pentru lichidarea rechizitiunilor și despăgubirilor de rasboi
Prin gratia lui Dumnezeu și voința naționala Rege al României,
La toți de fața și viitori, sănătate:
Corpurile legiuitoare au votat și adoptat iar Noi sanctionam ce urmează:
Capitolul 1 — Comisiunile districtuale ↑ Cuprins
Pentru lichidarea rechizitiunilor făcute de autoritățile române și a despăgubirilor de rasboi, se institue în capitalele de județe comisiuni județene, compuse fiecare din 7 membri și anume:
a) Un delegat al ministerului de interne, care poate fi și prefectul județului, și care va fi președinte;
b) Un judecător-delegat al ministerului de justiție, care va fi și vice-președinte;
e) Un ofițer superior delegat de ministerul de rasboi dintre ofițerii combatanti;
d) Un funcționar financiar delegat al ministerului de finanțe;
e) Un mare industrias sau comerciant delegat al ministerului de industrie și comerț;
f) Un delegat al agricultorilor desemnat de consiliul sindicatului agricol al județului sau, în lipsa sindicatului agricol, în delegat al sindicatului viticol, iar în județele unde nu este nici sindicat viticol ministerul de domenii va delega un mare proprietar din județ;
g) Un taran desemnat de către Casa centrala a băncilor populare.
Comisiunea va fi ajutata în lucrările sale de un secretar, care, împreună cu personalul secretariatului, va fi numit sau delegat prin deciziune de ministerul de interne. Unde trebuinta va cere, se va putea institui mai multe comisiuni districtuale, în urma unui jurnal al consiliului de miniștri. Președinții acestor comisiuni vor fi desemnați de consiliul de miniștri după propunerea ministrului de interne. Pentru lucrările fiecărei comisiuni prezenta a 4 membri este suficienta, dar deciziunea, în acest caz, trebuie data în unanimitate, iar în caz de divergenta, comisiunea va judeca din nou în prezenta a cel puțin cinci membri, în care caz deciziunea se va da cu majoritate de patru.
Rechizitiunile se vor lichidă astfel cum au fost constatate de autoritățile în drept, conform bonului de rechizitiune prezentat de cel interesat. Dacă bonul de rechiziție a fost pierdut de către proprietar și s'a publicat prin Monitorul Oficial anularea lui, proprietarul obiectelor rechiziționate va cere, după fiecare 3 luni de la publicare, la autoritatea care ia făcut rechizitiunea, un duplicat al bonului, cu care se va prezenta la comisiune spre a fi lichidat, dovedind ca anularea originalului s'a notificat ministerului de rasboi, prin publicațiunea facuta în Monitorul Oficial. Rechizitiunile pentru cari nu se vor fi liberat bonuri în regula, se vor constata conform art. 5 și vor fi lichidate în principiu pe baza tarifelor militare existente la epoca cînd au fost făcute, iar dacă obiectul sau serviciul rechizitionat nu se găsesc trecute în acel tarif, prețuirea se va face de către însăși comisiunea districtuala care va ține seama de prețurile curente ce existau la epoca în care s'au făcut asemenea rechizitiuni.
Despăgubirile de rasboi se datoresc numai acelor cari le vor cere, proband ca li s'au cauzat daune certe, materiale și directe, prin fapte de rasboi săvîrșite fie de armatele române fie de armatele ruse, fie de armatele inamice, fie din orice alte cauze în legătură directa cu rasboiul. Aceste despăgubiri nu vor putea în principiu depăși cota prețurilor prevăzute în tarifele militare de rechizitiuni atunci în fiinta pentru diferitele obiecte sau producte, iar pentru cele ce nu ar figura în acele tarife prețuirea se va face de comisiunea districtuala pe baza prețurilor curente la epoca cînd s'a petrecut faptul. Prețuirea vitelor de muncă a mașinilor agricole și industriale a uneltelor, meseriasilor și a materialelor de constructiune se vor argumenta cu 30 la suta peste prețul stabilit prin aliniatul precedent. Nu se vor acorda despăgubiri pentru obiectele de arta și lux. Acestea se vor determina în regulamentul legei. Reclamatiunile despăgubirilor de rasboi trebuiesc făcute în termen de un an dela promulgarea legei, sub pedeapsa de a nu mai fi primite după acest termen. Pentru cei cari se găsesc astăzi peste hotarele tarei, acest termen curge după șase luni dela încheierea pacei generale.
