legea electorală a Republicii Socialiste România
EXPUNERE DE MOTIVE
Dezvoltarea democrației socialiste corespunzător sarcinilor stabilite prin Programul Partidului Comunist Roman, adoptat la cel de-al XI-lea Congres al partidului, impune perfecționarea continua a activității organelor reprezentative - Marea Adunare Naționala și consiliile populare -, creșterea rolului deputaților, precum și a răspunderii lor, participarea mereu mai larga a întregului popor la elaborarea și înfăptuirea politicii partidului și statului de faurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și de inaintare a României spre comunism.
În vederea îmbunătățirii cadrului legislativ privind reglementarea sistemului electoral s-a adoptat prezenta lege electorală, cuprinzînd unele modificări față de reglementarea de pînă acum.
Prin legea electorală se urmărește asigurarea unei reglementări unitare a organizării alegerilor de deputați în Marea Adunare Naționala și în consiliile populare. Legea electorală se întemeiază pe principiile fundamentale ale sistemului electoral înscrise în Constituția Republicii Socialiste România. Astfel, prin lege se prevede că drepturile electorale constituie o expresie a manifestării puterii unice și suverane a poporului, în frunte cu clasa muncitoare, a participării nemijlocite a cetățenilor la conducerea societății. Alegerea deputaților se întemeiază pe deplina egalitate în drepturi a cetățenilor, fără deosebire de rasa, naționalitate, sex sau religie. Este prevăzută, de asemenea, răspunderea deputaților în fața alegătorilor, atît pentru activitatea proprie, cît și pentru activitatea organelor în care sînt aleși.
Pornindu-se de la prevederile Constituției, în lege este prevăzut rolul care revine, în organizarea și desfășurarea alegerilor, precum și în depunerea candidaturilor de deputați, Frontului Unității Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, revolutionar, democratic, cu caracter reprezentativ, care constituie cadrul organizatoric de unire, sub conducerea Partidului Comunist Roman, a forțelor politice și sociale ale națiunii noastre socialiste, pentru participarea întregului popor la înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului, la conducerea tuturor domeniilor de activitate.
Tinindu-se seama de modificarea Constituției privind stabilirea componentei Marii Adunări Naționale la 349 de deputați, prin legea electorală se prevede determinarea numărului de circumscripții electorale corespunzător acestei componente. Totodată, se prevede o reducere a numărului de circumscripții electorale pentru consiliile populare, astfel încît să se asigure o mai buna funcționare a acestor consilii, ca organe efective de lucru pe plan local.
Avîndu-se în vedere prevederile Constituției privind durata mandatului organelor reprezentative, în legea electorală sînt cuprinse reglementările necesare spre a se asigura corelarea datei ținerii alegerilor pentru toate aceste organe.
Prin lege se prevede că pentru un loc de deputat se pot depune mai multe candidaturi, dîndu-se astfel cetățenilor posibilitatea sa aleagă pe cei care dovedesc mai multă competența și inițiativa și o înaltă răspundere în îndeplinirea politicii partidului și statului. În strinsa legătură cu aceasta posibilitate, în lege sînt reglementate problemele legate de modul de votare și de stabilire a rezultatelor alegerilor, expresie a voinței alegătorilor.
În ceea ce privește organizarea alegerilor, alcătuirea circumscriptiilor electorale, organizarea comisiilor electorale, în lege sînt cuprinse unele prevederi de simplificare, în special a formularisticii utilizate, față de sistemul de pînă acum.
Avîndu-se în vedere Hotărîrea Conferintei Naționale a partidului din iulie 1972 privind simplificarea procedurii de retragere a mandatului de deputat, în sensul că revocarea să se poată realiza, la cererea Frontului Unității Socialiste, de către Marea Adunare Naționala sau, după caz, de către consiliile populare, într-un capitol final al legii se prevede procedura ce trebuie urmată pentru revocarea deputaților.
Prin întregul sau cuprins, legea electorală asigura un cadru legislativ unitar pentru înfăptuirea, în domeniul sistemului electoral, a cerințelor perfecționării și adincirii continue a democratismului nostru socialist.
În temeiul art. 43 pct. 2 din Constituția Republicii Socialiste România,
Marea Adunare Naționala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
În Republica Socialistă România exercitarea drepturilor electorale prevăzute de Constituție constituie o expresie a manifestării puterii unice și suverane a poporului, în frunte cu clasa muncitoare, a participării nemijlocite a cetățenilor la conducerea statului.
Statul socialist român garantează cetățenilor exercitarea deplina a drepturilor electorale.
Alegerea deputaților în Marea Adunare Naționala și în consiliile populare se întemeiază pe deplina egalitate în drepturi a cetățenilor, fără deosebire de rasa, naționalitate, sex sau religie.
Frontul Unității Socialiste organizează, sub conducerea Partidului Comunist Roman, participarea cetățenilor la desfășurarea alegerilor, campaniile electorale și propune candidați de deputați pentru Marea Adunare Naționala și consiliile populare.
În conformitate cu art. 25 din Constituție cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul de a alege și de a fi aleși în Marea Adunare Naționala și în consiliile populare.
Votul este universal, egal, direct și secret.
Au drept de vot toți cetățenii români care au împlinit vîrsta de 18 ani.
Cetățenii cu drept de vot, care au împlinit vîrsta de 23 de ani, pot fi aleși deputați în Marea Adunare Naționala și în consiliile populare.
Nu au dreptul de a alege și de a fi aleși alienații și debilii mintali, precum și persoanele lipsite de aceste drepturi, pe durata stabilită prin hotărîrea judecătorească de condamnare.
Deputații sînt răspunzători în fața alegătorilor atît pentru activitatea proprie, cît și pentru activitatea organului în care sînt aleși.
Deputații pot fi revocați înainte de expirarea termenului pentru care au fost aleși, în condițiile și cu procedura prevăzute de prezenta lege.
Marea Adunare Naționala și consiliile populare sînt alcătuite din deputați, aleși pe circumscripții electorale, cîte un deputat pentru fiecare circumscripție.
Deputații Marii Adunări Naționale, ai consiliilor populare județene și al municipiului București se aleg o dată la 5 ani, iar deputații consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale se aleg o dată la 2 ani și jumătate.
