fiecărui imobil al debitorului, în termen de 3 luni dela promulgarea legii, ca debitorul lor să fie înscris într'un registru special al debitorilor supuși prevederilor acestei legi. Acest registru va fi ținut de către notar, sub a sa răspundere, iar înscrierea se va face în baza unei simple cereri, care va putea cuprinde pe mai mulți debitori, cu semnatura legalizată, în care se va indica creanta și se va face alegere de domiciliu și care nu va cuprinde nicio rezerva. Acei care, cu rea credința, vor fi făcut arătări false, se vor pedepsi cu închisoare de la 10 zile la o luna. Notarii sînt datori sa elibereze părților interesate certificate scutite de orice timbru, constatatoare de existenta sau neexistenta acestor mențiuni.

În cazul cînd asemenea mențiuni au fost făcute, certificatele vor arata numele și domiciliul creditorilor care au făcut mențiuni. Mențiunile făcute de un creditor profita tuturor celorlalți.

Toți acei care vor dobândi drepturi reale de orice fel asupra imobilelor debitorilor neobligati a face declarații și pentru care se vor fi făcut mențiuni, conform articolului 22, nu vor putea obține, sub sancțiunea nulității, transcrierea, înscrierea sau intabularea în cărțile funduare a actelor de înstrăinare sau de grevare de drepturi reale ale acestor imobile, decât dacă odată cu cererea respectiva se va alătură dovada ca s'a depus la Grefa Judecătoriei situațiunea imobilului, recipisa de consemnare a sumei platibila la facerea actului.

De asemenea se va alătură la aceasta cerere certificatul notarului, prevăzut la art. 22, cat și creanțele ce s'ar depune drept preț.

Instanța unde se face transcrierea, înscrierea sau intabularea, va verifica din oficiu dacă prețul depus corespunde acelui prevăzut în act, și dacă creanțele depuse drept preț sînt în rang util și necontestat putând dispune ascultarea părților și a creditorilor arătați în certificat. Actele enumerate mai sus, care nu vor fi fost transcrise, înscrise sau intabulate, nu vor fi opozabile creditorilor, chiar chirografarii, ai debitorilor.

Judecătorul de ocol va dispune din oficiu afișarea actului respectiv la usa instanței și la primăria locului imobilului. Imediat după afișarea actului se va fixa un termen pentru facerea tabloului de distribuție, care nu va fi mai scurt de 20 de zile dela data afișării și se vor cita din oficiu prin scrisori recomandate, creditorii arătați în certificatul notarului, depus de orice parte interesată. Orice alt creditor sau girant va putea interveni în numele creditorului, pînă la înscrierea tabloului de distribuție, cerând înscrierea sa la tablou.

Instanța va proceda la distribuirea între creditorii înscriși și purtători de titluri executorii, proporțional cu suma fiecărei creanțe, conform rangului ei și pentru întreaga creanta rămasă de plată. Instanța va putea de asemenea aloca provizoriu sumele cuvenite celorlalte creanțe, fără titluri executorii sau litigioase, care vor rămîne depuse pînă la obținerea unui titlu executoriu. Distribuția se va face printr'o ordonanța data în prima și ultima instanța și supusă numai recursului de casare la tribunalul de județ.

În caz de vânzare în rate nu se va putea stipula în actul de vânzare cu suma platibila la facerea actului să fie inferioară jumătății prețului convenit, iar termenul de plată pentru rest să fie mai lung de 2 ani dela facerea actului. Restul de preț rămas de plată va fi considerat ca delegat în mod irevocabil, încă dela încheierea actului, tuturor creditorilor care au figurat la prima distribuție. Fiecare rata de preț se va consemna în modul arătat mai sus și se va distribui creditorilor care au figurat la prima distribuție. Vînzările și constituirile de drepturi reale asupra imobilelor, făcute în intervalul de 3 luni dela promulgarea acestei legi, fără respectarea dispozițiilor art. 23 și 24, vor fi inopozabile creditorilor, dacă se vor fi făcut în acest interval mențiunile prevăzute în art. 22.

În orice caz distribuirea sumelor rezultate nu va putea fi facuta decât după expirarea termenului de 3 luni, prevăzută în alineatul precedent. Vînzările și constituirile de drepturi reale asupra imobilelor debitorilor intrand în prevederile art. 22, făcute în intervalul dela depunerea legii în Parlament și pînă la promulgarea ei, chiar dacă erau permise de legile în vigoare la acea data, vor fi inopozabile creditorilor, dacă se vor fi făcut în intervalul de 3 luni dela promulgarea legii mențiunile prevăzute la art. 22.

Debitorul care va fi plătit pe toți creditorii lor, supuși prevederilor Cap. I și II din lege, va putea cere judecătoriei domiciliului sau sa ordone radierea mențiunilor prevăzute de art. 22, alăturând la cerere și certificatul notarului, prevăzut de același articol. Judecătoria va fixa un termen de înfățișare, citând pe toți creditorii arătați în certificat și va ordonă afișarea cererii la usa instanței și la primăria domiciliului debitorului.

Termenul nu va fi mai scurt de 15 zile dela data afișării. Radierea mențiunilor se va ordonă de judecător printr'o încheiere supusă recursului la tribunalul respectiv, în termen de 10 zile dela pronunțare. Aceasta încheiere va deveni executorie numai după respingerea recursului sau expirarea termenului de recurs.

În caz de vânzare, orice creditor va putea, chiar după transcrierea sau intabularea actului, dovedi cu toate mijloacele de proba, printr'o acțiune de drept comun, ca prețul arătat în acte este inferior prețului adevărat convenit între părți și cere ca atît vânzătorul cat și cumpărătorul, să fie condamnați solidar la depunerea diferenței constatate. Vânzătorul dovedit ca a încheiat asemenea acte va pierde de drept beneficiul legii de fața.

Creditorii debitorilor obligați prin legea de fața la facerea declarațiilor, vor putea cere în termen de 3 luni dela promulgarea legii, tribunalului respectiv, sau instanței de carte funduara, să se facă mențiunea în registrul de inscriptiuni, pe numele debitorului, și pentru fiecare imobil, de faptul ca debitorul a cerut beneficiul asanarii. Aceasta mențiune se va face pe baza unui certificat eliberat de instanța unde s'a făcut declarația de asanare, fără nicio alta formalitate. Cererea nu va putea cuprinde niciun fel de rezerva, iar semnatura va fi legalizată. Mențiunea facuta după cererea unuia dintre creditori, profita tuturor celorlalți.

