ORDONANTA nr. 106 din 31 august 2000

(1) Clerul militar se constituie din preotii militari care își desfășoară activitatea în structurile forțelor armate.

(2) Clerul militar se instituie în Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Paza, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor, în scopul satisfacerii cerințelor spiritual-religioase ale militarilor; membrii săi contribuie, prin mijloace specifice și în limitele misiunii pastorale pe care o au, la cultivarea virtutilor ostasesti, la formarea răspunderii civice și a sentimentelor patriotice în rândul militarilor.

(1) Activitățile duhovnicesti și religioase se desfășoară conform rânduielilor bisericesti, după programul stabilit de preotul militar, cu aprobarea comandantului unității. Participarea militarilor la aceste activități se face pe baza opțiunii liber exprimate a acestora.

(2) Participarea militarilor la activitățile de educație religioasă, morala sau civică, la serviciile religioase prilejuite de sărbătorile naționale, depunerea jurământului, Ziua Eroilor, zilele categoriilor de forte ale armatei, armelor, zilele unităților, din duminici și sarbatori, precum și la programul educativ-patriotic legat de acestea se desfășoară conform planului pregătirii pentru lupta.

(1) Serviciile religioase se efectuează, în timp de pace, în lacasurile de cult din unitățile militare sau în cele locale anume destinate, în spații special amenajate ori pe terenuri de instrucție.

(2) În campanie, în stare de asediu sau în stare de urgenta serviciile religioase se efectuează în forme și în locuri adecvate situațiilor respective.

(1) La serviciile religioase preotii militari poarta vestimentatia cultului de care aparțin, iar în celelalte ocazii, uniforma militară clericala adecvată.

(2) Normele privind descrierea uniformei militare clericale, a însemnelor distinctive și de ierarhizare se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului.

(1) Recrutarea preoților militari se face, după caz, de către Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Paza, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor, din rândul personalului hirotonit sau ordinat care are numai cetățenie română, recomandat de un cult legal constituit, licențiat în Teologie pastorala și având cel puțin 2 ani de activitate bisericeasca.

(2) Încadrarea preoților militari se face prin concurs sau examen.

(3) Candidații declarați admiși vor urma cursuri de pregătire specifice, organizate de instituțiile prevăzute la art. 1, în colaborare cu cultele religioase care au recomandat preoti pentru mediul militar.

(1) În Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Ministerul Justiției se organizează și funcționează câte o secție de asistența religioasă.

(2) În celelalte instituții în care activează preoti militari se constituie structuri adecvate cerințelor, stabilite prin ordin al conducătorilor respectivelor instituții.

(3) Organizarea, compunerea și atribuțiile structurilor prevăzute la alin. (1) și (2) se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare.

(1) Șeful Secției de asistența religioasă are rang onorific de vicar administrativ și este numit în funcție de ministrul de resort, la propunerea Bisericii Ortodoxe Române, în urma consultării ecumenice a cultelor care au reprezentare în cadrul ministerelor menționate la art. 10 alin. (1), dintre preotii care întrunesc condițiile pentru aceasta funcție.

(2) Șeful Secției de asistența religioasă coordonează activitatea preoților, pastorilor sau a deserventilor altor culte, permanenți și angajați pe bază de convenții civile de prestări de servicii.

(3) În îndeplinirea atribuțiilor sale șeful Secției de asistența religioasă colaborează, pe linie militară, cu un consilier, ofițer în activitate.

(1) Pentru acoperirea unor nevoi de asistența religioasă vor putea fi angajați clerici din unitățile de cult, pe bază de convenții civile de prestări de servicii, în condițiile art. 3 lit. a) și ale celorlalte prevederi ale Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecție socială a persoanelor încadrate în munca.

(2) Clericii angajați potrivit alin. (1) sunt recomandați de ierarhul sau de șeful local al cultului respectiv, selecționați și abilitați de secțiile de asistența religioasă, și trebuie să îndeplinească cerințele art. 9 alin. (3).

(3) Pe durata activității lor clericii angajați pe bază de convenții civile de prestări de servicii vor respecta îndatoririle ce le revin clericilor militari permanenți. Pe perioada respectiva aceștia nu dobândesc calitatea de salariați și nu beneficiază de drepturile prevăzute în legislația privind protecția șomerilor, în condițiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în munca.

a) asimilați gradului de maior: preotii de garnizoana categoria I și preotii asistenți;

b) asimilați gradului de locotenent-colonel: preotii de garnizoana categoria a II-a;

c) asimilați gradului de colonel: preotii de garnizoana categoria a III-a, preoti ai garnizoanei București, preoti în Secția de asistența religioasă;

d) asimilați gradului de general de brigada: inspector general și șef al Secției de asistența religioasă.

