Articolul 1
În sensul prezentelor norme metodologice:
a) prin Convenție se înțelege Convenția privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora, semnată la Paris la 13 ianuarie 1993;
b) persoană reprezintă orice persoană fizică sau juridică aflată pe teritoriul României, inclusiv autoritățile publice;
c) platformă reprezintă un complex integrat local, constând din una sau mai multe instalații, având niveluri administrative intermediare aflate sub o singură conducere și dispunând de o infrastructură comună, cum ar fi: birouri administrative și alte birouri, ateliere de reparații și întreținere, utilități; laborator analitic central, stație de epurare centrală, cabinet medical, laboratoare de cercetare și dezvoltare, magazii de depozitare (sinonime: combinat, uzină, fabrică);
d) instalație reprezintă o zonă, structură sau clădire, relativ autonomă, conținând una sau mai multe unități cu infrastructură auxiliară și asociată, cum ar fi: un mic sector administrativ; spații de depozitare și manipulare a materiilor prime și a produselor, stație de epurare, laborator de control analitic, serviciu de prim-ajutor; cabinet medical specific, evidență cu privire la intrările, mișcările interioare și ieșirile de substanțe declarabile și de materii prime sau de produse formate din acestea, după caz (sinonime: instalație de producție, atelier);
e) unitate reprezintă combinația de echipamente sau utilaje, inclusiv vasele de reacție cu conductele și armăturile aferente acestora, necesare pentru producerea, prelucrarea sau consumarea unei substanțe (sinonime: unitate productivă, unitate de proces);
f) substanțe chimice înscrise în lista nr. 2 reprezintă substanțe chimice toxice și precursorii înscriși în lista nr. 2 din anexa nr. 1 la lege;
g) substanțe chimice înscrise în lista nr. 3 reprezintă substanțe chimice toxice și precursorii înscriși în lista nr. 3 din anexa nr. 1 la lege;
h) substanță organică definită (SOD) înseamnă orice substanță chimică, aparținând clasei de compuși chimici care cuprinde toți compușii carbonului, cu excepția oxizilor și sulfurilor acestuia, a carbonaților metalici și carburilor metalice, care poate fi identificată prin denumirea chimică, formula structurală (dacă aceasta se cunoaște) și prin numărul CAS (dacă acesta este atribuit) și care nu este cuprinsă în listele de substanțe chimice din anexa nr. 1 la lege; din categoria SOD nu fac parte polimerii și oligomerii, indiferent dacă aceștia conțin elementele sulf, fluor sau fosfor;
i) substanță PSF înseamnă substanță organică definită, așa cum este precizată la lit. h), care conține în moleculă elementele fosfor, sulf sau fluor;
j) număr CAS înseamnă numărul din Registrul Chemical Abstract Service corespunzător fiecărei substanțe chimice identificabile prin denumirea chimică și formula chimică structurală;
k) producerea unei substanțe chimice înseamnă formarea acesteia printr-o reacție chimică, inclusiv reacție chimică mediată biologic sau biochimic, inclusiv procesele asociate în care substanța chimică nu este transformată într-o altă substanță (de exemplu, purificarea, separarea, extracția, distilarea, rafinarea);
l) prelucrarea sau procesarea unei substanțe chimice înseamnă un proces fizic, cum ar fi condiționarea, extracția sau purificarea, prin care substanța chimică nu este transformată într-o altă substanță chimică;
m) consumul unei substanțe chimice înseamnă transformarea acesteia în una sau mai multe substanțe chimice, printr-o reacție chimică;
n) prag de declarare înseamnă cantitatea de substanță chimică înscrisă în lista nr. 2 produsă, prelucrată sau consumată în decursul oricăruia din cei trei ani calendaristici precedenți sau care se anticipează că va fi produsă, prelucrată sau consumată în anul calendaristic următor sau cantitatea de substanță chimică înscrisă în lista nr. 3 produsă în anul calendaristic precedent sau anticipată că va fi produsă în anul calendaristic următor sau cantitatea de substanță organică definită, respectiv substanță PSF produsă în anul calendaristic precedent, stabilită de lege ca limită inferioară peste care este obligatorie completarea și transmiterea declarațiilor.