Imobilele de orice fel ale debitorilor prevăzuți la articolul 26, relativ la care s'au făcut asemenea mențiuni, nu vor putea fi vândute sau grevate de drepturi reale, decât cu autorizația tribunalului respectiv. Aceasta autorizație se va da în camera de consiliu, luându-se avizul tuturor creditorilor, figurand în declarația de asanare și care se vor cita prin scrisori sau cărți poștale recomandate. Convocarea creditorilor se va publică într'un ziar cotidian de mare tiraj din Capitala Tarii.

În caz ca creditorii reprezentând mai mult de jumătate din valoarea totală a creanțelor, nu vor aproba prețul figurand în act, tribunalul nu va putea în niciun caz autoriza vînzarea decât pe un preț care să reprezinte cel puțin venitul din roluri inmultit cu 10. Sumele plătibile la facerea actelor vor fi depuse la tribunal, înainte de transcrierea, înscrierea sau intabularea actului, spre a fi distribuite, după procedura dreptului comun, creditorilor declarați sau intervenienți, purtători de titluri executorii, sau recunoscuți prin declarații, în proporție cu creanta fiecăruia, conform rangului ei și pentru întreaga creanta rămasă de plată. Sumele cuvenite celorlalți creditori, fără titluri, sau cu creanțe litigioase, vor putea fi alocate provizoriu acestora și vor rămîne depuse pînă la obținerea unui titlu executoriu.

În caz de vânzare în rate, nu se va putea stipula în actul de vânzare ca suma platibila la facerea actului să fie inferioară unei treimi din prețul convenit, iar termenele de plată să fie mai lungi de 5 ani.

Fiecare rata de plată va trebui să fie depusa și distribuita în modul arătat mai sus, restul de preț fiind considerat ca delegat în mod irevocabil, încă dela încheierea actului, tuturor creditorilor care au figurat la prima distribuție. Acest tablou nu se va putea face într'un termen mai scurt de 15 zile dela publicarea anunțului prevăzut mai sus.

Vînzările, constituirile de drepturi reale, precum și toate plățile relative la imobilele prevăzute în acest articol, pentru care nu s'au îndeplinit formalitățile de mai sus, nu vor fi opozabile creditorilor.

Vînzările și constituirile de drepturi reale asupra imobilelor, făcute în intervalul de 3 luni dela promulgarea acestei legi, fără respectarea dispozițiunilor acestui articol, vor fi inopozabile creditorilor, dacă se vor fi făcut în acest interval mențiunile prevăzute în art. 26. În orice caz, distribuirea sumelor rezultate, nu va putea fi facuta decât după expirarea termenului de 3 luni, din alineatul precedent.

Vînzările și constituirile de drepturi reale asupra imobilelor debitorilor intrand în prevederile art. 26, fiecare dela depunerea legii în Parlament și pînă la promulgarea ei, chiar dacă erau permise de legile în vigoare la acea data, vor fi inopozabile creditorilor, dacă se vor fi făcut în intervalul de 3 luni dela promulgarea legii, mențiunile prevăzute la art. 26. Debitorul care ar fi plătit toate datoriile sale supuse prevederilor Cap. I și II, va putea cere instanței care a ordonat facerea mențiunilor prevăzute la art. 26, radierea acestor mențiuni, pe baza unei cereri la care va alătură copia de pe declarația de asanare, cat și un certificat constatator al mențiunilor făcute, cu indicarea numelui și adresei creditorilor care au cerut facerea mențiunilor.

Instanța va fixa un termen de înfățișare, citând pe toți creditorii arătați în declarația de asanare sau care au făcut mențiuni și va ordonă publicarea cererii într'un ziar cotidian, de mare tiraj, din Capitala. Termenul de înfățișare nu va fi mai scurt de 15 zile dela data publicării. Radierea se va efectua printr'o încheiere data în camera de consiliu, supusă, în toate cazurile, recursului la completul tribunalului, în termen de 15 zile dela pronunțare. Aceasta încheiere nu va deveni executorie decât după respingerea recursului sau expirarea termenului de recurs.

Creditorii chirografari ai debitorilor supuși dispozițiunilor prezentei legi, cu creanțe născute posterior depunerii legii în Parlament, nu vor putea exercita drepturile lor asupra sumelor rezultate din vînzarea sau constituirea de drepturi reale asupra bunurilor imobiliare ale debitorului relativ la care s'au făcut mențiuni, potrivit art. 22 și 26, decât numai după indestularea creditorilor anteriori depunerii legii în Parlament. Orice parte interesată va putea dovedi antidata prin orice mijloc de proba.

Debitorii agricoli care ar avea și imobile urbane, nu vor putea sa închirieze aceste imobile decât pe termen de cel mult 3 ani și nu vor putea cesiona veniturile acestor imobile sau incasa chiriile cu anticipatie pe mai mult de 1 an, sub sancțiunea inopozabilitatii față de creditorii care au acceptat dispozițiile acestui capitol.

Debitorii agricoli nu vor putea, sub aceeași sancțiune, cesiona sau incasa cu anticipatie arenzi, pe un termen de mai mult de un an, și nici constitui gajuri pe recoltele lor pe termen mai mult de un an.

Girantii, garanții și în genere orice obligații accesorii ai creanțelor supuse acestei legi, beneficiază de toate avantajele prevăzute de această lege pentru debitorul principal, rămînînd obligați numai în aceste limite.

Girantul sau garantul care ar întruni în persoana sa condițiile prevăzute în art. 1 sau 30, va putea sa invoace dispozițiile capitolului I și II, chiar dacă debitorul principal nu ar intră în prevederile acestor capitole. Girantul sau garantul solidari, persoana fizica, al unei datorii, a unui debitor agricol, avînd o proprietate sub 10 ha nu va putea fi urmărit pentru plata sumelor datorate în baza acestei legi, decât dacă creditorul dovedește ca a mers cu urmărirea contra debitorului principal pînă la sechestrare sau la aplicarea comandamentului asupra averii acestuia. Codebitorul principal solidar al unui debitor intrand în prevederile acestei legi, va putea exercita drepturile sale de regres asupra acestuia, pînă la concurenta sumei pe care debitorul supus prevederilor legii, ar fi urmat sa o plătească creditorului comun.

Comercianții și industriasii, cat și societățile comerciale, cu excepția celor arătate la art. 52 și următorii precum și Sindicatele agricole și viticole, care ar avea cel puțin 15 la suta din totalul creanțelor lor supuse prevederilor capitolului I și II și care au acceptat pentru toți debitorii, intrand în prevederile capitolului I și II, dispozițiile acestor capitole, vor putea cere tribunalului ca să se procedeze la convocarea creditorilor, precum a declara, dacă accepta propunerea de aranjament a comerciantului, facuta de acesta în însăși cererea de convocare; în caz de acceptare, propunerea devine imediat obligatorie pentru toate părțile. În caz contrar, chestiunea se va deferi unei comisiuni de arbitraj, compusa dintr'un judecător al tribunalului, ca președinte, dintr'un delegat al debitorilor, ales de îndată de adunarea creditorilor și dintr'un delegat al debitorilor.