Alegerile generale pentru Marea Adunare Naționala și pentru consiliile populare județene și al municipiului București au loc în una din zilele nelucrătoare ale lunii martie a anului în care se încheie mandatul precedent. La aceeași dată au loc și alegerile generale pentru consiliile populare municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale al căror mandat începe odată cu mandatul consiliilor populare județene și al municipiului București.
Alegerile generale pentru consiliile populare municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale, al căror mandat de 2 ani și jumătate corespunde celei de-a doua părți a mandatului consiliilor populare județene și al municipiului București, au loc în termen de 3 luni de la expirarea mandatului precedent.
Data alegerilor generale se stabilește de către Consiliul de Stat, cu cel puțin 60 de zile înainte.
Pentru alegerea deputaților în Marea Adunare Naționala se formează 349 de circumscripții electorale.
Delimitarea, numerotarea și denumirea circumscriptiilor electorale se fac de către Consiliul de Stat în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor.
Pentru alegerea deputaților în consiliile populare, circumscripțiile electorale se formează după cum urmează:
În județe:
a) în județele cu o populație pînă la 300.000 locuitori, 71-91 circumscripții;
b) în județele cu o populație între 300.001-500.000 locuitori, 91-111 circumscripții;
c) în județele cu o populație peste 500.000 locuitori, 111-141 circumscripții.
În municipiul București: 155 circumscripții.
În sectoarele municipiului București: 45-55 circumscripții.
În municipii:
a) în municipiile cu o populație pînă la 30.000 locuitori, 31-35 circumscripții;
b) în municipiile cu o populație între 30.001-50.000 locuitori, 35-41 circumscripții;
c) în municipiile cu o populație între 50.001-80.000 locuitori, 41-45 circumscripții;
d) în municipiile cu o populație între 80.001-100.000 locuitori, 45-51 circumscripții;
e) în municipiile cu o populație între 100.001-150.000 locuitori, 51-55 circumscripții;
f) în municipiile cu o populație peste 150.000 locuitori, 55-71 circumscripții.
În orașe:
a) în orașele cu o populație pînă la 10.000 locuitori, 15-19 circumscripții;
b) în orașele cu o populație între 10.001-20.000 locuitori, 19-23 circumscripții;
c) în orașele cu o populație între 20.001-30.000 locuitori, 23-27 circumscripții;
d) în orașele cu o populație peste 30.000 locuitori, 27-31 circumscripții.
În comune:
a) în comunele cu o populație pînă la 2.000 locuitori, 11-13 circumscripții;
b) în comunele cu o populație între 2.001-5.000 locuitori, 13-15 circumscripții;
c) în comunele cu o populație între 5.001-10.000 locuitori, 15-19 circumscripții;
d) în comunele cu o populație peste 10.000 locuitori, 19-25 circumscripții.
Numărul circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaților în consiliile populare se stabilește în termen de 10 zile din ziua fixării datei alegerilor, de către:
a) Consiliul de Stat, pentru alegerea deputaților în consiliile populare județene;
b) comitetele executive ale consiliilor populare județene, pentru alegerea deputaților în consiliile populare municipale, orășenești și comunale;
c) Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului București, pentru alegerea deputaților în consiliile populare ale sectoarelor și comunelor suburbane;
d) comitetele executive ale consiliilor populare municipale și birourile executive ale consiliilor populare orășenești, pentru alegerea deputaților în consiliile populare ale orașelor și comunelor care le aparțin.
Delimitarea și numerotarea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaților în consiliile populare se fac de către comitetele sau, după caz, birourile executive ale consiliilor populare pentru care au loc alegerile, în termen de 15 zile de la stabilirea datei alegerilor.
Circumscripțiile electorale pentru alegerea deputaților în Marea Adunare Naționala și în consiliile populare se aduc la cunoștința cetățenilor, de către comitetele și birourile executive ale consiliilor populare, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.
În circumscripțiile electorale rămase sau devenite vacante potrivit legii se stabilesc alegeri parțiale.
Pentru Marea Adunare Naționala, consiliile populare județene și al municipiului București, data alegerilor parțiale se stabilește de către Consiliul de Stat, iar pentru celelalte consilii populare, de către comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare ierarhic superioare.
Alegerile parțiale vor avea loc în termen de cel mult 3-6 luni de la producerea vacantei, data alegerilor stabilindu-se cu cel puțin 60 de zile înainte.
Dispozițiile privitoare la alegerile generale se aplică în mod corespunzător și pentru alegerile parțiale.
În circumscripția electorală vacanta alegerea deputatului se face pentru o perioadă care durează pînă la încetarea mandatului organului în care a fost ales.
Toți cetățenii cu drept de vot sînt înscriși în listele de alegatori din comunele, orașele, municipiile sau sectoarele municipiului București în care domiciliază. Sînt înscriși în listele de alegatori cetățenii care dobîndesc dreptul de vot pînă în ziua alegerilor inclusiv.
Un alegator nu poate fi înscris decît într-o singura lista de alegatori.
Listele de alegatori se întocmesc de către comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor și sectoarelor municipiului București, de către birourile executive ale consiliilor populare ale orașelor și comunelor, după modelul stabilit de Consiliul de Stat, și se semnează de către președintele și secretarul comitetului sau biroului executiv al consiliului popular.
Întocmirea listelor de alegatori se termina cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor.
Listele de alegatori se întocmesc separat pentru fiecare secție de votare, la comune - pe sate, iar la orașe, municipii și sectoarele municipiului București - pe străzi și sate apartinatoare. Listele se întocmesc în ordine alfabetica și cuprind numele, prenumele, vîrsta și domiciliul alegătorului, precum și numerele circumscriptiilor electorale din care face parte.
Listele de alegatori în care sînt înscriși militarii se întocmesc în ordine alfabetica, sub semnatura comandantului unității sau al serviciului în care sînt încadrați, cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de alegeri. Militarii care au domiciliul în afară unităților se înscriu în listele de alegatori de către comitetul executiv al consiliului popular al municipiului, sectorului municipiului București, de către biroul executiv al consiliului popular al orașului sau al comunei în care domiciliază.
Originalul listelor de alegatori se păstrează de către comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular sau de unitatea militară care le-a întocmit.
Cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, comitetele sau, după caz, birourile executive ale consiliilor populare afișează în localul consiliului popular sau al secțiilor de votare, iar în satele unde nu sînt stabilite secții de votare, la căminele culturale sau școli, copii de pe listele de alegatori, asigurind populației posibilitatea de a lua cunoștința de aceste liste.
Afișarea se face în asa fel încît listele să poată fi consultate de întreaga populație.
În aceeași zi în care se face afișarea listelor de alegatori, comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular care le-a întocmit încunoștințează alegatorii, prin orice mijloace de publicitate, despre afișarea listelor.
Fiecare alegator are dreptul sa verifice înscrierea în listele de alegatori și să facă intimpinare la comitetul sau biroul executiv al consiliului popular care le-a întocmit, împotriva omisiunilor, inscrierilor gresite și a altor erori din liste.
Comitetul sau biroul executiv al consiliului popular are obligația sa rezolve intimpinarea și sa aducă la cunoștința celor interesați decizia luată, în cel mult 3 zile de la înregistrarea intimpinarii.
Împotriva deciziei date de către comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular se poate face plîngere la judecătoria în circumscripția căreia s-a făcut afișarea listelor de alegatori, în termen de 3 zile de la aducerea la cunoștința celor interesați a deciziei.
Plîngerea se poate depune și la comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular, care o va inainta de îndată judecătoriei.
Judecătoria este obligată ca în termen de 3 zile de la înregistrarea plingerii să se pronunțe și sa comunice în următoarele 24 de ore de la pronunțare, celui care a făcut plîngerea și comitetului sau biroului executiv al consiliului popular, hotărîrea data.
Hotărîrea judecătoriei este definitivă.
În caz de schimbare a domiciliului, intervenita după încheierea listelor de alegatori, sau în cazul în care alegatorul lipsește din localitatea de domiciliu în ziua alegerilor, se eliberează alegătorului, de către comitetul sau biroul executiv al consiliului popular care a întocmit listele de alegatori, o "adeverinta privind exercitarea dreptului de a alege", facindu-se mențiune despre aceasta în listele de alegatori.
La noul domiciliu sau acolo unde se afla temporar în ziua alegerilor, alegatorul va fi trecut pe o lista de alegatori separată, de către comisia electorală a secției de votare, pe baza adeverintei privind exercitarea dreptului de a alege și a actului de identitate pe care îl prezintă.
Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului București, precum și birourile executive ale consiliilor populare orășenești și comunale, comunică fiecărei comisii electorale de circumscripție numărul alegătorilor aparținînd circumscripției electorale, cu cel puțin 20 de zile înainte de data alegerilor.
Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare predau comisiilor electorale ale secțiilor de votare, cu 2 zile înainte de data alegerilor, un exemplar al listelor de alegatori.
Pentru alegerea deputaților în Marea Adunare Naționala va funcționa o Comisie Electorală Centrala.
Pentru alegerea deputaților în consiliile populare va funcționa cîte o comisie electorală în fiecare județ, în municipiul București, în sectoarele acestuia și în fiecare municipiu, oraș și comuna.
Comisiile electorale prevăzute la alin. 1 și 2 se formează din reprezentanți ai Frontului Unității Socialiste, ai organizațiilor care îl compun, precum și din reprezentanți desemnați în adunări ale alegătorilor din întreprinderi și organizații economice socialiste, instituții social-culturale, sate și unități militare.
Comisia Electorală Centrala se compune din 15 membri și se confirma de către Consiliul de Stat.
Comisiile electorale județene și a municipiului București se compun din cîte 11 membri și se confirma de către Consiliul de Stat.
Comisiile electorale ale sectoarelor municipiului București se compun din cîte 9 membri și se confirma de către Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului București.
Comisiile electorale ale municipiilor și orașelor se compun din cîte 9 membri și se confirma de către comitetele executive ale consiliilor populare județene.
Comisiile electorale ale comunelor se compun din cîte 5 membri și se confirma, după caz, de către comitetele executive ale consiliilor populare județene sau al municipiului București.
Comisiile electorale ale orașelor și comunelor care aparțin de municipii și orașe se confirma, după caz, de către comitetele executive ale consiliilor populare municipale sau de către birourile executive ale consiliilor populare orășenești de care aparțin.
Comisiile electorale se confirma în cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor. Odată cu confirmarea comisiilor electorale se desemnează dintre membrii acestora cîte un președinte, un vicepreședinte și un secretar.
Comisiile electorale prevăzute la art. 26 lucrează în prezenta a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al membrilor și iau hotărîri cu majoritatea membrilor lor.
Lucrările și hotărîrile comisiilor electorale se consemnează în procese-verbale semnate de membrii comisiilor.
Comisia Electorală Centrala, comisiile electorale județene, a municipiului București, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, orașelor și ale comunelor au următoarele atribuții:
a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri și dau îndrumări asupra tuturor problemelor referitoare la aplicarea lor, potrivit competentei lor teritoriale;
b) votează la întocmirea în termen a listelor de alegatori și la aducerea lor la cunoștința generală, precum și la formarea la timp a secțiilor de votare;
c) rezolva contestațiile cu privire la operațiunile comisiilor electorale de circumscripție și intimpinarile date în competența lor;
d) verifica și înregistrează rezultatul alegerilor în circumscripții electorale;
e) se ingrijesc de confecționarea buletinelor de vot, a imprimatelor și a stampilelor de control, după modelul stabilit de Consiliul de Stat.
Comisia Electorală Centrala preda Marii Adunări Naționale dosarele alegerilor; celelalte comisii electorale predau dosarele alegerilor comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare pentru care au avut loc alegerile.
Pentru alegerea deputaților în Marea Adunare Naționala și în consiliile populare, în fiecare circumscripție electorală se constituie cîte o comisie electorală de circumscripție.
Comisiile electorale de circumscripție se formează din reprezentanți ai Frontului Unității Socialiste, ai organizațiilor care îl compun, precum și din reprezentanți desemnați în adunări ale alegătorilor din întreprinderi și organizații economice socialiste, instituții social-culturale, sate și unități militare.
Prevederile art. 27 sînt aplicabile și comisiilor electorale de circumscripție.
