REGULAMENT din 3 iulie 1923

Plata prețului cuvenit proprietarilor expropriati se va face în titluri de renta amortizabila în 50 ani și purtătoare de dobînda de 5 la suta. Pentru fracțiunile sub 100 lei plata se va face în numerar.

Valoarea nominală este socotită la plata drept valoare reală.

Plata exproprierii pentru toate persoanele morale publice (zemtve, Stat, județ, comuna), se face în renta perpetua purtătoare de dobînda de 5 la suta, iar pentru celelalte persoane morale, inclusiv epitropia Sf. Spiridon, în renta amortizabila.

Pentru datoriile cuvenite băncile rusesti, aflătoare astăzi în lichidarea Statului român, nu se va consemna renta.

Pentru hotărîrile de expropriere rămase definitive și pentru a căror publicare s-a intervenit la "Monitorul Oficial", plata se va face astfel: 80 la suta din valoare imediat, iar restul de 20 la suta după ce masuratoarea cadastrului va rămîne definitivă. Pînă atunci, pentru acest rest, Statul plătește semestrial la 1 Mai și 1 Noembrie al fiecărui an, o dobînda de 5 la suta pe an.

Statul se liberează valabil prin simplul fapt al consemnarii prețului la Casa de depuneri și consemnațiuni.

Pentru mosiile ipotecate băncilor rusesti, Statul va consemna prețul ce se plătește în renta, astfel cum se va fixa prin ordonanța președintelui tribunalului situațiunii imobilului, cu citarea părților.

În asemenea cazuri Statul va inainta recipisele președintelui tribunalului, care printr-o noua ordonanța va da cuvenită autorizațiune celor în drept pentru ridicarea dela Casa de depuneri a valorilor consemnate.

Prin consemnarea prețului, terenul expropriat devine liber de orice obligațiuni și orice sarcini reale ce ar exista asupra lui.

Toți cei ce au sau pretind drepturi de orice fel asupra partei de pămînt expropriata nu le pot exercita decât asupra prețului consemnat la Casa de depuneri.

Renta cuvenită pentru plata datoriilor către băncile rusesti va fi reținută de Stat, care va achită creanțele băncilor creditoare în ruble, socotind cursul rublei egal cu un leu, asa cum s-a decis prin jurnalul consiliului de miniștri No. 1.756 din 18 Iulie 1921, cu ocazia lichidării băncilor Statului rus, nobilimii și taranesti.

Diviziunea, radierea, restrangerea creanței și tabloul de ordinea creditorilor se fixează în camera de consiliu de președintele tribunalului situației imobilului după cererea debitorilor sau creditorului și cu citarea părților, care din oficiu va ordonă cu privire la terenul expropriat, radierea tuturor sarcinilor și urmăririlor de orice fel, sau reducerea lor, facerea de mențiuni în registre și închiderea oricăror dosare relative la aceste urmăriri și încetarea lor de fapt.

Executarea creanțelor ipotecare sau privilegiate este suspendată pînă la consemnarea prețului.

Nu se pot înființa în mâinile Statului sau "Casei Noastre", cesiuni, popriri și sechestre de orice natura asupra prețului.

Statul și "Casa Noastră" nu va ține seama de acele cari se va ordonă, iar acele înființate se vor considera ca neexistente.

Se pot face însă popriri în mâinile grefierului tribunalului după consemnarea prețului și chiar înainte de sumele ce proprietarul ar avea sa primească ca preț al părții expropriate.

Orice acțiune de revendicare sau orice alta acțiune de orice natura privitoare la pământul expropriat, se va valorifica, din moment ce exproprierea a rămas definitivă, numai asupra prețului acestui pămînt și anume în proporția în care prețul înlocuiește pământul expropriat.

Acțiunile introduse în justiție vor continua avînd drept obiect prețul sau partea din preț care înlocuiește pământul expropriat, iar acțiunile neintroduse încă în justiție vor avea dela început drept obiect prețul pămîntului expropriat.