Toate dispozițiunile legii concordatului preventiv, relativ la convocarea creditorilor, la verificarea creanțelor și la votul creditorilor, sînt aplicabile și procedurii prevăzute de acest articol. Cererea de convocare a creditorilor are de efect suspendarea oricărei urmăriri, neputându-se de asemenea înființa nicio măsura de asigurare, pînă la încheierea aranjamentului cu creditorii, sau pînă la darea hotărîrii comisiunii de arbitraj.

Comisia va da o hotărîre motivată, pe baza capacității reale de plată a petitionarului. Ea se da cu majoritate de voturi, iar în caz cînd s'ar ivi mai mult de doua păreri, va prevala părerea președintelui.

Hotărîrea va fi definitivă, fără apel sau recurs.

Comisia nu va putea acorda o reducere mai mare decât raportul procentual dintre pagubele suferite de petitionar, prin reducerile derivând din această lege și totalitatea activului sau, și fără ca termenul de plată să poată trece de 5 ani.

În cazul cînd comisia va socoti ca petiționarul nu este în stare sa îndeplinească aceste condiții minimale, sau dacă debitorul nu va respecta obligațiile sale, derivând din aranjamentul făcut cu creditorii săi, sau nu ar respecta obligațiunile impuse prin hotărîrea de arbitraj, orice creditor neplătit va putea cere tribunalului lichidarea patrimoniului petitionarului, conform procedurii falimentare, însă fără a putea cere declararea în stare de faliment și fără a putea intercepta executii individuale.

Instituțiile de credit de orice fel, societății anonime, care vor avea un plasament supus prevederilor acestei legi, mai mare de 10% din totalul creanțelor lor, și care au acceptat pentru toți debitorii lor, dispozițiunile capitolelor I și II, vor putea face cu creditorii la un aranjament de plată a datoriilor institutiunii respective.

Aranjamentul va fi considerat ca valabil și obligatoriu pentru toți creditorii, dacă va întruni adeziunea scrisă a creditorilor care reprezintă majoritatea creanțelor Instituției. Institutiunile prevăzute în alineatul precedent vor putea de asemenea cere Președintelui tribunalului convocarea a unei Comisii de judecarea capacității de plată a Institutiunii, compusa din delegatul Băncii Naționale a României, ca președinte, dintr'un reprezentant al Instituției, desemnat de Consiliul de administrație și dintr'un reprezentant al creditorilor, tras la sorți de Primul președinte al tribunalului, după lista prezentată de Instituție a creditorilor ei.

Comisia va da o hotărîre motivată, pe baza capacității reale de plată a Institutiunii, prin care va fixa termenul, cota de plată, precum și dobînda la datorie Institutiunii. Hotărîrea se da cu majoritate de voturi, sau în caz ca s'ar ivi mai mult de doua păreri, va prevala președintelui. Orice creditor, cat și Instituția, vor putea prezenta memorii scrise, fără ca însă comisiunea să fie obligată sa citeze părțile. Încheierea comisiunii va fi fără apel și executorie. Ea va fi supusă recursului în casare la Curtea de Apel respectiva, în termen de 15 zile dela pronunțare, pentru motivele arătate în legea organică a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În caz de casare, Curtea de Apel va evoca fondul.

Comisiunea nu va putea stabili o cota de reducere a creanțelor mai mare decât raportul procentual dintre pierderile suferite prin reducerile, derivând din această lege și activul Institutiunii și nici un termen mai lung de 5 ani dela data hotărîrii.

În cazul cînd comisiunea ar socoti ca institutiunea nu este în măsura să execute aceste condițiuni minimale, comisiunea va dispune lichidarea institutiunii și va numi un lichidator, care poate fi o instituție de credit, însărcinați sa o lichideze conform dispozițiunilor Codului comercial din Vechiul Regat, fără ca institutiunea să poată fi declarata în stare de faliment sau supusă urmăririlor individuale.

În vederea aplicării dispozițiilor art. 52, 53 și 54, Institutiunile arătate în aceste articole vor avea dreptul ca pe o durată maxima de 6 luni dela promulgarea legii, sa restitue creditorilor lor numai o cota în raport cu capacitatea lor de plată, care se va fixa de Banca Naționala a României. În caz de refuz din partea Băncii Naționale a României de a lua o hotărîre în aceasta privinta, Instituția se va putea adresa instanțelor judecătorești pentru fixarea acestor cote.

Cererea înaintată Băncii Naționale a României va avea de efect suspendarea oricărei urmăriri, măsuri de asigurare sau cerere de chemare în stare de faliment. Hotărîrea Băncii Naționale a României sau a instanțelor judecătorești, nu va putea fi data decât înăuntrul termenului de 6 luni dela promulgarea legii și nu va avea efect decât pentru maximum același termen.

Nerespectarea de către Institutiune a oricăreia din obligațiunile derivând din aranjamentele încheiate, conform art. 52, sau rezultând din încheierea comisiunii prevăzute de același articol, da drept oricărui creditor sa ceara revocarea aranjamentului respectiv sau efectelor încheierii comisiunii. În caz de admitere a cererii de revocare, tribunalul va dispune în același timp lichidarea institutiunii, cat și revocarea adunării generale a acesteia pentru o dată fixată în ședința, în vederea numirii unui lichidator care va proceda la lichidare după dispozițiile Codului comercial, fără ca institutiunea să poată fi supusă declarării în faliment și nici unor executări individuale.

Administratorii și directorii care, cu rea credința, ar fi prezentat o lista de creditori conținînd creditori fictivi sau ar fi prezentat comisiunii date inexacte asupra situațiunii instituției, se vor pedepsi cu pedepsele prevăzute pentru delictul de înșelăciune.

Cooperativele de credit se vor bucura de regimul stabilit prin art. 50 și urm., cu următoarele derogări: Adunarea creditorilor va fi prezidata de șeful judecătoriei respective, iar comisiunea de arbitraj va fi prezidata de delegatul Oficiului Național al Cooperației române.

Institutiunile de credit avînd un concordat omologat la promulgarea acestei legi, care ar avea în acel moment un procent de minimum 15 la suta din totalul creanțelor lor, supus prevederilor acestei legi, și care au acceptat pentru toți debitorii lor dispozițiile cap. I și II, beneficiază de drept de un termen de grație de 5 ani dela promulgarea legii pentru plata tuturor ratelor concordatare încă datorite.

În acest interval, instituțiilor de mai sus nu li se vor putea revoca concordatul, nu vor putea fi declarate în faliment, și nici nu vor putea fi supuse unor urmăriri individuale. Aceste instituții vor putea sa beneficieze și de dispozițiile art. 50 și urm. din această lege, după distincțiunile stabilite de acele texte, cu condiția ca, în termen de un an dela promulgarea ei, sa renunțe la concordat.