a) oficiaza Sfanta Liturghie, celelalte slujbe și servicii religioase, administrează Sfintele Taine, asigurând mărturisirea și impartasirea personalului militar și civil, desfășoară activitatea de pastoratie individuală și de grup în unități, în condițiile prevăzute la art. 3 alin. (1);

b) transmite militarilor de aceeași religie sau confesiune cu el învățătura de credința a cultului religios pe care îl reprezintă;

c) desfășoară activitate de educație moral-religioasă, etica și civică a personalului armatei;

d) colaborează nemijlocit cu ceilalți factori educationali din unități, comandamente și garnizoane pentru organizarea serviciilor religioase, cu ocazia unor evenimente importante din istoria și spiritualitatea poporului român;

e) acorda asistența religioasă, la cerere, tuturor militarilor, inclusiv celor aflați în spitale, penitenciare sau în arestul unităților;

f) participa, prin mijloace pastorale specifice, la formarea spirituală, la prevenirea și combaterea manifestărilor antisociale;

g) se preocupa, alături de comandanti sau șefi, de starea psihomorala și disciplinară a militarilor;

h) participa, cu aprobarea comandantilor, la programele de pregătire pastorala organizate de cultul religios respectiv, fără a afecta activitatea de asistența din structurile militare în care își desfășoară activitatea, sau la cele de pregătire militară organizate de structurile în care sunt încadrați.

(1) Preoților militari le este restrânsă exercitarea unor drepturi și libertăți, astfel:

a) căsătoria cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetățenie română este condiționată de obținerea aprobării prealabile a conducătorilor instituțiilor în care sunt încadrați;

b) participarea la mitinguri, demonstratii sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă;

c) deplasarea în străinătate a preoților militari se poate face în condițiile care se stabilesc prin ordine și dispoziții cu caracter intern;

d) exprimarea opiniilor politice se poate face numai în afară serviciului, dar nu în fața militarilor pastoriti;

e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-științific, cultural și sportiv-recreativ, cu excepția celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii și disciplinei militare, este permisă în condițiile stabilite prin regulamente.

(2) Preotii militari permanenți nu pot funcționa ca preoti de parohie decât după încetarea activității în rândul clerului militar.

(1) Pentru acte de eroism, curaj și devotament în executarea unor misiuni, precum și pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin preoților militari li se pot conferi decorații și titluri de onoare.

(2) Pentru vechime în activitate și rezultate meritorii preoților militari li se conferă medalii și ordine militare, iar pe linie bisericeasca, ranguri și distincții. Conferirea decoratiilor și a titlurilor de onoare preoților militari se face potrivit reglementărilor aplicabile cadrelor militare.

(3) Prin vechime efectivă în serviciul militar a preoților militari se înțelege perioada cuprinsă între data dobândirii acestei calități și data încetării ei.

(4) Pentru îndeplinirea exemplara a atribuțiilor de serviciu preoților militari li se pot acorda recompense morale și materiale potrivit regulamentelor militare.

(1) Pentru abateri de la disciplina, neîndeplinirea îndatoririlor sau încălcarea regulilor de conviețuire socială preoților militari li se pot aplica sancțiuni.

(2) Normele privind stabilirea sancțiunilor și a competentelor de aplicare a acestora se vor elabora de fiecare minister și instituție, împreună cu acele culte religioase de care aparțin preotii, pe baza reglementărilor militare și a rânduielilor bisericesti.

a) după împlinirea vârstei și a vechimii în serviciu, necesare pentru acordarea pensiei de serviciu;

b) sunt încadrați de comisiile de expertiza medico-militară în gradul I, II sau III de invaliditate, potrivit legii;

c) când în urma reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte unități, precum și pentru alte motive sau nevoi ale ministerelor;

d) la cerere, pentru motive bine întemeiate;

e) prin demisie;

f) când sunt condamnați prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă, la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia;

g) când încalcă prevederile art. 28 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;

h) în alte situații imputabile acestora, stabilite de ministere și instituții, împreună cu acele culte de care aparțin.

(1) Hotărârea de menținere în activitate a clericilor militari împotriva cărora a fost pornit procesul penal sau care au fost trimiși spre judecata în fața instanțelor lor ecleziastice se ia după soluționarea definitivă a procesului penal sau a judecații ecleziastice.

(2) În acest interval de timp preotii militari se suspenda din funcție, iar cei care sunt cercetati și judecati în stare de libertate sau eliberați pe cauțiune se pun la dispoziție. Pe timpul suspendării din funcție preotii militari nu primesc nici un drept de la ministerele și instituțiile în care își desfășoară activitatea.

(3) Preoților militari condamnați, care anterior au fost suspendați din funcții, le încetează calitatea de preot militar începând cu data suspendării.

(4) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, aceștia vor fi repuși în toate drepturile avute la data suspendării din funcție, respectiv a punerii la dispoziție.

(5) Repunerea în drepturi se poate dispune și în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal.

(1) Preotii militari care nu îndeplinesc condițiile de pensionare nu își încetează activitatea în cadrul instituției la care sunt încadrați, pe timpul cat se afla în incapacitate temporară de muncă, fiind internati în spitale ori sanatorii sau se afla în concedii medicale.

(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică celor cărora urmează să le înceteze calitatea de preot militar potrivit art. 22 lit. d), e), f), g) și h).