privitoare la înstrăinarea loturilor dobândite prin improprietarire
Prin gratia lui Dumnezeu și voința naționala, Rege al României,
La toți de fața și viitori, sănătate:
Corpurile legiuitoare au votat și adoptat și Noi sanctionam ce urmează:
Pământul dobîndit de sateni în Întreaga țara pe baza legilor pentru reforma agrară și cel dobîndit prin diferitele legi de Improprietarire, prin legea de înstrăinare a bunurilor Statului, ori prin cumpărare dela Casa Rurală, nu poate fi vândut sau cumpărat decât sub rezerva exercitării dreptului de preemțiune al Statului și cu respectarea prevederilor acestei legi.
Pământul intrat în patrimoniul Statului prin exercitarea dreptului de preemțiune se va vinde de Stat numai satenilor îndreptățiți și cari nu au fost improprietariti, în ordinea înscrierii în tabloul obstilor și cooperativelor sătești. Dreptul de preemțiune al Statului se exercită pentru bunurile mai sus arătate în întreaga țara atît asupra vânzărilor de bunăvoie cat și asupra celor silite, de către Casa centrala a împroprietăririi, potrivit dispozițiunilor prevăzute de art. 81 din regulamentul legii pentru reforma agrară din Vechiul Regat, promulgat prin inaltul decret regal No. 3.387/922, cu singura modificare ca vînzarea sau cumpărarea se va aduce la cunoștința Casei centrale a împroprietăririi prin simpla petitiune adresată direct consilieratului agricol județean, iar Casa centrala a împroprietăririi este datoare ca în termen de 60 zile libere dela înregistrarea cererii la consilieratul agricol sa comunice petitionarului, prin simpla adresa, dacă înțelege sau nu să-și exercite dreptul de preemțiune.
Consilierii agricoli sînt obligați a da părții, la prezentarea cererii, dovada de primirea ei cu data și numărul înregistrării, chiar în ziua prezentării. Renunțarea Casei Centrale a împroprietăririi la exercitarea dreptului de preemțiune se va constata printr'un certificat eliberat de consilierul agricol al județului.
Cînd Casa centrala a împroprietăririi nu va exercita dreptul de preemțiune prevăzut la art. I, sateanul proprietar este liber a dispune de pământul sau, însă numai în condițiunile următoare:
a) Cumpărătorii loturilor nu pot fi decât: 1. cetățeni români, cari sînt muncitori de pămînt; 2. absolvenți ai unei școli de agricultura de orice grad, avînd domiciliul și cultivand pământul în comuna în care se afla lotul ce cumpara;
b) Loturile nu se pot instraina decât numai în suprafața prevăzută în art. 126 din legea agrară din Vechiul Regat, care lege, în aceasta privinta, se va aplica pe tot teritoriul României;
c) Vânzarea nu se poate face decât după 5 ani dela data la care deținătorul a obținut titlul definitiv de proprietate, pe baza achitării integrale a prețului lotului;
d) Cumpărătorul sa nu țină, în proprietatea sa, sub nici un titlu sau forma, mai mult de 25 ha. teren cultivabil, întindere în care se socotește atît ceea ce stapaneste cat și ceea ce voește a cumpara. Constatarea îndeplinirii acestor condițiuni se va face de către consilierul agricol al județului, care e dator - sub sancțiunea pedepselor disciplinare și a despăgubirii efectuate părții - sa libereze certificatele, la cererea părților, în termeni de cel mult 30 de zile dela înregistrarea cererii. În aceleași condițiuni sînt valabile donatiunile și inzestrarile.
Institutiunile culturale recunoscute persoane morale, obștile și cooperativele agricole, pot cumpara în fiecare comuna cel mult 2 ha. pentru a fi întrebuințate în scopuri culturale sau de interes obștesc, însă numai cu autorizația Casei centrale a împroprietăririi.
Vînzările și donatiunile în vechiul Regat sînt valabile numai dacă vor fi făcute prin acte autentice; în Basarabia, Ardeal și Bucovina, sînt valabile numai dacă vor fi făcute conform dreptului comun, adică numai prin acte notariale transcrise sau intabulate în cărțile funduare. Notarii publici, primii Notari, judecătorii cari au competența de a autentifica și oficiile de cărți funduare nu vor putea încheia, nici legaliza, autentifica sau transcrie asemenea acte, decât pe baza unui certificat eliberat de Casa centrala a împroprietăririi prin consilieratele agricole județene, prin care să se constate îndeplinirea tuturor condițiunilor prevăzute în articolele I și II de mai sus. Orice înstrăinări făcute fără respectarea dispozițiunilor de mai sus, sînt nule de drept. Nulitatea lor este de ordine publică, cu efect retroactiv și ca atare se poate cere de orice parte interesată sau de Ministerul Public. Judecarea proceselor pentru anularea vânzărilor făcute contra prevederilor acestei legi este de competența judecătoriei de ocol a situațiunii imobilului, oricare ar fi valoarea lui. Termenele de judecată vor fi urgente și cu precădere. Odată cu nulitatea vânzării se va pronunța și, deposedarea cumpărătorului.
Hotărîrile date sînt fără opoziție, cu drept de apel la tribunalul județului, în termen de 30 zile dela pronunțare. Apelul va fi motivat și se va judeca de urgenta. Hotărîrea în apel data în lipsa, e supusă opoziției în termen de 8 zile dela pronunțare. Ea este definitivă, însă supusă recursului în casație, în termen de 2 luni dela pronunțare.
Deposedarea se va face pe baza hotărîrilor judecătorești definitive de către Casa centrala a împroprietăririi prin serviciile agricole județene.
Pământul pînă la 25 ha, dat pe baza legilor de improprietarire, aparținînd satenilor cultivatori de pămînt, nu se poate ipoteca decât numai către Casa centrala a împroprietăririi, către Băncile populare sau o instituție autorizata de Stat. Casa, gradina și terenul alăturat, pînă la cel mult 1 ha, făcînd corp cu casa, nu se pot ipoteca sub nici o formă, ele sînt intangibile și nu pot fi urmărite sau vândute silit. Orice sarcina, ori ipoteca, de orice natura, constituită în afară de prevederile acestui articol și către oricine alt în afară de instituțiile prevăzute mai sus, este nulă de drept, nulitatea ei fiind de ordine publică.
Procedura de judecată a acestor nulități va fi cea prevăzută de art. 3 al prezentei legi.
Dreptul de preemțiune prevăzut de art. 32 din legea pentru reforma agrară În Vechiul Regat se va exercita ca procedura în întreaga țara, conform prevederilor din art. 81 din regulamentul promulgat cu Inaltul decret regal No. 3.387/922, care capata putere de lege. Articolele 120-124 din legea pentru reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea, art. 119-120 din legea pentru reforma agrară din Transilvania, Banat, Crisana și Maramures, art 92-94 din legea pentru reforma agrară din Bucovina și art. 64 din legea pentru reforma agrară din Basarabia, precum și orice alte dispozițiuni din legi și regulamente contrarii prevederilor acestei legi, sînt și rămîn abrogate. Un regulament de administrație va desvolta și preciza amănuntele de aplicare a acestei legi, sînt și rămîn abrogate. Această lege s'a votat de Adunarea deputaților în ședința dela 13 Fevruarie 1925 și s'a adoptat cu majoritate de una suta noua voturi, contra unu.
Această lege s'a votat de Senat în ședința dela 19 Fevruarie 1925 și s'a adoptat cu unanimitate de optzeci și șapte voturi.
Promulgăm această lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului și publicată în Monitorul Oficial. Dat în București, la 11 Martie 1925.