O convenție specială va interveni între Stat și Banca Naționala a României, prin care Statul se obliga ca, pe durata maxima a acestei legi, sa verse Băncii Naționale a României o sumă de cel mult lei 450.000.000 anual, pentru a servi atît la acoperirea parțială a reducerilor suferite de portofoliul Băncii Naționale a României pe baza aceste legi, cat și de drept fond pentru menținerea creditului în general și a celui cooperativ.

Sumele de plată se vor înscrie în bugetul fiecărui an pe baza acestei legi și a conventiunii. Banca Naționala va fi în drept sa retie aceste sume din vărsămintele ce se fac pentru contul Statului la Banca Naționala a României.

La încheierea convenției, Statul va remite Băncii Naționale a României bonuri de tezaur, egale cu ratele anuale ce va avea de plătit în 15 ani. Aceste bonuri vor fi garantate cu producția minelor de aur ale Statului, precum și cu toate veniturile Statului din producția minelor de aur particulare. Aceste bonuri vor fi restituite Statului pe măsura plăților efectuate. Repartizarea și întrebuințarea sumelor vărsate de Stat se va face conform celor ce se vor stabili în convențiunea sus menționată.

Datoriile către Prima Societate Civilă de Credit Funciar Rural (Creditul Rural) se vor regula dispozițiunilor din prezentul articol, și anume:

1. Pentru împrumuturile contractate în scrisuri funciare rurale 5 la suta, Creditul Rural, prin derogare la legea pentru Societăți Civile de Credit Funciar Rural din 27 Iunie 1923 și statutele sale, este autorizat:

În acest scop se acordă detentorilor de scrisuri 5 la suta un termen de 6 luni dela data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial, înăuntrul căruia să facă declarațiuni la sediul societății, dacă accepta sau nu preschimbarea titlurilor ce poseda. Detentorii care nu vor face declarațiunea în termenul sus arătat, sînt considerați ca au acceptat preschimbarea titlurilor în condițiunile prezentei legi. Noile scrisuri funciare 5 la suta vor fi scutite de orice impozite, atît prezente cat și viitoare, fie asupra dobânzii cuprinse în cupon, fie asupra capitalului.

De asemenea vor fi scutite de timbru borderourile de plată atît a cupoanelor cat și a capitalului acestor scrisuri prezentate la Casa Societății. Scrisurile funciare rurale 5 la suta, aflate astăzi în circulație care nu vor fi prezentate la Casa Societății pentru preschimbare, vor fi supuse pe lîngă impozitele actuale la o supracota de impozit de 60 la suta asupra dobânzii percepută și la un impozit de 50 la suta (cinci zeci la suta) asupra capitalului, care se vor retine de societate la plata, spre a fi vărsată Statului. Statul va acoperi pierderile ce Creditul Rural va incerca la scrisurile funciare ce nu vor fi preschimbate;

2. La împrumuturile realizate în scrisuri 10 la suta, Creditul Rural va percepe, cu începere de la 1 Ianuarie 1932, pe termen de 15 ani, o dobînda de 5 la suta, în loc de 10 la suta pe an, și va plati detentorilor pe același interval de timp, pe bază de cupoane, cu o dobînda de 5 la suta pe an la suta de lei, valoare nominală. Cu începere dela 1 Iulie 1934, Creditul Rural va percepe, pe termen de 15 ani, la capitalul datorit din împrumuturile contractate în scrisuri funciare rurale 5 la suta după 1 Ianuarie 1919, precum și la împrumuturile datorite în scrisuri funciare 10 la suta, cu o dobînda de 3 la suta în loc de 5 la suta, iar Statul va suporta diferența de 2 la suta, pe care o va vărsa Creditul Rural la termenele de 1 Mai și 1 Noemvrie ale fiecărui an, conform convenției ce va încheia cu Creditul Rural, fără să fie nevoie de o noua lege de autorizare a Statului pentru aceasta.

3. Ratele întârziate la împrumuturile cu scrisuri funciare, avându-se în vedere reducerile consimțite de Societate, se vor capitaliza pe ziua de 30 Iunie 1934 și se vor reduce la jumătate.

Plata lor astfel redusă se va face în rate semestriale cu dobînda de 3 la suta, din care 1 la suta va percepe Banca Naționala. Prima rata va fi exigibilă la 1 Noemvrie 1934. Termenul de plată va fi de maximum 15 ani și se va fixa, după cererea debitorilor, de către Consiliul de administrație.

4. Ca urmare a obligațiunii Statului luată prin legea pentru punerea în valoare a terenurilor din zona de inundație a Dunării din 1910, cu modificările din 1914 și 1925, de a plati împrumuturile garantate de Stat și contractate la prima Societate Civilă de Credit Financiar Rural (Creditul Rural) în obligațiuni 7 la suta de Ministerul de Agricultura și Domenii în calitate de mandatar legal al sindicatelor de îmbunătățiri funciare Oltenita-Surlari și Surlari-Dorobantu din județul Ilfov și Bratesul-de-Sus din jud. Covurlui, Statul ia asupra sa 70 la suta din anuitatile scăzute pînă la 30 Iunie 1934, precum și 70 la suta din capitalul rămas de plată la 1 Iulie 1934, la care Statul va plati pe viitor anuitatea corespunzătoare.

Prin convențiunea specială ce se va încheia de Stat cu Creditul Rural, se va regula plata atît a anuităților scăzute pînă la 30 Iunie 1934, cat și a capitalului divizat trecut asupra Statului fără a fi nevoie de o noua lege de autorizare a Statului. Restul de 30 la suta din datorie, capital și anuitati, rămîne ca sarcina asupra terenurilor indiguite, în condițiunile și cu garanțiile cu care au fost contractate împrumuturile. Datoria va fi repartizata în mod egal pe hectar, pentru ambele sindicate: Oltenita-Surlari și Surlari-Dorobantu, iar pentru Sindicatul Bratesul-de-Sus, repartizarea se va face în mod egal, pe hectar între proprietarii din acest sindicat.

Termenele de plată a acestor împrumuturi sînt prelungite pe timp de 40 ani. Creditul Rural va percepe, cu începere dela 1 Iulie 1934, o dobînda anuală de lei 2, bani 60 la suta de lei, la împrumuturile ale căror obligațiuni sînt scontate la Banca Naționala, și de 3 lei, 50 bani la împrumuturile ale căror obligațiuni au fost negociate pe piața. Creditul Rural va plati detentorilor de obligațiuni 7 la suta, ca dobînda anuală pe bază de cupoane, Băncii Naționale, lei 2, bani 60 la suta de lei, valoarea nominală, iar celorlalți detentori, lei 3, bani 50 la suta de lei, valoare nominală, cu începere dela 1 Iulie 1934.

