În sensul prezentei norme sanitare veterinare se înțelege prin:
a) păsări sanatoase clinic - păsările care nu prezintă semne clinice de boala și care provin din tari, teritorii sau ferme indemne de influența aviara;
b) păsări condiționat sanatoase - păsările care nu prezintă semne clinice de boala, dar care provin din teritorii sau ferme în care au fost diagnosticate cazuri de influența aviara;
c) păsări infectate - păsările la care s-a confirmat oficial diagnosticul de influența aviara pe baza unui buletin de analiza emis de un laborator sanitar veterinar oficial;
d) păsări suspecte de infectie - păsările care prezintă semne clinice care pot fi atribuite influentei aviare;
e) păsări suspecte de contaminare - păsările care au fost expuse direct sau indirect la contactul cu virusul influentei aviare;
f) zona de protecție - o zona cu o raza de 3 km în jurul exploatatiei infectate, stabilită de autoritatea sanitară veterinara competența teritorial;
g) zona de supraveghere - o zona cu o raza de 10 km care include zona de protecție din jurul exploatatiei infectate, stabilită de autoritatea sanitară veterinara competența teritorial;
h) exploatatie de păsări - orice adapost sau construcție în care sunt cazate, întreținute sau exploatate păsările;
i) gospodărie - totalitatea membrilor de familie - părinți, copii, frați - sau a altor persoane care locuiesc și gospodăresc împreună, având buget comun și care, după caz, lucrează terenul aferent sau ingrijesc animalele, consuma și valorifica în comun produsele obținute;
j) proba pozitiva - organe, fragmente de organe sau produse biologice provenite de la păsări, la care prin examene de laborator s-a confirmat diagnosticul de influența aviara;
k) proba negativa - organe, fragmente de organe sau produse biologice provenite de la păsări, la care, prin examenul de laborator nu s-a confirmat diagnosticul de influența aviara;
l) efectiv de păsări indemn - dacă în teritoriul respectiv păsările existente îndeplinesc criteriul de sanatoase clinic sau condiționat sanatoase; dacă la examenele de laborator nu s-au înregistrat cazuri pozitive, iar efectivele sunt supravegheate epidemiologic pentru influența aviara în conformitate cu recomandările Oficiului Internațional de Epizootii, aplicându-se sistemul de supraveghere, monitorizare și diagnostic;
m) efectiv de păsări suspect de contaminare - efectivul în care se suspecteaza ca au fost introduse surse potențiale de contaminare: păsări, cutii de transportat păsări, oua, cofraje, furaje, echipamente și altele asemenea provenite din efective de păsări în care a fost diagnosticata anterior influența aviara;
n) efectiv de păsări suspect de infectie - efectivele de păsări în care au apărut semne clinice de boala, scăderea procentului de ouat și creșterea mortalitatii, care, pe baza leziunilor anatomopatologice, pot fi atribuite influentei aviare;
o) efectiv de păsări contaminat - efectivul în care au fost depistate cazuri clinice de boala, iar rezultatele examenelor de laborator au fost pozitive pentru influența aviara;
p) administrația veterinara centrala - serviciul veterinar central - Agenția Naționala Sanitară Veterinara din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, care are competența asupra teritoriului tarii în domeniul sanitar veterinar, notifica bolile animalelor Oficiului Internațional de Epizootii și țărilor cu care România are încheiate convenții sau acorduri interguvernamentale de colaborare în domeniul sanitar veterinar, asigura, monitorizează și controlează punerea în aplicare a normelor și măsurilor sanitare veterinare;
r) autoritatea sanitară veterinara - serviciul veterinar de stat direct responsabil de aplicarea măsurilor sanitare veterinare;
s) medic veterinar oficial - medicul veterinar de libera practica, împuternicit în condițiile legii sa îndeplinească unele atribuții publice.
Supravegherea pasarilor domestice și a pasarilor sălbatice ținute în captivitate pentru influența aviara este o problemă de stat.