Comisiile electorale de circumscripție se compun din cîte:
a) 9 membri, pentru alegerea deputaților în Marea Adunare Naționala;
b) 7 membri, pentru alegerea deputaților în consiliile populare județene și al municipiului București;
e) 5-7 membri, pentru alegerea deputaților în consiliile populare ale sectoarelor municipiului București, ale municipiilor și ale orașelor;
d) 3-5 membri, pentru alegerea deputaților în consiliile populare comunale.
Comisiile electorale de circumscripție pentru Marea Adunare Naționala se confirma de către comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, iar comisiile electorale de circumscripție pentru consiliile populare se confirma de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare pentru care au loc alegerile, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.
Odată cu confirmarea, pentru fiecare comisie electorală de circumscripție se desemnează, dintre membrii acesteia, cîte un președinte, un vicepreședinte și un secretar.
Comisiile electorale de circumscripție au următoarele atribuții:
a) veghează la aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri;
b) înregistrează candidaturile depuse;
c) fac publicațiile și afișările date în atributia lor prin lege;
d) rezolva intimpinarile cu privire la candidați și la operațiunile comisiilor secțiilor de votare;
e) distribuie comisiilor electorale ale secțiilor de votare buletinele de vot;
f) totalizează rezultatul alegerilor de la secțiile de votare, constata rezultatul alegerilor pentru circumscripția electorală și eliberează deputatului ales certificatul doveditor al alegerii lui;
g) înaintează, după caz, Comisiei Electorale Centrale, comisiilor electorale județene, a municipiului București, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, orașelor și ale comunelor respective, procesele-verbale cuprinzînd rezultatul alegerilor, intimpinarile și procesele-verbale primite de la comisiile electorale ale secțiilor de votare.
Celelalte documente și materiale în legătură cu alegerile se predau spre păstrare, pentru alegerile în Marea Adunare Naționala, comitetelor executive ale consiliilor populare ale județelor sau al municipiului București, iar pentru alegerile în consiliile populare, fiecărui comitet sau birou executiv al consiliului popular pentru care au avut loc alegerile.
Pentru efectuarea alegerilor, teritoriul corespunzător sectoarelor municipiului București, municipiilor, orașelor și comunelor se împarte pe secții de votare, după cum urmează:
a) în sectoarele municipiului București, în municipii, orașe și comune cu populație de peste 2.000 locuitori se formează cîte o secție de votare la 1.500-3.000 locuitori;
b) în comune cu populație sub 2.000 locuitori se formează o singura secție de votare.
Se pot forma secții de votare și în satele sau grupele de sate cu populație pînă la 500 locuitori, dacă distanta dintre aceste sate și locul secției de votare este mai mare de 5 km.
Unitățile militare formează secții de votare separate pentru minimum 50 și maximum 3.000 alegatori.
Pe lîngă spitale, maternitati, sanatorii, case de invalizi și cămine de batrini avînd cel puțin 50 alegatori se formează secții de votare separate.
Pe lîngă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Socialiste România, precum și pe lîngă agențiile economice din țările unde nu exista misiuni diplomatice și oficii consulare ale Republicii Socialiste România, se formează cîte o secție de votare pentru alegatorii membri ai acestor reprezentante și familiile lor, precum și pentru cetățenii români aflați temporar, în interes de serviciu sau personal, în țările respective, în ziua alegerilor.
Pe navele sub pavilion român, aflate în navigație în ziua alegerilor, se pot forma secții de votare, acestea făcînd parte din circumscripția electorală a locului unde este înregistrată nava.
Se vor putea forma secții de votare în stații de cale ferată, în porturi și aeroporturi, pentru alegatorii aflați în călătorie în ziua alegerilor.
Alegatorii votează în aceeași secție de votare pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Naționala și în consiliile populare județene, al municipiului București, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, orașelor și comunelor.
Delimitarea și numerotarea secțiilor de votare se fac în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor, de către comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București.
Secțiile de votare se vor numerota pe sectoare ale municipiului București, pe municipii, orașe și comune.
Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, în termenul prevăzut în alin. 1, aduc la cunoștința alegătorilor delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, indicind și locul unde se va efectua votarea.
La fiecare secție de votare funcționează o comisie electorală a secției de votare.
Comisiile electorale ale secțiilor da votare se formează potrivit dispozițiilor art. 29 alin. 2 din prezenta lege.
Comisiile electorale ale secțiilor de votare se compun din 5, 7 sau 9 membri și se confirma, după caz, de către comitetele executive ale consiliilor populare județene sau al municipiului București, cu cel puțin 15 zile înainte de ziua alegerilor.
Odată cu confirmarea, pentru fiecare comisie electorală a secției de votare se desemnează un președinte, un vicepreședinte și un secretar.
Comisiile electorale ale secțiilor de votare au următoarele atribuții:
a) primesc de la comisiile electorale de circumscripție listele de alegatori, buletinele de vot pentru alegatorii ce urmează sa voteze la secția de votare și ștampila de control;
b) conduc operațiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secției de votare și în jurul acestuia;
c) fac numărarea voturilor și consemnează rezultatul votului;
d) înaintează comisiilor electorale de circumscripție respective procesele-verbale cuprinzînd rezultatul alegerilor, împreună cu intimpinarile depuse.
Comisiile electorale ale secțiilor de votare lucrează în prezenta a jumătate plus unu din numărul total al membrilor și iau hotărîri cu majoritatea membrilor lor.
În conformitate cu art. 25 din Constituție, dreptul de a depune candidaturi pentru alegerea deputaților în Marea Adunare Naționala și în consiliile populare aparține Frontului Unității Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, revolutionar, democratic, cu caracter reprezentativ, care constituie cadrul organizatoric de unire, sub conducerea Partidului Comunist Roman, a forțelor politice și sociale ale națiunii noastre socialiste, a tuturor organizațiilor de masa și obștești, pentru participarea întregului popor la înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului, la conducerea tuturor domeniilor de activitate.
Pentru alegerea deputaților în Marea Adunare Naționala și în consiliile populare se pot propune mai mulți candidați pentru fiecare circumscripție electorală, urmînd a fi ales cîte un singur deputat pentru fiecare circumscripție.