Cheltuielile de administrație la aceste împrumuturi se reduc la 0,80 bani la suta de lei, cu începere dela 1 Iulie 1934.

5. Datoriile provenind din împrumuturile cu viramente, atît cele trecute asupra Statului, conform legii de stabilizare din 7 Februarie 1929, cat și cele care n'au trecut asupra Statului, avându-se în vedere reducerile consimțite de societate, se reduc cu 50 la suta. Termenele de plată a datoriilor astfel reduse se prelungesc pînă la 1 Iulie 1959.

Pentru cele trecute asupra Statului, Creditul Rural este scos din obligațiune și va percepe, cu începere dela 1 Ianuarie 1932, ca dobînda anuală, 2 la suta, în favoarea Statului, iar ca cheltuieli de administrație 1 la suta la capitalul împrumutat, redus. Datoriile trecute asupra Statului vor putea fi achiatate cu renta de Stat, interna, care va fi primită pe valoarea nominală, oricare ar fi cursul ei și se va anula.

Se autoriza Statul sa încheie, prin Ministerele respective, cu Creditul Rural, convențiunea privitoare la plata împrumuturilor trecute asupra Statului. Pentru aceleași împrumuturi care n'au trecut asupra Statului, Creditul Rural va percepe, cu începere dela 1 Iulie 1934, o dobînda de 3 la suta, din care 1 la suta se va percepe de Banca Naționala. Ratele întârziate cu dobânzi și cheltuieli se vor capitaliza pe ziua de 1 Iulie 1934, reducându-se la jumătate și se vor plati în rate semestriale, cu o dobînda de 3 la suta, din care 1 la suta se va percepe de Banca Naționala; prima rata fiind exigibilă la 1 Noemvrie 1934. Termenul se va fixa de Consiliul de administrație la cererile debitorilor și va fi de maximum 15 ani.

6. Datoriile provenind din împrumuturi pe gaj, cont-curent și scont se reduc cu 50 la suta. Datoria astfel redusă se va achită cu dobînda de 3 la suta din care 1 la suta se va percepe de Banca Naționala în termene care nu pot trece de 15 ani și care se vor fixa de Consiliul de administrație la cererile debitorilor.

7. Toate drepturile, garanțiile și celelalte condițiuni prevăzute în contractele de împrumut, lege și statute, pentru plata datoriilor (capital, dobânzi, rate întârziate și cheltuieli) către Creditul Rural, rămîn neatinse.

8. Polițele ce vor da debitorii pentru mobilizarea creanțelor Creditului Rural, sînt scutite de timbru.

9. Se reduc în aceeași proporție de 50 la suta și datoriile primei Societăți Civile de Credit Funciar Rural (Creditul Rural), către creditorii săi, oricare ar fi natura datoriei, forma și calitatea în care au fost contractate. Societatea de Credit Funciar Rural (Creditul Rural), va beneficia față de toți creditorii săi de dobânzile și modalitățile de plată prevăzute în prezenta lege.

10. Pentru datoriile în numerar, debitorii Creditului Rural vor beneficia de dispozițiunile art. 5 și 6 din prezenta lege. De aceleași dispozițiuni va beneficia și societatea față de creditorii săi.

11. Statul va acoperi toate pierderile ce Creditul Rural va incerca prin aplicarea prezentei legi. Aceasta se va stabili pe cale de convențiune ce se va încheia între Creditul Rural și Stat, fără a fi nevoie de o lege de autorizare a Statului. Se vor trece în convenție și toate dispozițiunile prezentei secțiuni, privitoare la Creditul Rural.

12. Art. 1 al legii promulgată prin Decretul regal nr. 1.121 și publicat în Monitorul Oficial nr. 82 din 6 Aprilie 1932, se modifica numai în ceea ce privește societățile de Credit Funciar Rural în modul următor: Scrisurile funciare și obligațiunile se vor plati sau la zi fixa sau prin tragere la sorți, după intrările sumelor afectate amortizărilor, astfel încît niciodată sa nu rămînă în circulație un număr de scrisuri pentru o valoare nominală mai mare decât aceea a capitalurilor ce se datoresc din împrumuturile ipotecare.

13. Procesele în curs pe bază de cereri făcute conform legilor de conversiune, publicate în Monitorul Oficial Nr. 93 din 19 Aprilie 1932, Nr. 251 din 26 Octomvrie 1932 și Nr. 88 din 14 Aprilie 1933, se considera stinse, iar hotărîrile pronunțate în asemenea procese sînt și rămîn nule și fără niciun efect față de Creditul Rural.

Societăților împrumutați la societățile civile de Credit Funciar Urban, azi în fiinta, emisiunea 5 la suta, afară de cei care au contractat împrumuturile înainte de 31 Decemvrie 1918, li se reduce cu 25 la suta, (douăzeci și cinci la suta) capitalul neamortizat datorit la 1 Ianuarie 1933, cu o dobînda de lei 3,50 (trei și cincizeci) anual, la capitalul astfel redus la 75 lei (șaptezeci și cinci), în care se cuprind și cheltuielile de administrație care vor putea fi scăzute de consiliul de administrație după situația instituției. În aceeași proporție și prin derogare dela legea societăților de Creditul Funciar Urban din 20 Martie 1926, valoarea nominală a scrisurilor emise de aceste societăți cu 5 la suta cupon anual, se reduce de plin drept, prin efectul prezentei legi și cu începere dela 1 Ianuarie 1933, la 75 (șaptezeci și cinci) suta cu un cupon de lei 2,50 (doi și cincizeci) anual, la aceasta cota de lei 75.

Detentorii de scrisuri nu vor putea reclama resturile neachitate din cupoanele scrisurilor cu scadența la 1 Iulie 1933 și la 1 Ianuarie 1934, societățile fiind liberate prin efectul legii de plată acestor resturi. Reducerile de mai sus la scrisurile funciare urbane, aflate azi în circulație se vor face prin stampilarea pe efect și cupoane, în termen de un an dela promulgarea legii. Cupoanele ale căror scrisuri nu vor fi prezentate societății, pentru stampilarea în acest interval de timp, vor fi achitate în condițiunile de mai sus numai după prezentarea spre stampilare a scrisului.