Administrația sanitară veterinara centrala reprezentată de Agenția Naționala Sanitară Veterinara coordonează toate activitățile de supraveghere prin:
a) Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala;
b) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar;
c) laboratoarele sanitare veterinare de stat județene;
d) autoritatea sanitară veterinara competența teritorial care va supraveghea sanitar veterinar transportul și comercializarea pasarilor, oualor și puilor;
e) proprietarul sau crescatorul de păsări domestice ori de păsări ținute în captivitate, care este obligat sa informeze autoritatea sanitară veterinara competența teritorial asupra fiecărei intrari sau iesiri de păsări din exploatatia sa sau despre concursuri ori expoziții la care are intenția sa participe;
f) Agenția Naționala Sanitară Veterinara, care prenotifica la solicitarea direcțiilor sanitare veterinare județene și a municipiului București toate importurile și exporturile de păsări, produse și subproduse provenite de la acestea, de furaje sau de alte materii prime care pot influența sănătatea acestora.
Pentru supravegherea și prevenirea introducerii influentei aviare în exploatatiile avicole se vor institui și se vor menține permanent următoarele măsuri de profilaxie generală:
a) evidenta efectivelor de păsări pe categorii și supravegherea clinica și anatomopatologica permanenta a tuturor pasarilor de ferma și de agrement aflate pe teritoriul României;
b) respectarea regulilor sanitare veterinare și de zooigiena privind popularea, hranirea, exploatarea și transportul pasarilor;
c) imprejmuirea exploatațiilor avicole astfel încât în incinta acestora sa nu poată pătrunde persoane, vehicule și animale decât printr-o intrare special amenajată, aflată sub control sanitar veterinar;
d) construirea și amenajarea la intrarea în exploatatia avicola a unui filtru sanitar veterinar, dimensionat în raport cu numărul personalului, în care să se efectueze schimbarea obligatorie a hainelor și incaltamintei de strada cu echipament de protecție antiepizootica;
e) interzicerea intrării în exploatatia avicola a persoanelor care nu lucrează direct în procesul de producție, cu excepția organelor de control, care vor respecta condițiile obligatorii de filtru sanitar;
f) interzicerea introducerii în ferme a altor animale decât cele care constituie proprietatea exploatatiei - precum și a desfășurării altor activități diferite de specificul acesteia;
g) menținerea obligatorie în carantina profilactica a pasarilor care urmează să fie introduse în exploatatie;
h) asigurarea mijloacelor de transport care vor fi folosite numai în incinta;
i) organizarea și amenajarea conform regulilor sanitare veterinare a locurilor de depozitare a produselor de origine animala și a furajelor;
j) evacuarea dejectiilor și depozitarea lor astfel încât sa nu constituie surse de poluare;
k) aplicarea periodică a măsurilor de dezinfecție, deratizare și dezinsecție;
l) solicitarea avizului autorității sanitare veterinare teritoriale la fiecare introducere de noi efective în exploatatiile avicole, la livrarea și trecerea pasarilor de la o categorie la alta, lotizari și alte miscari de efective;
m) anunțarea imediata a medicului veterinar oficial la apariția sau la suspiciunea existenței unei boli transmisibile;
n) până la sosirea medicului veterinar oficial se vor lua măsuri de izolare a pasarilor bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate;
o) se interzic vânzarea și scoaterea din incinta a produselor de origine animala, a furajelor, gunoiului și a altor materiale, până la clarificarea situației epidemiologice a exploatatiei;
p) se va urmări permanent și în mod sistematic starea de sănătate a efectivelor prin examene clinice și necropsice în vederea depistarii la timp a primelor suspiciuni de boala, luându-se măsuri pentru stabilirea rapida a diagnosticului, prin examene de laborator;
r) în exploatatiile indemne se vor introduce oua pentru incubat, pui de o zi și tineret de înlocuire numai din unități indemne;
s) în zona de protecție a exploatatiei cu o raza de cel puțin 3 km se vor asigura supravegherea și menținerea sănătății efectivelor de păsări din gospodăriile populației prin depistari periodice și vaccinari de întreținere;
s) orice mișcare interjudeteana a efectivelor de păsări va fi avizată de Agenția Naționala Sanitară Veterinara prin direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București implicate;
t) exploatatiile avicole au obligația să respecte tehnologia de creștere și tehnologia sanitară veterinara, conform legislației în vigoare;
t) se va organiza supravegherea sanitară veterinara permanenta a pasarilor care se aduc în târguri, piețe, expoziții;
u) periodic, la intervale de cel mult o săptămâna, din exploatatiile avicole și, după caz, din gospodăriile populației se vor trimite probe la laborator pentru examene de supraveghere sanitară veterinara;
v) expedierea probelor și interpretarea rezultatelor revin autorității sanitare veterinare competente prin medicul veterinar oficial;
x) în cazul diagnosticarii influentei aviare în exploatatia avicola sau în zonele de protecție ale acesteia, cu o raza de minimum 3 km, medicii veterinari care asigura asistența sanitară sunt obligați să se informeze reciproc în mod operativ, pentru a stabili și a aplica, cu sprijinul comandamentelor antiepizootice locale și al celui județean, măsurile ce se impun.