Comisiunile din județele: Covurlui, Brăila, Ialomita, vor examina și lichidă daunele din Dobrogea și Cadrilater și anume:
a) Cea din Covurlui daunele din județul Tulcea;
b) Cea din județul Brăila daunele din județul Constanta;
c) Cea din județul Ialomita daunele celor din județele Durostor și Caliacra. Pentru Dobrogea și Cadrilater se vor acorda despăgubiri numai acelor cari vor opta pentru naționalitatea română. Daunele din teritoriile cari prin rectificările de granita au fost prin Tratatul de pace deslipite dela România se vor examina și lichidă de comisiunile județelor cărora au aparținut acele teritorii, acordându-se numai acelor cari vor opta pentru naționalitatea română.
Se vor cerceta de urgenta și cu precădere:
a) Cererile făcute de cei cari locuiesc în zonele de lupta și în deosebi cele relative la locuințe;
b) Cererile din celelalte zone relativ la locuinta.
Capitolul 2 — Comisiunile de apel ↑ Cuprins
Deciziunile comisiunilor districtuale vor fi apelabile la comisiunea specială de apel, care se institue în fiecare oraș sediu al unei curți de apel compusa din:
a) Primul-președinte al Curtei de apel sau un consilier al Curtei de casație ca președinte și 2 consilieri ai Curtei de apel desemnați de Ministrul de justiție;
b) Un înalt funcționar administrativ și un mare proprietar desemnați de ministrul de interne;
c) Un consilier al Curtei de conturi sau un director al ministerului desemnat de ministrul de finanțe;
d) Un ofițer general combatant desemnat de ministrul de rasboi. Numirile se vor face de către consiliul de miniștri în urma propunerilor făcute de miniștrii respectivi. Comisiunile de apel din București, Iași, Craiova, Galați și Kisinau vor întinde competința lor asupra districtelor cari cad în rezortul Curtei de apel din aceste orașe.
Potrivit trebuintelor se vor putea institui asemenea comisiuni de apel după aceleași norme din alte centre importante, în urma hotărîrei consiliului de miniștri bazată pe propunerile ministrului de interne.
Capitolul 3 — Procedura ↑ Cuprins
Partea interesată, personal sau prin procurator, va prezenta comisiunei districtuale cererea de lichidare indicând și toate dovezile de cari înțelege a se servi. Președintele va fixa termenul de judecată, numai dacă partea face dovada cu certificatul primăriei sau al grefei tribunalului de care depinde teritoriul unde s'a comis dăuna ca o copie după cererea sa a fost depusa și afișată la primărie timp de 10 zile. Pentru locuitorii țărani din aceeași comuna, cari nu cer o despăgubire mai mare de 2.000 lei fiecare, publicarea se va face colectiv. Locuitorii din Dobrogea vor îndeplini formalitatea depunerei și afisarei cererilor cerute de art. 7 la reședința tribunalului și a primăriei locului unde funcționează comisiunile speciale instituite pentru Dobrogea.
În orașele resedinte aceasta afișare se va face prin grefa tribunalului pe tabelele de afișe ale tribunalului și pe tabelele publicatiunilor, dela primărie. Notarul în comunele rurale și secretarul primăriei și grefierul tribunalului în comunele urbane, este obligat, sub pedeapsa de a fi amendat pînă la 500 lei, sa afiseze copia cererii de despăgubire depusa de cel daunat, în termen de cinci zile dela înregistrarea ei. Partea va lua termenul în cunoștința, iar statul se va cita din oficiu prin ministerul de interne. Termenul de judecată nu va fi mai lung de 30 zile dela afișarea cererii. Termenul de amânare nu va fi mai lung de, 10 zile, Statul va lua cunoștința de termen sau dacă a fost lipsa se va cita tot din oficiu, chiar telegrafic cu telegrama cu retour recipisa. Recipisa de primirea telegramei este dovada inmanarei citatiunei. Martori, informatori și experți pot fi adusi fără citatiuni, identitatea lor se va stabili prin bilete de identitate.