Detentorii, care în termen de un an dela data promulgării prezentei legi, vor notifica societății că nu accepta reductiunile de capital și cupoane mai sus arătate, vor fi obligați prin efectul prezentei legi a plati la casa societății, cu ocaziunea încasării cupoanelor, pe lîngă impozitul mobiliar, legal, alt impozit de 50 la suta, (cincizeci la suta), asupra valorii nominale a cuponului și scrisului. Statul este autorizat prin legea de fața, sa cedeze acestor societăți impozitul de 50 la suta mai sus arătat, care să le servească la acoperirea plusului de cupon sau scrisuri plătite acestor detentori, fără sa mai fie nevoie sa încheie în aceasta privinta vreo convenție specială cu aceste societăți. Scrisurile funciare a căror valoare nominală se reduce cu 25 la suta, sînt scutite de orice impozit atît prezente cat și viitoare, fie asupra dobânzii cuprinsă în cupon fie asupra capitalului, cu începere dela 1 Iulie 1934.

De asemenea vor fi scutite de timbru, borderourile de plată, atît a cupoanelor, cat și a scrisurilor prezentate la casa societății. La împrumuturile realizate în scrisuri 10 la suta, Creditele Funciare Urbane vor reduce cu începere dela 1 Ianuarie 1933 aceasta dobînda la jumătate, plătind detentorilor acestor scrisuri, pe bază de cupoane, o dobînda numai de 5 la suta, (cinci la suta), în loc de 10 la suta, la valoarea nominală. Aceste scrisuri și cupoane se folosesc și ele de scutirea de timbru și impozite prevăzute la alin. 9 de mai sus. Toate ratele întârziate, datorate de către imprumutatii societăților de Credit Funciar Urbane, pînă la 31 Decemvrie 1933, vor fi eșalonate pe un termen de 10-15 ani, după convenienta debitorului cu o dobînda de 6 la suta pe an, iar scadenta de plată a acestor rate va fi aceeași ca a ratelor ordinare.

Pentru ușurarea dificultăților financiare, provenite din capitalizarea ratelor vechi întârziate, Statul este autorizat sa deschidă acestor societăți, prin Casa de Depunere și Consemnațiuni, câte un cont curent separat, pînă la concurenta sumei de 75 la suta, din cuantumul ratelor vechi, eșalonate pe un termen de 15 ani, cu o dobînda de 6 la suta pe an. În aceste conturi curente vor intra și sumele datorate pînă în prezent. Resturile de preț datorite Societăților de Credit Funciar Urban în baza contractelor de vânzare imobiliare încheiate pînă la 1 Ianuarie 1921 nu sînt supuse dispozițiunilor acestor legi.

Creanțele Creditului Ipotecar Transitoriu pentru care nu s'au încheiat înțelegeri conform legilor din 19 Aprilie 1932 și 14 Aprilie 1933 sînt supuse în totul dispozițiilor prezentei legi. Statul va despăgubi Creditul Ipotecar Transitoriu de toate pagubele suferite prin reducerile cauzate prin această lege.

Împrumuturile acordate de către Casa Rurală taranilor, obstilor, cooperativelor și asociațiilor taranesti, pentru cumpărare de pămînt, prin emisiuni de obligațiuni (Bonuri rurale), cu dobînda de 5% și 10% anual, se reduc la jumătate, adică la 50% platibila în 15 ani, cu o dobînda de 3% anual, care se va achită la sediul Casei Rurale, în doua rate semestriale egale, la 15 Mai și 15 Noemvrie ale fiecărui an, prima rata de plată fiind la 15 Noemvrie 1934.

Ratele neplătite pînă acum de împrumutați și dobânzile de întîrziere aferente, se vor capitaliza și plati de asemenea în termen de 15 ani, cu o dobînda de 3% anual, tot în doua rate semestriale egale, la 15 Mai și 15 Noemvrie ale fiecărui an, prima rata de plată fiind la 15 Noemvrie 1934.

Neplata a doua rate consecutive atrage pierderea beneficiilor acordate de lege. Bonurile rurale emise de către Casa Rurală, în executarea operațiilor de mai sus, purtînd cupoane de 5% și 10%, și aflate în circulațiune, se reduc în proporția acordată imprumutatilor pentru datoriile lor, adică 50% și cu un cupon de 3%, reprezentând dobînda pe care și Casa Rurală o va percepe dela debitorii ei.

Reducerea valorii bonurilor rurale și a cupoanelor, se va constata prin aplicarea unei ștampile pe titluri, care vor continua a circula și mai departe. Scoaterea din circulație a acestor Bonuri rurale reduse, se va face pe măsura amortismentelor anuale încasate. Bonurile rurale astfel reduse și cupoanele lor vor continua a fi scutite de orice impozite prezente și viitoare.

De asemenea vor fi scutite de timbru borderourile de plată, atît a cupoanelor cat și a capitalului. Împrumuturile în numerar, acordate de Casa Rurală agricultorilor, pe termene scurte, ca și dobânzile neplătite, capitalizate, se vor reduce la jumătate, care se va plati în termen de 15 ani, cu o dobînda de 3% anual, în doua rate semestriale egale, la 15 Mai și 15 Noemvrie ale fiecărui an, prima rata de plată fiind la 15 Noemvrie 1934. Neplata a doua rate consecutive atrage pierderea beneficiilor acordate de lege. Statul va despăgubi Casa Rurală, de paguba suferită prin aplicarea legii de lichidare a datoriilor agricole și urbane.

Toate convențiile și transactiile avînd de obiect stingerea sau lichidarea datoriilor intervenite între creditorii și debitorii, beneficiind de legea de fața se vor bucura de o reducere de 50 la suta asupra taxelor de timbru și impozitelor fiscale, care se vor percepe numai asupra sumei pe care debitorul a rămas obligat sa o plătească, iar impozitul mobiliar nu se va percepe decât asupra dobânzilor cuprinse în aceasta transactie; nu se va plati impozit mobiliar asupra dobânzilor capitalizate conform art. 3 și 32. Impozitele succesorale relative la creanțele supuse acestei legi, și încă neachitate la promulgarea ei, se vor revizui din oficiu.

Toate măsurile de urmărire și asigurare de orice fel, în fiinta, luate pînă la promulgarea prezentei legi, contra debitorilor, intrand în prevederile acestei legi, de către creditorii, intrand în prevederile ei, vor fi desființate, în urma cererii debitorului, care se va judeca în Camera de consiliu, cu citarea tuturor creditorilor urmăritori sau intervenienți. Sumele realizate prin sechestrarea veniturilor, bunurilor urmărite pe baza măsurilor de urmărire și asigurare, desființate și care se vor găsi consemnate la dispoziția creditorilor pînă în momentul promulgării legii de fața, se vor distribui imediat între creditorii debitorului urmărit, conform regulelor stabilite în art. 16 și cu aplicarea art. 5, 6, 34 și 35 ale acestei legi.