Propunerile de candidați se fac pe circumscripții electorale de către consiliile Frontului Unității Socialiste, în adunări ale alegătorilor organizate în întreprinderi și organizații economice socialiste, instituții social-culturale, cartiere, sate și unități militare.
Propunerile de candidați se fac cel mai tirziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor.
În cazul în care din diferite motive într-o circumscripție electorală nu mai rămîne valabilă nici o candidatura dintre cele depuse se pot propune noi candidaturi, cel mai tirziu cu 10 zile înainte de ziua alegerilor.
După discutare, propunerile se consemnează în procesul-verbal al adunării.
Candidații nu pot fi membri ai comisiilor electorale de circumscripție sau ai comisiilor electorale ale secțiilor de votare din cuprinsul acelei circumscripții în care au fost propuși sa candideze.
Procesul-verbal de propunere a candidaturii trebuie să cuprindă:
a) indicarea organizației care a propus candidatura și a adunării în cadrul căreia s-a făcut propunerea de candidatura;
b) data și locul adunării;
c) numărul participanților la adunare;
d) numele și prenumele membrilor prezidiului adunării;
e) numele și prenumele, vîrsta, apartenența politică, profesia și domiciliul candidatului;
f) indicarea organului puterii de stat și a circumscripției electorale pentru care se propune candidatura;
g) semnăturile membrilor prezidiului adunării.
Procesul-verbal se întocmește pentru fiecare candidatura în parte și se prezintă la comisia electorală de circumscripție pentru care s-a propus candidatura, cel mai tirziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, respectiv cu 10 zile înainte de ziua alegerilor pentru cazul prevăzut în art. 45. alin. 3.
Propunerea de candidatura trebuie să fie însoțită sau urmată de o declarație de acceptare din partea candidatului în termenul prevăzut pentru prezentarea proceselor-verbale de propuneri de candidaturi.
Pentru Marea Adunare Naționala, candidații nu pot accepta candidatura decît într-o singura circumscripție electorală.
Pentru consiliile populare din aceeași categorie, candidații nu pot accepta candidatura decît într-o singura circumscripție electorală.
Un delegat desemnat de prezidiul care a condus adunarea de depunere a candidaturii, precum și candidații, se vor prezenta personal la comisia electorală de circumscripție pentru a inregistra procesul-verbal de propunere a candidaturii, precum și declarația de acceptare a candidaturii.
În cazul în care candidații nu se vor putea prezenta personal, semnăturile lor pe declarația de acceptare vor trebui să fie legalizate de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare ori de către notariatele de stat.
Comisia electorală de circumscripție, de îndată ce primește procesul-verbal de propunere de candidatura și declarația de acceptare a candidaturii, examinează dacă sînt îndeplinite condițiile cerute de lege, atît în ce privește persoana candidatului, cît și valabilitatea procesului-verbal de propunere de candidatura și a declarației de acceptare a candidaturii.
Comisia electorală de circumscripție se pronunța în aceeași zi asupra îndeplinirii cerințelor legale cu privire la persoana candidaților și la valabilitatea procesului-verbal de propunere de candidatura.
Comisia electorală de circumscripție înregistrează procesele-verbale de propuneri de candidatura a căror valabilitate a fost constatată.
A doua zi după expirarea termenului de prezentare a proceselor-verbale de propuneri de candidatura, comisia electorală de circumscripție ia măsuri ca prin mijloace de publicitate potrivite să facă cunoscute candidaturile depuse, aratindu-se numele, prenumele, domiciliul, apartenența politică și profesia candidatului, organizația care a făcut propunerea și adunarea generală în cadrul căreia a fost propus.
Organizațiile oamenilor muncii și orice cetățean al Republicii Socialiste România pot face intimpinari împotriva admiterii sau respingerii oricărei candidaturi în termen de 3 zile de la publicarea candidaturilor depuse.
Intimpinarile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se fac la comisiile electorale de circumscripție respective, care le rezolva în termen de 24 de ore de la primire, hotărîrile adoptate se afișează de îndată la sediul comisiei, încheindu-se proces-verbal despre aceasta.
Împotriva hotărîrilor date de către comisiile electorale de circumscripție asupra intimpinarilor, cît și cu privire la toate operațiunile comisiei electorale de circumscripție, se pot face, în termen de 3 zile de la data hotărîrii luate, contestații, după caz, la Comisia Electorală Centrala, la comisia electorală judeteana, a municipiului București, a sectorului acestuia, a municipiului, a orașului sau comunei.
Comisiile electorale care au primit contestații le rezolva în termen de 24 de ore de la primire, și comunică rezultatul în următoarele 24 de ore comisiei electorale de circumscripție, care face de îndată modificările corespunzătoare și le afișează.
După expirarea termenului pentru introducerea și soluționarea intimpinarilor și contestațiilor, comisia electorală de circumscripție încheie un proces-verbal în care se arata candidaturile rămase definitive.
A doua zi după ce candidaturile au rămas definitive, comisiile electorale de circumscripție înaintează un exemplar al proceselor-verbale de raminere definitivă a candidaturilor, după caz, la Comisia Electorală Centrala, la comisia electorală judeteana, a municipiului București, a sectorului acestuia, a municipiului, orașului sau comunei
Frontul Unității Socialiste, toate organizațiile care îl compun, precum și toți cetățenii Republicii Socialiste România, au libertatea de a populariza în adunări, prin presa, radio, televiziune sau alte mijloace de publicitate, candidații propuși, după ce candidaturile au rămas definitive.
După definitivarea candidaturilor, Comisia Electorală Centrala, comisiile electorale județene, a municipiului București, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, orașelor și ale comunelor asigura imprimarea buletinelor de vot, pe care le distribuie comisiilor electorale de circumscripție cu cel puțin 5 zile înainte de data alegerilor.
Modelul buletinelor de vot este cel stabilit de către Consiliul de Stat.
Buletinele de vot cuprind toate candidaturile rămase definitive pentru circumscripția electorală respectiva.
Numele candidaților sînt imprimate pe buletine, pe baza înregistrării proceselor-verbale de depunere a candidaturii, în ordinea propusă de Frontul Unității Socialiste.
Buletinele de vot poarta mențiunea datei alegerilor.