În gospodăriile populației supravegherea efectivelor de păsări se realizează prin măsuri severe privind circulația pasarilor și a produselor avicole care provin din acest sector, astfel:
a) medicii veterinari oficiali care asigura asistența sanitară în acest sector sunt obligați sa supravegheze teritoriul prin examinari clinice și anatomopatologice ale tuturor pasarilor din gospodăriile populației;
b) păsările achiziționate de proprietar nu se vor introduce în efectivele constituite decât după o perioadă de cel puțin 15 zile, cat vor fi ținute izolate într-un adapost separat;
c) cu ocazia vânzării, a trecerii în proprietatea altor persoane, în cazul tăierii pentru consum public, organizării de expoziții și în cazul oricăror transporturi cu mijloace auto, feroviare, navale, aeriene deținătorii de păsări sunt obligați sa posede acte care să adevereasca proprietatea și sănătatea pasarilor;
d) proprietarul are obligația să permită medicului veterinar oficial sa verifice starea de sănătate a pasarilor din gospodărie și sa îl sprijine în efectuarea operațiunilor sanitare veterinare;
e) proprietarul este obligat sa anunțe medicului veterinar oficial apariția unor semne de boala, de la primele cazuri de moarte sau tăieri de necesitate, iar până la sosirea personalului sanitar veterinar, sa izoleze păsările bolnave, sa păstreze pe loc cadavrele, carnea, organele sau alte produse rezultate de la păsările tăiate de necesitate, fiind interzisă folosirea sau comercializarea acestora;
f) proprietarul are obligația să respecte regulile sanitare veterinare privind condițiile de tăiere a pasarilor și de valorificare a produselor obținute de la acestea;
g) se va organiza supravegherea sanitară veterinara permanenta a pasarilor care se aduc în piețe, târguri, expoziții etc.
1. Atunci când efectivele de păsări dintr-o exploatare sunt suspectate de infectie sau de contaminare cu virusul influentei aviare, medicul veterinar oficial responsabil de exploatare va întreprinde măsuri oficiale de investigații care să confirme sau sa infirme prezenta bolii, va preleva probe necesare pentru examenul de laborator și va asigura notificarea obligatorie și imediata a suspiciunii influentei aviare către autoritatea sanitară veterinara teritorială.