Debitorul va putea cere ca acele sume să fie întrebuințate în primul rând la plata creditorilor exceptați prin art. 69 sau la achitarea uneia sau mai multor creanțe cu reducerile prevăzute în art. 6 și 35 al prezentei legi. Ordonanțele de adjudecare în contra cărora exista recurs introdus în termen, pendinte în fața Înaltei Curți de Casație, se vor declara desființate de către Înaltă Curte în urma cererii debitorului, formulată sub forma de motiv special de casare în termen de cel mult două luni de la promulgarea legii.

Debitorul recurent va trebui sa alăture la cerere, dovada ca intră în prevederile legii și ca a făcut în termen declarația de asanare, în cazul în care legea cere asemenea declarații. Dacă debitorul declara ca înțelege să se judece pe baza actelor prezentate de recurent, fără a mai cere alte dovezi, sau dacă în caz contrar nu dovedește ca a sesizat instanțele competente de fond, Înaltă Curte va judeca motivul chiar în fond, pe baza dovezilor produse de debitor. Dacă însă creditorul dovedește ca instanțele de fond au fost sesizate, judecata recursului se va suspenda pînă la transarea procesului în fond.

În caz de suspendare a judecării recursului, adjudecatarul care a depus prețul, va fi în drept sa renunțe la adjudecare și sa ceara tribunalului de urmărire restituirea prețului depus, Tribunalul se va pronunța de urgenta în Camera de Consiliu, printr'o încheiere data cu citarea tuturor părților care au figurat la urmărire.

În caz de admiterea cererii orice taxe depuse de adjudecatar pentru obținerea ordonanței, inclusiv taxele de înregistrare se vor restitui adjudecatarului.

Se exceptează dela beneficiul capitolului I și II al legii următoarele datorii:

Prestațiunile periodice, încă neachitate pînă la data de 1 Ianuarie 1934, izvorand din obligațiuni, cu durata nedeterminată, sau rente viagere, născute între 1 Ianuarie 1920 și 18 Decemvrie 1931, datorate de debitorii, intrand în prevederile Cap. I și II, sînt supuse în totul dispozițiunilor acestor capitole. Prestațiunile acelorași debitori, derivând din aceste obligațiuni, scadente posterior datei de 1 Ianuarie 1934, rămîn plătibile la scadenta lor respectiva, însă reduse cu 50% din valoarea lor pentru debitorii agricoli și cu 20% pentru debitorii urbani.

Sînt supuse aceluiași regim, obligațiunile debitorilor intrand în prevederile Capitolului I și II, derivând din contracte de arendare sau închiriere, anterioare datei de 18 Decemvrie 1931, proprietarul putând însă, în termen de 2 luni de la promulgarea legii, sa ceara rezilierea contractului pe ziua promulgării ei. În ce privește creanțele izvorâte din prestațiuni de serviciu, ele se considera născute în momentul prestării serviciului.

Societățile de asigurare care pentru creanțele lor ipotecare au acceptat integral dispozițiile Capitolului I și II, vor putea menține aceste creanțe ipotecare în calculul rezervelor lor matematice și tehnice, cerute de art. 27 și 28 din legea asigurărilor, tot pe valoarea lor întreaga, asa cum au fost primite de oficiul asigurărilor, pentru un timp ce nu va depăși cinci ani dela promulgarea legii. Ele vor fi însă obligate sa amortizeze reducerile suferite pe baza legii, prin amortizari anuale egale, în decursul acestui termen de cinci ani.

Societățile de asigurare a căror plasamente legale la ramura "Vieata", sînt atinse de dispozițiile acestei legi, în proporție de cel puțin 30% din plasamentul lor total la aceasta ramura, vor putea cere Ministerului de Industrie și Comerț, de a amana obligațiile de răscumpărare și împrumuturi la contractele încheiate pînă la 18 Decemvrie 1931, pentru o perioadă de maximum 5 ani și pentru o cota de cel mult 50% din aceste obligațiuni. Atît termenul cat și cota respectiva vor fi fixate de Ministerul Industriei și Comerțului, cu avizul Oficiului pentru Controlul Asigurărilor, în raport cu situația societăților interesate.

Instituțiile de credit care au reclamat beneficiile prezentei legi, sînt obligate sa accepte în compensarea creanțelor lor, față de debitorii lor, creanțele ce aceștia ar avea contra Institutiunii respective, chiar dacă aceste creanțe ar fi fost achiziționate de debitori posterior promulgării acestei legi. Se vor plati însă în numerar dobânzile datorite pe anul în curs. Valoarea creanțelor date în compensație va fi stabilită, avându-se în vedere reducerile pe care le-au suferit, conform art. 52 și următorii. Prin derogare dela dispozițiile acestui articol, compensațiile nu vor fi obligatorii în decursul termenului de 6 luni, prevăzut la art. 56 și 57.

Toate persoanele fizice sau societățile comerciale, obligate prin lege la ținerea registrelor și care ar fi suferit prin aplicarea acestei legi reduceri ale creanțelor lor, vor fi în drept sa contabilizeze aceste reduceri într'un cont special și să le amortizeze, fără ca sumele destinate acestui amortisment să fie supuse la impozitele aferente. De asemenea, sînt scutite de impozit revalorizarile de activ, făcute în scopul de a amortiza cu diferența de activ astfel obținută, reducerile figurand în contul special de mai sus.

Toate înțelegerile încheiate sub imperiul legilor din 19 Aprilie 1932, 20 Aprilie 1932, 26 Octomvrie 1932 și 14 Aprilie 1933, promulgate prin Inaltele Decrete Regale Nr. 1.346/1932, nr. 1.411/1932, nr. 3.037/1932 și nr. 1.154/1933, precum și toate înstrăinările sau constituirile de drepturi reale, făcute cu respectarea dispozițiilor din legile în vigoare în momentul facerii lor, sînt și rămîn valabile, iar părțile sînt obligate a le respecta.

De asemenea debitorii, care sub imperiul legilor prevăzute în alineatul precedent au renunțat în mod expres la beneficiul acestor legi, nu mai pot invoca dispozițiunile legii de fața și rămîn supuși dreptului comun. Transactiunile încheiate de către satenii debitori cu Băncile Populare rămîn în vigoare, afară de cazurile cînd adunările generale ale acestor instituțiuni ar hotărî îmbunătățirile condițiunilor prevăzute în aceste transactiuni.

Ofertele făcute de debitori conform articolelor 5, 6 și 9 ale legii din 14 Aprilie 1933, sînt nule și de nul efect, chiar dacă au fost acceptate de creditori, debitorii putând invoca dispozițiile prezentei legi, dacă îndeplinesc condițiile acesteia.

Toate declarațiile, cererile și în general toate actele de procedura relativ la aplicarea dispozițiunilor acestei legi sînt scutite de orice timbre și taxe; acțiunile cambiale, prevăzute la art. 76 vor fi supuse numai la jumătatea impozitului proporțional.