Ultima pagina a buletinelor de vot rămîne nescrisa, fiind rezervată pentru aplicarea ștampilei de control a comisiei electorale a secției de votare.
Modelul ștampilei de control este cel stabilit de către Consiliul de Stat.
Comisia Electorală Centrala, comisiile electorale județene, a municipiului București, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, orașelor și comunelor predau comisiilor electorale ale secțiilor de votare, prin comisiile electorale de circumscripție, numărul necesar de buletine de vot, cu cel puțin 24 de ore înainte de data alegerilor, încheind proces-verbal de predare și primire, în dublu exemplar.
Alegerile au loc într-o singura zi. Votarea începe la ora 6 și se termina la ora 21.
În localurile destinate pentru votare, comitetele executive ale consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului București, birourile executive ale consiliilor populare orășenești și comunale amenajeaza camere sau cabine de vot și asigura urnele necesare.
Președinții comisiilor electorale ale secțiilor de votare iau toate măsurile pentru ca alegerile sa decurgă în bune condițiuni.
În ziua alegerilor, președinții comisiilor electorale ale secțiilor de votare au răspunderea măsurilor de menținere a ordinii înăuntrul și în jurul localului de vot.
Dispozițiile președintelui comisiei electorale a secției de votare cu privire la menținerea ordinii sînt obligatorii în tot cursul alegerilor.
În afară de candidați, de membrii comisiilor electorale, de delegații Frontului Unității Socialiste și ai organizațiilor care îl compun, precum și de reprezentanții presei, radioului, televiziunii și cinematografiei, cu împuternicire specială, nimeni nu poate rămîne în localul de vot decît timpul necesar pentru votare.
Împuternicirile prevăzute la alin. 1 se dau de către Comisia Electorală Centrala sau de către comisiile electorale județene și a municipiului București.
Se interzice propaganda electorală în localul de vot în timpul votării.
În ziua alegerilor, la ora 6 dimineata, președintele comisiei electorale a secției de votare, în prezenta celorlalți membri ai comisiei, verifica urnele și existenta listelor de alegatori, după care închide și sigileaza urnele, aplicind ștampila de control a comisiei electorale a secției de votare și invita pe alegatori sa voteze.
Fiecare alegator se prezintă personal pentru a primi buletinul de vot care i se inmineaza de secretarul sau alt membru al comisiei, pe baza buletinului de identitate sau a oricărei alte dovezi prin care se poate stabili identitatea alegătorului, după ce se constată că este trecut în lista de alegatori sau prezintă adeverinta privind exercitarea dreptului de a alege.
Despre prezentarea fiecărui alegator se face mențiune în lista de alegatori.
Alegatorul care prezintă adeverinta privind exercitarea dreptului de a alege prevăzută în art. 23 este înscris într-o lista de alegatori în momentul prezentării la vot. Adeverinta privind exercitarea dreptului de a alege se retine de către comisia electorală a secției de votare.
Alegatorul votează în camera sau cabina de vot. El lasă nesters pe buletinul de vot numele candidatului pe care-l votează și șterge numele candidaților pe care nu-i votează.
În cazul în care alegatorul lasă nesterse numele tuturor candidaților înscriși pe buletin, se considera vot "pentru" acela dintre candidați în favoarea căruia a votat cel mai mare număr de alegatori din circumscripție.
Prezenta oricărei persoane - în afară celei care votează - în camera de votare sau în cabinele de vot este interzisă.
Alegatorul care, din cauza unui defect fizic sau dintr-un alt motiv a cărui temeinicie este constatată de președintele comisiei electorale a secției de votare nu poate să voteze singur, are dreptul de a chema, în scopul de a-l ajuta, în cabina sau camera de votare, pe oricare alt alegator.
Alegatorul impatureste buletinul de vot cu ștampila de control în afară și îl introduce în urna de vot.
Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la cererea celor aflați în aceasta situație sau la cererea organelor de conducere ale instituțiilor sanitare sau de ocrotiri sociale în care cei netransportabili se afla internati, președintele comisiei electorale a secției de votare desemnează, din cadrul comisiei, un număr de membri care se deplaseaza cu o urna specială și cu materialul necesar votării la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea.
Candidații, membrii comisiei electorale a secției de votare și oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea oricărei persoane care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabilește de către președintele comisiei electorale a secției de votare.
Dacă contestația este intemeiata, președintele oprește de la votare pe alegatorul a cărui identitate a fost contestată și consemnează acest fapt într-un proces-verbal.
La ora 21, președintele comisiei electorale a secției de votare declara votarea închisă.
După ce președintele comisiei electorale a secției de votare declara votarea închisă, comisia anulează buletinele de vot neintrebuintate, deschid urnele, procedează la numărarea voturilor pentru fiecare circumscripție electorală, confrunta numărul buletinelor de vot cu numărul persoanelor care s-au prezentat la vot conform listei de alegatori și consemnează rezultatul votării în procese-verbale.
Procesele-verbale se încheie în dublu exemplar pentru fiecare circumscripție electorală și se semnează de către membrii comisiei electorale a secției de votare sau cel puțin de către președinte și secretar.
La numărarea voturilor au dreptul sa asiste candidații, delegații Frontului Unității Socialiste, precum și reprezentanții presei, radioului, televiziunii și cinematografiei, cu împuternicire specială.
Președintele comisiei electorale a secției de votare citește cu glas tare, la deschiderea fiecărui buletin, numele candidatului votat. Dacă au fost mai mulți candidați pe același buletin și au rămas nesterse numele tuturor candidaților, buletinele respective se vor numara distinct și se vor trece separat în procesul-verbal ce se comunică comisiei electorale a circumscripției.
Votul este nul cînd au fost utilizate buletine de vot ce nu sînt de modelul stabilit, sau cînd buletinul de vot prezentat de alegator nu poarta ștampila de control a comisiei electorale a secției de votare.
Cînd valabilitatea unui vot este indoielnica, președintele supune cazul comisiei electorale a secției de votare, consemnind rezultatul în procesul-verbal ce se încheie.
În tot cursul operațiunilor de votare și de numărare a voturilor, cei prezenți pot face intimpinare cu privire la aceste operațiuni.
Intimpinarea se face în scris și se prezintă președintelui comisiei electorale a secției de votare, care eliberează o dovadă de primire.