2. De îndată ce a fost notificată suspiciunea de infectie, autoritatea sanitară veterinara teritorială va plasa sub supraveghere oficială exploatarea și va cere, în special, ca:
a) să se instituie evidenta pe categorii de păsări, din care să reiasă numărul de păsări existente, numărul de păsări moarte, numărul de păsări cu semne clinice și fără semne clinice; aceste date se vor tine la zi pentru a se tine seama de păsările eclozionate sau care au murit pe parcursul perioadei de suspiciune; datele acestor înregistrări vor fi actualizate și vor fi prezentate la cererea medicului veterinar de stat sau a autorității sanitare veterinare;
b) păsările din exploatatia suspecta vor rămâne în adăposturile existente, evitandu-se contactul cu alte păsări;
c) nici o pasare nu va intra sau nu va ieși din exploatatie;
d) toate miscarile de persoane, animale, vehicule, ustensile din și spre exploatatie, de carne de pasare ori carcase, de furaje, deșeuri, asternut, gunoi de grajd sau orice altceva, care ar putea transmite influența aviara, se vor face cu avizul autorității sanitare veterinare teritoriale;
e) întreaga producție de oua obținută, indiferent de profilul fermei contaminate - de selecție, reproducție sau producție pentru consum -, va fi dirijata până la elucidarea diagnosticului spre o întreprindere abilitata pentru fabricarea și/sau prelucrarea produselor din oua, în condiții de supraveghere de către autoritatea sanitară veterinara teritorială. Transportul oualor menționate anterior se va autoriza conform anexei nr. 2 la prezenta norma sanitară veterinara de către autoritatea sanitară veterinara competența teritorial;
f) se vor folosi mijloace corespunzătoare de dezinfecție la intrarea și ieșirea din halele de păsări, precum și din exploatații;
g) se va efectua o ancheta epidemiologica în conformitate cu art. 9 lit. g).
3. Atâta timp cat măsurile oficiale stabilite de autoritatea sanitară veterinara competența sunt în vigoare, proprietarul oricăror exploatări la care este suspectata boala va lua toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea prevederilor pct. 2, cu excepția lit. g).
4. Autoritatea sanitară veterinara competența poate aplica orice măsură prevăzută la pct. 2 pentru alte exploatații dacă situarea lor, configurația lor sau contactele cu alte exploatări oferă motive pentru a suspecta posibila contaminare.
5. Măsurile menționate la pct. 1 și 2 nu vor fi ridicate până când suspiciunea de influența aviara nu va fi infirmata de medicul veterinar oficial.
1. După confirmarea oficială a diagnosticului de influența aviara se notifica imediat boala prin telefon, fax, telex la direcția sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului București, Agenția Naționala Sanitară Veterinara, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala, Oficiul Internațional de Epizootii și la Comisia Europeană.
Din momentul în care prezenta influentei aviare a fost confirmată oficial în exploatatie autoritatea sanitară veterinara teritorială se va asigura ca autoritatea sanitară veterinara locală instituie, pe lângă măsurile prezentate la art. 8 pct. 2, următoarele măsuri:
a) toate păsările din exploatatie se sacrifica pe loc fără întârziere; toate păsările care au murit sau care au fost sacrificate, precum și toate ouăle se distrug; aceste operațiuni se vor efectua astfel încât sa reducă riscul răspândirii bolii;
b) orice material sau deseu, cum ar fi: furajele, asternutul sau gunoiul de grajd susceptibil de a fi contaminat, va fi distrus sau tratat în mod corespunzător. Acest tratament va asigura distrugerea virusului influentei aviare și va fi efectuat în conformitate cu instrucțiunile medicului veterinar oficial;
c) atunci când păsările domestice dintr-o exploatatie au fost sacrificate în cursul perioadei probabile de incubație a bolii, carnea provenită de la aceste păsări va fi, oriunde este posibil, identificata și distrusa;
d) ouăle de incubație livrate sau transferate din exploatatie în cursul perioadei probabile de incubație vor fi identificate și distruse; puii care au eclozionat din aceste oua vor fi plasati sub supraveghere sanitară veterinara oficială; ouăle de consum livrate în timpul perioadei probabile de incubație a bolii care au fost transferate din exploatatie vor fi identificate și distruse, cu excepția celor care au fost anterior dezinfectate în mod corespunzător;
e) după efectuarea operațiunilor prezentate la lit. a) și b) spațiile folosite pentru cazarea pasarilor, împrejurimile lor, vehiculele utilizate pentru transport și toate echipamentele posibil să fie contaminate vor fi curatate și dezinfectate în conformitate cu prevederile art. 14 și ale anexei nr. 3 la prezenta norma sanitară veterinara;
f) nici o pasare nu va fi reintrodusa în exploatatie decât după cel puțin 21 de zile de la terminarea acțiunilor prevăzute la lit. e);
g) efectuarea anchetei epidemiologice care va avea în vedere: perioada în care influența aviara ar fi putut exista în exploatatie; originea posibila a influentei aviare în exploatatie și identificarea altor exploatații în care se găsesc păsări domestice sau alte păsări ținute în captivitate, care ar putea fi infectate sau contaminate din aceeași sursa; circulația personalului, a pasarilor domestice sau a altor păsări ținute în captivitate, a altor animale, vehiculelor, oualor, carnii și carcaselor, precum și a oricăror ustensile sau materiale care pot vehicula virusul influentei aviare din sau spre exploatatia respectiva.