Vor fi considerate scăzute, pe ziua promulgării legii, cambiile cu scadente în curs sau prelungite conform legilor anterioare, pe care sînt semnati debitorii intrand în prevederile cap. I și II. Pentru exercitarea acțiunii cambiale, pe baza cambiilor din alineatul precedent, creditorul este dispensat de facerea formalităților de protest, putând intenta acțiunile oricînd, în termen de 3 luni dela promulgarea legii, cu menținerea drepturilor de regres. Acțiunile cambiale deja intentate, vor continua în orice stadiu s'ar găsi.

Hotărîrile astfel obținute nu vor putea fi executate decât în limitele prevăzute de capitolul I și II. Neprotestarea acestor cambii la scadentele anterioare, chiar dacă debitorii nu intrau în dispozițiunile vreunei legi anterioare de asanare, nu constitue nicio decădere pentru detentorul cambiei, față de oricare din semnatarii cambiei, giranti sau avalisti, acțiunile relative la aceste cambii putând fi intentate oricînd, în termen de 3 luni dela promulgarea prezentei legi. Cambiile semnate de debitori care au făcut înțelegeri cu creditorii, astfel cum prevede la art. 74, vor fi supuse tuturor dispozițiunilor prezentului articol.

Cambiile semnate ca emitenti de necomercianți, persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care nu au scop lucrativ și de fondatiuni de orice fel, cu scadente inauntru a 3 luni de zile dela promulgarea legii de fața, vor putea fi protestate oricînd în rastimp de 3 luni dela promulgarea legii, cu toate efectele pe care legile în vigoare le atribue protestelor valabile.

Faptul preschimbarii cambiilor, care se referă la o creanta intrand în prevederile Cap. I și II, se va putea dovedi cu orice mijloc de proba. Creditorii, posesori de cambii în alb, care în scop de a face pe debitorii lor sa nu beneficieze de efectele legii de fața, vor completa în mod nesincer acele cambii, fie prin schimbarea datei de emisiune sau a scadentei, fie prin schimbarea cauzei obligațiunii, ori prin transmiterea antidatata a acestor cambii, către persoanele exceptate dela lege sau în orice alt mod, se vor pedepsi cu închisoare corecțională dela 1-2 ani. Dovada infaptuirii acestor manopere se va face prin orice mijloc de proba. În toate cazurile în care s'ar constata astfel de manopere, cambia astfel completată devine nulă.

Beneficiază de dispozițiunile acestei legi și sotii care au făcut datorii pentru conservarea sau ameliorarea fondului dotal prin constructiuni sau investitiuni, dacă sotia va da în termen de o luna dela promulgarea legii o declarație autentică prin care să afecteze, la plata datoriilor soțului, fondul dotal. În cazul cînd fondul dotal ar fi inalienabil, sotia va trebui să fie autorizata în scopul de mai sus de Tribunalul care administrează dota și care va aprecia după împrejurări. Beneficiază de asemenea de dispozițiunile prezentei legi și uzufructuarul unui fond agricol sau urban dacă nudul proprietar afectează fondul pentru garantarea datoriilor uzufructuarului în termen de o luna dela publicarea legii.

Datoriile părinților uzufructuari legali ai bunurilor rurale ale minorilor lor copii, intră în prevederile legii de fața dacă acești uzufructuari vor prezenta o garanție ipotecară, în primul rang, pe imobile rurale, altele decât bunurile minorilor. Suprafața bunurilor oferite astfel drept garanție ipotecară, constatată prin matricolele fiscale și socotită la șase mii lei hectarul, va trebui sa acopere integral valoarea creanțelor reduse, potrivit prezentei legi.

Proprietarul bunurilor, oferite drept garanție ipotecară, nu poate fi el însuși beneficiar al legii de fața. Declarația de garanție trebuie prezentată în forma autentică odată cu declarația prevăzută în art. 8. Tribunalul de urmărire va aprecia dacă garanția satisface condițiunile din acest articol.

Debitorii agricoli sau urbani prevăzuți în alin. A al art. 1 și 30, care nu ar îndeplini condițiunile alin. B al acelorași articole pentru a putea beneficia de reducerile legale, își vor plati integral datoriile lor născute pînă la data de 18 Decemvrie 1931, în termen de 5 ani, în rate anuale egale, cu dobînda scontului Băncii Naționale, platibila odată cu ratele de capital. Prima anuitate va fi exigibilă la 15 Noemvrie 1934. Neplata unei anuitati la scadenta atrage de drept decăderea debitorului din beneficiul termenului. Beneficiază de aceste dispozițiuni și comercianții și industriasii proprietari de vreunul din bunurile prevăzute în sus mentionatele texte, însă numai pentru datoriile lor civile, excluzandu-se cele comerciale, astfel cum sînt definite de art. 69, lit. b.

Pentru aplicarea acestei legi se echivaleaza pentru Ardeal și Bucovina întinderea de 10 hectare cu 20 jugare.

Autoritățile fiscale, de orice fel, sînt obligate a elibera în urma unei simple cereri, și fără nicio alta dovada, copii legalizate de pe impunerile fiscale de orice fel, pe anul 1933.

Debitorii proprietari agricoli intrand în prevederile art. 1, ale căror imobile sînt situate în cuprinsul Bucovinei, vor beneficia de o reducere de 70 la suta, asupra cuantumului datoriilor lor fixat prin art. 3. Datoriile astfel reduse se vor plati în condițiunile prevăzute în art. 4, alin. 2.

Se amnistiaza toate infracțiunile de înstrăinare, micșorare, sau strămutare de gaj prevăzute de legea specială a caselor de gaj de pe lîngă Banca Naționala a României, comise de debitorii care beneficiază de prezenta lege, încercate sau săvîrșite pînă la data depunerii în Parlament a legii de față, fie ca se găsesc în curs de cercetare sau judecata. Amnistia nu stinge consecințele civile ale infracțiunii, instanța penală sesizată putând continua la cererea părții, judecarea acțiunii civile.

Legile din 19 Aprilie 1932, 26 Octomvrie 1932 și 14 Aprilie 1933, precum și orice alte dispozițiuni din orice legi, contrarii legii de fața, sînt și rămîn abrogate, iar hotărîrile chiar definitive de lichidare a datoriilor debitorului obținute pe baza lor, sînt considerate nule și de nul efect, cu excepția punctelor judecate relativ la dispozițiile menținute prin legea de fața.

Un regulament de administrație publică va desvolta principiile și modul de aplicare al acestei legi.

(Avizul Consiliului Legislativ, secția II, Nr. 7/1934).

(Desbateri: Camera Nr. 36/38-1933/1934; Senat Nr. 26-1933/1934).

(Votat de Adunarea Deputaților și de Senat la 4 Aprilie 1934).

--------