Intimpinarea poate fi facuta și verbal în fața președintelui, care încheie despre aceasta un proces-verbal cuprinzînd conținutul intimpinarii; procesul-verbal este semnat de către președinte, secretar și de cel ce face intimpinarea.
Procesele-verbale ale comisiei electorale a secției de votare, întocmite pentru fiecare circumscripție electorală, trebuie să cuprindă:
a) ora începerii și terminării operațiunilor de votare;
b) numărul total al alegătorilor înscriși în listele de alegatori;
c) numărul voturilor exprimate;
d) numărul total al buletinelor de vot pe care nu a fost sters numele nici unui candidat;
e) numărul total al voturilor "contra" exprimate prin ștergerea numelui tuturor candidaților înscriși pe același buletin;
f) numărul voturilor "pentru" obținute de fiecare candidat în parte, exprimate prin lăsarea nesters a numelui candidatului respectiv și ștergerea numelui celorlalți candidați înscriși pe același buletin;
g) numărul voturilor "contra" exprimate prin ștergerea numelui fiecărui candidat în parte;
h) numărul voturilor nule;
i) numărul buletinelor de vot neintrebuintate;
j) o scurta expunere a intimpinarilor primite de comisia electorală a secției de votare și hotărîrile luate.
După încheierea operațiunilor de numărare a voturilor și semnarea proceselor-verbale prevăzute la art. 82, președintele comisiei electorale a secției de votare aduce la cunoștința celor de fața rezultatul numararii voturilor pentru fiecare circumscripție electorală și înaintează, de îndată, în plic închis și sigilat, comisiei electorale a circumscripției respective, un exemplar al procesului-verbal încheiat pentru acea circumscripție electorală.
Buletinele de vot întrebuințate pentru votare, precum și cele neintrebuintate, ștampila de control, împreună cu al doilea exemplar al procesului-verbal și cu întregul dosar al alegerilor, se predau spre păstrare comitetelor executive ale consiliilor populare ale sectoarelor municipiului București, ale municipiilor, birourilor executive ale consiliilor populare ale orașelor și comunelor.
Aceste buletine sînt păstrate pînă la primirea dispozițiilor Consiliului de Stat.
După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate comisiile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea intimpinarilor primite, comisia electorală de circumscripție procedează la totalizarea și stabilirea rezultatelor alegerilor din circumscripția electorală respectiva.
În acest scop, comisia electorală de circumscripție totalizează, pe întreaga circumscripție, separat pentru fiecare candidat în parte, numărul de voturi "pentru" și numărul de voturi "contra".
Totodată, totalizează numărul buletinelor cuprinzînd mai mulți candidați, pe care au rămas nesterse numele tuturor candidaților și procedează, potrivit art. 71 alin. 2, la atribuirea acestor voturi aceluia dintre candidați în favoarea căruia a votat cel mai mare număr de alegatori.
La lucrările efectuate de comisia electorală de circumscripție au dreptul sa asiste persoanele prevăzute de art. 77 alin. 3.
Alegerile dintr-o circumscripție electorală sînt valabile dacă din numărul total de alegatori au luat parte la vot cel puțin jumătate plus unu. Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puțin jumătate plus unu din totalul voturilor exprimate în circumscripția electorală respectiva.
Dacă au fost mai mult de doi candidați pentru aceeași circumscripție electorală și dacă nici unul dintre ei nu a întrunit cel puțin jumătate plus unu din totalul voturilor exprimate, comisia electorală a circumscripției declara balotaj între cei doi candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi stabilindu-se noi alegeri.
Comisia electorală de circumscripție încunoștințează despre aceasta, după caz, Comisia Electorală Centrala, comisia electorală judeteana, a municipiului București, a sectorului acestuia, a municipiului, orașului, sau a comunei.
Dacă din numărul total al alegătorilor dintr-o circumscripție electorală au votat un număr mai mic de jumătate plus unu, comisia electorală de circumscripție face mențiune despre aceasta în procesul-verbal pe care îl încheie, sesizind de îndată, după caz, Comisia Electorală Centrala, comisia electorală judeteana, a municipiului București, a sectorului acestuia, a municipiului, orașului sau comunei, stabilindu-se noi alegeri.
Noile alegeri prevăzute în art. 87 și 88 au loc, de drept, la 2 saptamini de la data alegerilor precedente, folosindu-se aceleași liste de alegatori.
Comisia electorală de circumscripție încheie un proces-verbal privind toate operațiunile alegerilor, centralizarea voturilor și constatarea rezultatului alegerilor.
Procesul-verbal trebuie să cuprindă:
a) numărul alegătorilor din circumscripția electorală respectiva, potrivit listelor de alegatori;
b) numărul voturilor exprimate;
c) numărul total al voturilor exprimate "pentru" candidați:
d) numărul total al buletinelor de vot, pe care nu a fost sters numele nici unui candidat;
e) numărul total al voturilor "contra" exprimate prin ștergerea numelui tuturor candidaților înscriși pe același buletin:
f) numărul voturilor nule;
g) numărul voturilor "pentru" obținute de fiecare candidat în parte, exprimate prin lăsarea nesters a numelui candidatului respectiv și ștergerea numelui celorlalți candidați înscriși pe același buletin;
h) numărul voturilor "contra", exprimate prin ștergerea numelui fiecărui candidat în parte;
i) numele candidatului în favoarea căruia a votat cei mai mare număr de alegatori și totalul numărului de voturi "pentru" obținute de acesta în urma aplicării prevederilor art. 71 alin. 2;
j) numărul buletinelor de vot neintrebuintate;
k) scurta expunere a intimpinarilor primite, precum și hotărîrile luate de comisia electorală de circumscripție;
l) stabilirea rezultatului alegerilor pe circumscripție, a candidatului ales și a candidaților nealesi.
Președintele comisiei electorale de circumscripție eliberează candidatului ales certificatul doveditor al alegerii ca deputat.
Fiecare comisie electorală de circumscripție înaintează, după caz, Comisiei Electorale Centrale, comisiei electorale județene, a municipiului București, a sectorului acestuia, a municipiului, a orașului sau comunei, procesul-verbal prevăzut în art. 90 împreună cu intimpinarile prevăzute de art. 81, formind un dosar încheiat, sigilat și semnat de membrii comisiei electorale sau cel puțin de președinte și secretar. Odată cu acestea înaintează și procesele-verbale primite de la comisiile electorale ale secțiilor de votare.