În caz cînd proprietatea este ipotecata, creanțele ipotecare, prin derogare dela lege sau convențiune, rămîn de drept desființate asupra porțiunii expropriate, iar drepturilor creditorilor ipotecari, se exercită numai asupra prețului în renta consemnat la Casa de depuneri și consemnațiuni.

Ele continua însă a subzistă proporțional asupra părții ipotecate rămasă expropriatului și în condițiunile actului de ipoteca. Partea proporțională din creanta ipotecară care revine creditorului pentru partea expropriata se declara exigibilă.

Ea se va plati din renta consemnată, socotită valoare nominală drept o valoare reală.

Din ziua de 27 Noembrie 1918, în legătură cu art. 2 din lege, creditorul nu va avea drept sa ia decât un procent de 6 la suta, urmând a se scade din capitalul împrumutat suma încasată de creditor în plus ca procent.

Tot în renta socotită astfel se vor achită de debitori orice dobânzi datorite pînă în ziua consemnarii.

În cazul exproprierii terenurilor persoanelor morale publice (Stat, județe, comune), valoarea creanțelor ipotecare și privilegiate se va consemna în renta amortizabila, diferența urmând a se consemna în renta perpetua.

Creditorii ipotecari, cari la cererea proprietarului, în loc de a primi renta consemnată ce li s-ar cuveni, ar consimți ca întreaga lor creanta sa rămînă asigurata în restul proprietății neexpropriata și în același timp ar prelungi termenul de exigibilitate cu 10 ani dela expirare și cu dobînda de 5 la suta pe an, vor putea primi la exigibilitate plata creanței în numerar.

Consilierul agricol al județului va inainta tribunalului un tablou de toate mosiile expropriate din județ, în care se va arata: numele mosiei, al proprietarului și orice alte indicatiuni.

Președintele tribunalului va îngriji sa alcatuiasca dosare separate pentru fiecare moșie, la care se va alătură tot ce se referă la aceasta moșie, ca sarcini, urmăriri, acțiuni, drepturi, întâmpinări, etc.

Primul notar sub controlul președintelui tribunalului, va cerceta registrele și alcătui liste de sarcini pentru fiecare moșie. În acest scop, se vor putea cere lămuriri debitorului și creditorilor.

Orice parte interesanta este în drept sa arate președintelui tribunalului intampinarile sale, cari vor fi luate în considerare la liberarea prețului.

Dacă nu exista nici o sarcina sau împiedicare legală, președintele tribunalului va dispune printr-o ordonanța liberarea prețului.

Dacă exista vreo acțiune în revendicare sau de alta natura introdusă în justiție asupra pămîntului expropriat și nici o alta împiedicare ori sarcina, tribunalul cercetand seriozitatea acțiunii, va dispune ca să se retie din preț o sumă care după aprecierea sa ar putea acoperi pretențiile reclamantului.

Cînd partea nu înfățișează nici un titlu va fi obligatorie depunerea unei cauțiuni de un sfert din valoarea reclamata.

În celelalte cazuri depunerea cauțiunii e lăsată la aprecierea tribunalului.

Acțiunile în revendicare sau oricare altele privitoare la imobilul expropriat cari au ca obiect prețul, vor continua să fie judecate de instanțele cari le-ar fi judecat dacă nu intervenea exproprierea și după aceleași norme. Numai după ce au fost judecate în chip definitiv, cel în drept va putea cere partea din preț, care reprezintă echivalentul imobilului, la instanța unde se afla depus prețul.

Pînă atunci, existenta unor asemenea acțiuni indrituesc numai măsura de conservare din articolul precedent la instanța unde se afla depus prețul.

Dacă asupra imobilului expropriat exista sarcini, urmăriri etc., cari se exercită asupra prețului, pentru liberare se va proceda conform dispozițiilor prevăzute în art. 7.