Comisiunea va putea respinge pe de-a-întregul reclamatiunile, chiar dacă ele ar fi întemeiate în parte, atunci cînd se va constata o vădită rea credința a reclamantului și intențiunea lui de a frusta, - prin mijloace frauduloase.
La ziua de înfățișare, partea reclamanta precum și Statul se va prezenta în persoana sau prin procurator.
Proba faptelor cari dau drept la despăgubiri și cuantumul pagubei se vor stabili direct înaintea comisiunei districtuale prin orice fel de mijloace. Este admisă de plin drept proba cu martori și prezumptiunile. Se vor primi probele administrate prin anchete în futurum și chiar prin anchete administrative, dacă se vor găsi suficiente. Comisiunea va avea toate drepturile și puterea unei instanțe judiciare pentru a administra proba și a aprecia fără nici o limita valoarea ei definitivă. Va putea provoca din oficiu proba testimoniala, expertize, cercetări locale și orice alte mijloace de proba. Va cita fie pentru a expertiza, fie pentru a da științele necesare ca informator sau martor pe oricine pînă în termen de 10 zile, trimițând citatiunile prin administrațiune sau prin scrisoare recomandată. Persoanele vizate prin aliniatul de mai sus se vor condamna la amenda dela 100-500 lei fără a se putea scuti, decât dacă se vor prezenta după a doua chemare sau dacă vor Justifica lipsa. Comisiunea va, putea da și mandate de aducere. Comisiunea va determina la înfățișare cheltuelile de deplasare cuvenite martorilor, informatorului sau expertului. Suma respectiva se va achită fără întîrziere de administrația financiară, în urma adresei președintelui comisiunei.
Deciziunile comisiunilor districtuale se vor pronunța fără drept de opoziție, în cel mult șapte zile dela judecare, fără ca pronunțarea să se mai poată amana a doua oara. Deciziunile pentru sume mai mici de 3.000 lei se dau cu drept de opoziție în termen de opt zile libere dela pronunțare.
Deciziunile se dau cu drept de apel. Apelul se va face sub pedeapsa de nulitate în termen de 30 zile dela pronunțare. Deciziunile comisiunilor de apel sînt definitiv fără drept de opoziție și recurs.
1. Partea care se pretinde daramata;
2. Statul prin administrația financiară sau prin reprezentantul sau dela comisiune;
3. Procurorul general sau procurorul tribunalului respectiv în interesul Statului. Dreptul și datoria acestor reprezentanți ai ministerului public se vor exercita numai în cazul cînd va fi la cunoștința lor și vor aprecia ca s'a dat o despăgubire excesiva sau ca s'au întrebuințat mijloace cari au indus în eroare comisiunea districtuala. În caz de fraude se va urma conform codului penal și codului de procedura penală. Dreptul de apel va fi de 30 zile dela data pronunțării deciziunei. În caz cînd apelul daunatului se va respinge ca nefondat, comisiunea de apel va obliga pe daunat prin deciziunea de respingere a apelului sa plătească Statului o teza de 1 la suta din suma acordată ca despăgubiri de comisiunea districtuala. Aceasta taxa se va retine de administrația financiară la achitarea despăgubirei.
Termenele de amânare și pronunțare prevăzute la comisiunile districtuale se vor respecta și în apel.
Capitolul 4 — Modul de lichidare și plata despăgubirilor ↑ Cuprins
Îndată ce deciziunile comisiunei districtuale sau ale comisiunei de apel vor rămîne definitive, ministerul de finanțe va plati despăgubirea acordată în modul prevăzut de articolele următoare.
Se vor plati în numerar de către administrațiunile financiare de județ, depunându-se deciziunea, despăgubirile pînă la 10.000 lei inclusiv, iar pentru clădiri, pînă la 20.000 lei inclusiv. Daunatul va putea renunța la aceasta plata în numerar, primind în loc bonuri de tezaur.