Comisia Electorală Centrala, comisiile electorale județene, a municipiului București, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, orașelor și comunelor, rezolva intimpinarile depuse, după care încheie cîte un proces-verbal cu privire la rezultatele alegerilor, care trebuie să cuprindă:
a) numărul total al alegătorilor pentru Marea Adunare Naționala, respectiv pentru consiliul popular județean, al municipiului București, al sectorului acestuia, al municipiului, orașului sau comunei, potrivit listelor de alegatori;
b) numărul total al voturilor exprimate;
c) numărul total al voturilor exprimate "pentru" candidați;
d) numărul total al voturilor "contra" exprimate prin ștergerea numelui tuturor candidaților;
e) numărul voturilor nule;
f) numele deputaților aleși, numărul voturilor "pentru" și numărul voturilor "contra" obținute de fiecare în parte.
Procesul-verbal se semnează de către membrii comisiei sau cel puțin de către președinte și secretarul comisiei electorale.
Comisia Electorală Centrala înaintează Marii Adunări Naționale procesul-verbal prevăzut în art. 92, spre a fi predat Comisiei de validare a Marii Adunări Naționale nou aleasă.
Comisiile electorale județene, a municipiului București, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, orașelor și comunelor înaintează comitetelor, respectiv birourilor executive ale consiliilor populare din unitățile administrativ-teritoriale în care au fost constituite, procesele-verbale prevăzute în art. 92, spre a fi predate comisiilor de validare ale consiliilor populare nou alese.
Odată cu aceste procese-verbale se înaintează și dosarele comisiilor electorale de circumscripție și ale comisiilor electorale ale secțiilor de votare cuprinzînd procesele-verbale și intimpinarile primite de aceste comisii.
Centralizarea rezultatelor alegerilor pentru Marea Adunare Naționala se face de către Comisia Electorală Centrala, iar pentru consiliile populare, de către Consiliul de Stat.
Comunicatele referitoare la rezultatul alegerilor generale se întocmesc de către Comisia Electorală Centrala pentru Marea Adunare Naționala și de către Consiliul de Stat pentru consiliile populare și se publică în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.
Deputații pot fi revocați în cazul în care nu-și îndeplinesc îndatoririle ce le revin sau cînd, prin fapte contrare eticii și echității socialiste, pierd încrederea alegătorilor din circumscripția în care au fost aleși.
Dreptul de a propune revocarea deputatului aparține Frontului Unității Socialiste, care îl exercita din proprie inițiativă sau la cererea organizațiilor care îl compun ori a alegătorilor, în adunări pe circumscripții electorale.
Propunerea de revocare este prezentată spre dezbatere de către consiliul corespunzător al Frontului Unității Socialiste în adunările alegătorilor pe circumscripții electorale.
Adunarea alegătorilor în care se propune revocarea deputatului este convocată de consiliul corespunzător al Frontului Unității Socialiste, cu 10 zile înainte.
În circumscripțiile electorale mari se pot organiza mai multe adunări.
Deputatul a cărui revocare se propune va fi înștiințat cu cel puțin 5 zile înainte de data adunării, asupra motivelor propunerii de revocare pentru a putea prezenta explicații.
Adunarea alegătorilor alege un prezidiu, pentru conducerea lucrărilor sale.
Discutiile și rezultatul votului se consemnează într-un proces-verbal care trebuie să cuprindă:
a) circumscripția electorală;
b) data și locul adunării;
c) numărul alegătorilor prezenți;
d) numele și prenumele membrilor prezidiului;
e) numele și prenumele delegatului consiliului Frontului Unității Socialiste care a prezentat propunerea de revocare;
f) numele și prenumele deputatului a cărui revocare s-a propus, cu arătarea organului puterii de stat din care face parte;
g) scurta expunere a discuțiilor;
h) numărul voturilor "pentru" revocare;
i) numărul voturilor "contra" revocării;
j) numărul alegătorilor care s-au abtinut de la vot.
Procesul-verbal se înaintează, în termen de 24 de ore, comisiei electorale de circumscripție constituită potrivit prevederilor art. 29-31.
Comisia electorală de circumscripție centralizează procesele-verbale prevăzute în art. 99, verifica dacă la adunările alegătorilor majoritatea celor prezenți s-a pronunțat, prin vot deschis, pentru revocarea deputatului.
Constatările comisiei electorale de circumscripție se consemnează într-un proces-verbal semnat de membrii comisiei.
Procesul-verbal prevăzut în alineatul precedent împreună cu procesele-verbale prevăzute în art. 99 se înaintează, de îndată, consiliului corespunzător al Frontului Unității Socialiste.
Consiliul Frontului Unității Socialiste depune, în termen de 5 zile, procesul-verbal al comisiei electorale de circumscripție, împreună cu propunerea de revocare și explicațiile deputatului, Marii Adunări Naționale sau, după caz, comitetului sau biroului executiv al consiliului popular, spre a fi predate comisiei de validare.
Marea Adunare Naționala sau, după caz, consiliul popular, pe baza propunerii Frontului Unității Socialiste și ascultînd raportul comisiei de validare hotărăște, la prima sesiune, asupra revocării.
În cazul revocării, drepturile și îndatoririle deputatului încetează din momentul hotărîrii adoptate potrivit alineatului precedent, circumscripția electorală devenind astfel vacanta.
Cheltuielile ce decurg din aplicarea dispozițiilor prezentei legi sînt suportate din bugetul de stat.
Cererile, reclamațiile, intimpinarile, contestațiile și orice alte acte făcute în exercitarea drepturilor prevăzute în prezenta lege sînt scutite de orice taxe de timbru.
Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi:
a) împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales;
b) falsificarea prin orice mijloace a lucrărilor electorale sau a rezultatului votului.
Tentativa se pedepsește.
Legea nr. 28/1966 cu privire la alegerea deputaților în Marea Adunare Naționala și în consiliile populare, republicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 155 din 22 noiembrie 1968, se abroga.
-------
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.