Dacă asupra acestui imobil exista diferite drepturi, ca uzufruct sau altele de orice natura, prețul corespunzător va rămîne consemnat la Casa de depuneri iar titularii acestor drepturi se vor adresa instanțelor competente, cari vor decide asupra întrebuințării acestor fonduri, conform dreptului comun.

Toate chestiunile privitoare la plata prețului și lichidarea sarcinilor sau în legătură cu aceasta vor fi rezolvate de președintele tribunalului cu citarea părților.

Judecarea tuturor acestor chestiuni se face în camera de consiliu de urgenta, cu precădere și fără autorizație.

Toate aceste chestiuni sînt de competința tribunalului unde este situat imobilul.

Cînd plata prețului pentru terenul expropriat se face în doua fracțiuni, dispozițiunile prevăzute în art. 5 și următoarele de mai sus se aplică de îndată mai intaiu asupra cotei consemnată de 80 la suta din preț și în urma asupra restului de 20 la suta cînd va fi consemnat.

Proprietarii expropriati primind sub forma de arenda, despăgubirea cuvenită pînă la 30 Aprilie 1923, plata prețului se socotește facuta pe ziua de 1 Mai 1923, astfel ca renta va purta cupoanele de 1 Mai 1923.

Pe măsura ce sentințele rămîn definitive se vor îndeplini formalitățile pentru consemnarea prețului în condițiunile mai sus arătate.

Socoteala dobânzilor pentru creditori se va face pe ziua emiterii ordonanței prezidențiale.

Din banii adunați din răscumpărarea proprietăților ce au aparținut haznalei, udelurilor și mănăstirilor din străinătate, se va alcătui un fond special al cărui venit va fi întrebuințat la întreținerea școlilor de agricultura indicate în anexa art. 44.

În acest scop se va emite renta perpetua iar Casa de depuneri, va pune la dispoziția ministerului de agricultura pentru școlile prevăzute la anexa art. 44.

De îndată ce s-a făcut improprietarirea și satenii au fost puși în posesia loturilor, ei nu vor mai plati arenda dacă prețul pămîntului expropriat a fost fixat, ci anuitatea prețului, care va fi devizat în rate semestriale calculate pe baza unei dobânzi de 5 la suta pe an și amortisment după tabela.

Dobînda de întîrziere va fi de 6 la suta pe an.

Plata pămîntului pentru toate vînzările se face în principiu în momentul intrării în posesie.

Acelora cari nu vor fi în măsura sa plătească în întregime pământul primit, se va acorda un termen de plată în rate pînă la 20 ani, cu condițiunea de a vărsa înainte cel puțin 20 la suta din preț.

Încasarea sumelor datorite se urmărește conform legilor ce sînt sau vor fi în vigoare pentru urmărirea veniturilor Statului, în baza rolurilor ce se vor trimite administrațiilor financiare.

Din ratele ce se vor plati de cumpărători, partea reprezentând dobînda banilor se va înscrie în veniturile generale ale Statului.

În ce privește plățile anticipate, avansurile din preț și cota de amortisment cuprinsă în rate, ele vor fi consemnate prin îngrijirea administrațiilor financiare, la Casa de depuneri și consemnațiuni, în contul și la dispoziția Casei centrale a împroprietăririi, direcțiunea creditului ipotecar spre a forma "Fondul pentru amortizarea exproprierilor făcute pentru cauza de utilitate naționala".

Casa centrala a împroprietăririi va vărsa din acest fond în fiecare an ministerului de finanțe, spre a fi încasate la Stat, sumele prevăzute pentru amortizarea anuală prin tragere la sorți a titlurilor de renta amortizabila emise pentru plata exproprierilor.

Disponibilul din fondul consemnat va fi întrebuințat de Casa centrala a împroprietăririi de asemenea la amortizarea prin tragere la sorți a titlurilor de renta amortizabila, emise pentru plata pămîntului expropriat în plus și peste cota anuală înscrisă pentru amortizare.

──────────────