Orice despăgubiri pînă la 10.000 lei, iar pentru clădiri pînă la 20.000 lei se vor achită pînă la aceste sume în numerar. Peste aceste sume comisiunea va hotărî o cota care se va achită în bonuri de tezaur și care cota cuprinzînd și suma ce urmează să fie plătită numerar nu va fi niciodată mai mare de 80 la suta nici mai mica de 50 la suta, mergand în descrestere dela despăgubirile mici la cele mai mari, fără ca să se poată da mai mult de 50 la suta despăgubirilor cari trec de 500.000 lei. Pentru rest Statul recunoaște daunatului lichidat cu cotele de mai sus un drept de creanta, care se va plati de Stat în termen de 20 ani dela data de 1 Ianuarie 1920, Statul fiind obligat a da daunatilor un titlu constatator al acestei creanțe. În nici un caz acest titlu nu poate depăși suma de un milion pentru un singur daunat. Titlurile se vor amortiza prin tragere la sorți cu începere dela 1 Ianuarie 1925, într-o proporție crescanda, conform tabelelor de amortizare.
Cota care se plătește în numerar nu se poate urmări nici în total nici în parte.
La fixarea cotelor în bonuri de tezaur se va ține seama de proporțiunea pagubei suferită în raport cu întreaga avere. Aceasta cota se va mari la 80 la suta, cînd toată averea a fost distrusa. Dacă cel daunat va fi suferit daune în doua sau mai multe districte, el va fi dator să facă declarațiuni înaintea fiecărei comisiuni districtuale și sa arate care este proporția întregii pagube față de averea sa. Nefacerea declaratiunei sau declarațiunea falsa va atrage pierderea beneficiului acestui articol. Aplicarea acestui articol se face asupra totalitatei pagubei față de avere, după cererea celui interesat. Cel daunat se va adresa comisiunei de apel care avînd în vedere lichidarile făcute de diferite comisiuni, va decide dacă e loc sau nu, se aplică dispozițiunile acestui articol.
Bonurile pentru achitarea rechizitiilor și daunelor de rasboi vor fi de diferite valori și se vor achită prin administrațiunea financiară în limitele creditelor deschise în acest scop. După trecerea de o luna dela data sa, bonul de tezaur produce o dobînda de 3 la suta. Bonul de tezaur este negociabil, el se va considera ca un efect la ordin și va fi transmisibil prin gir. El va fi primit pentru plata impozitelor la casele Statului și drept garanție laolalta cu celelalte efecte de Stat. Titlurile prevăzute la art. 17 vor fi asemeni de diferite valori și se vor primi drept garanție pentru jumătate din valoarea lor.
Nu au dreptul la despăgubiri cei condamnați pentru dezertare, spionaj și trădare. Dovada acestor fapte incumba Statului.
Nu se admit cheltuieli de judecată și nici procente la sumele reclamate.
Sînt scutite de taxa de timbru și înregistrare toate cererile și actele ce se vor face în aceasta materie, proceduri cum și orice alte formalități pe lîngă orice autorități pînă la completa achitare a pagubei. Cererea însă de despăgubire va fi lipsită urmatorului timbru:
a) Dela 2.000-10.000 la 10 lei;
b) Dela 10.000-50.000 la 20 lei;
c) Dela 50.000-100.000 la 50 lei;
d) Dela 100.000 în sus la 100 lei.
Capitolul 5 — Fondurile din cari se vor achită despăgubirile și rechizitiunile de rasboi ↑ Cuprins
Pentru plata rechizitiunilor și despăgubirilor se va prevede un fond special de ministerul de finanțe. Se va afecta acestui fond produsul impozitului cîștigurilor de rasboi. Se deschide ministerului de finanțe deocamdată un credit în suma de 300.000.000 lei pentru achitarea despăgubirilor.
Capitolul 6 — Dispoziții tranzitorii ↑ Cuprins
Dispozițiunile art. 2 și 3 din decretul-lege No. 1.191 din 11 Mai 1918, prin care s'a hotărît ca, cu începere dela 1 Iunie 1918, să se plătească chirie pentru localurile rechiziționate pentru cartiruirea la locuitori a oamenilor, căilor și celelalte locale disponibile, precum și pentru clădirile necesare personalului sau materialului de serviciu, de orice natura aparținînd armatei, oricare ar fi durata rechizitionarei, se modifica în modul următor. Cuantumul chiriei și al despăgubirei lor pentru stricăciuni se va stabili prin buna învoiala între rechizitionat și autoritatea militară care a executat rechizitiunea în termen de doua luni dela cerere, iar în caz de neînțelegere, acest cuantum se va stabili de către o comisiune mixtă, compusa din: un delegat al ministerului de rasboi, un delegat al ministerului de finanțe și un delegat al autorității comunale respective. Hotărîrile acestei comisiuni luate cu majoritate de voturi, sînt în mod provizoriu executabile, cel nemulțumit avînd dreptul ca în termen de 3 zile dela data hotaratei comisiunei mixte să facă apel la comisiunea districtuala respectiva. Hotărîrile acestor comisiuni districtuale, în privinta cuantumului chiriilor, sînt definitive, fără drept de apel și fără drept de recurs. Drepturile câștigate pentru stabilirea cuantumului chiriilor, potrivit deciziunei ministerului de rasboi No. 88/918, publicată în Monitorul Oficial No. 95 din 20 Iulie 1915, pînă la data publicarei în Monitorul Oficial a prezentei legi vor fi respectate. Dispozițiunile de sub art. 1 din mentionatul Decret-lege 1.191/918, ratificat prin legea din 19 august 1918, prin care s'a hotărît continuarea pînă la încheierea pacei generale a aplicarei legei de rechiziție și regulamentului ei, rămîn în vigoare. Toate celelalte dispozițiuni din mentionatul decret-lege No. 1.191/918 sînt și rămîn desființate. Regulamentul legei de fața va determina amănuntele aplicarei celor cuprinse în acest articol.
Proprietarii vor putea sa ceara restituirea în natura a oricărui obiect rechizitionat care exista în natura și a cărui identitate se poate restabili renunțând la orice despăgubiri pentru aceste obiecte.
Regulamentul va determina cazurile în cari Statul va refuza cererea.
Se vor restitui de preferinta vitele, uneltele și instrumentele de muncă, masinele industriale, vehiculele pentru transporturi, precum: carele, carutele, camioanele. Comisiunea specială prevăzută la art. 40, lit. b din legea de rechiziții instituită de ministerul de rasboi va continua sa funcționeze, observându-se însă regulele de procedura statornicite prin legea de fața.
Pentru rechizitiunile din Basarabia, comisiunile se vor conformă legilor și regulamentelor locale, atît pentru rechizitiunile de rasboi făcute de autoritățile în drept cat și pentru despăgubiri.
Autorii principali și complicii cari cu buna știința vor fi alcătuit ori prezentat acte frauduloase, ori vor fi tăinuit parte din averea pentru care s'a obținut o deciziune definitivă de lichidare și despăgubire de rasboi, se vor pedepsi cu închisoare dela 3 luni la 3 ani și cu restituirea indoita a sumei ce va fi încasat în acest mod. Acțiunea publică pentru acest delict se prescrie după 5 ani dela data obtinerei deciziunei definitive de despăgubire și lichidare.
Un regulament cu pUtere de lege va determina aplicarea legei și, pe lîngă punctele anume prevăzute în lege, va fixa în special.
a) Determinarea enumerativa a obiectelor de arta și lux;
b) Tariful regional de prețuri la a cărui întocmire se va tine seama și de prețurile maximale fixate de ministerul industriei și comerțului prin deciziune ministerială data în baza art. 27 din legea specială autorizând luarea de măsuri excepționale;
e) Indemnizarile membrilor comisiunei;
d) Procedeurile de detalii;
e) Numirea și onorariile funcționarilor săi;
f) Comisiunile rogatorii și diferite delegatiuni speciale pe cari comisiunile districtuale le vor putea da.
Toate dispozițiunile contrarii legei de fața sînt și rămîn desființate. Această lege s'a votat de Adunarea deputaților în ședința dela 1 Septemvrie anul 1918 și s'a adoptat cu unanimitate de nouăzeci voturi.
Această lege s'a adoptat de Senat în ședința dela 21 Septemvrie anul 1918 și s'a adoptat cu unanimitate de sasezeci și unu voturi.
Promulgăm această lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Senatului și publicată prin Monitorul Oficial. Dat în Iași, la 4 Octombrie 1918.
Ministru de finanțe ad-interim,