2. Autoritatea sanitară veterinara competența poate extinde măsurile prevăzute la pct. 1 la alte exploatații invecinate dacă localizarea, configurația lor sau contactul cu exploatatia în care boala a fost confirmată oferă suficiente motive pentru a suspiciona posibila contaminare.
3. În cazul în care exploatatiile sunt constituite din două sau din mai multe efective separate, autoritatea sanitară veterinara locală, în conformitate cu criteriile stabilite de autoritatea sanitară veterinara teritorială, poate acorda o derogare de la cerințele art. 9 pct. 1 lit. a)-f). Aceasta derogare se acordă numai pentru efectivele sanatoase din exploatatia infectata, cu condiția ca medicul veterinar oficial sa confirme ca operațiunile de cazare, creștere și hranire sunt complet separate, astfel încât virusul sa nu poată difuza de la un efectiv la altul.
4. Pentru a se asigura coordonarea integrală a măsurilor necesare în vederea eradicarii influentei aviare cat mai repede posibil, va fi constituit un grup de criza.
5. Acolo unde medicul veterinar oficial are motive sa suspicioneze ca păsările dintr-o unitate au fost contaminate ca urmare a circulației persoanelor, animalelor și vehiculelor sau în orice alt mod, acesta are calitatea sa plaseze aceste exploatații sub control sanitar veterinar oficial conform pct. 6.
6. Scopul controlului sanitar veterinar oficial este de a depista imediat orice suspiciune de influența aviara, de a numara păsările și de a monitoriza circulația lor, iar dacă este cazul se vor efectua acțiunile prevăzute la pct. 7.
7. Când o exploatatie este supusă controlului sanitar veterinar oficial sub incidența prevederilor pct. 5 și 6, autoritatea sanitară veterinara competența teritorial va institui măsuri prohibitive cu privire la transferul pasarilor din exploatatie, cu excepția transportului direct la abator, făcut sub supraveghere sanitară veterinara oficială, cu destinația sacrificarii imediate. Înaintea acordării unei astfel de autorizari medicul veterinar oficial trebuie să execute examenul clinic al pasarilor pentru a exclude prezenta influentei aviare în exploatatie. Restricțiile de circulație la care se face referire în acest punct se impun pe o perioadă de 21 de zile de la ultima data a posibilei contaminari; totuși aceste restrictii se vor aplica pentru o perioadă de cel puțin 7 zile.
În cazul confirmării influentei aviare în gospodăriile populației boala se declara oficial, se instituie măsurile de carantina și se dispune sacrificarea pasarilor din curtea sau curțile contaminate, sub supravegherea medicului veterinar oficial.
Păsările sacrificate și ouăle vor fi distruse în scopul reducerii la minimum a riscului de răspândire a bolii.
Adăposturile și curtea sau curțile respective vor fi dezinfectate.
Nici o pasare nu va fi reintrodusa în gospodărie decât la cel puțin 21 de zile după terminarea operațiunilor de dezinfecție.
Pe perioada de carantina se interzice vânzarea în piețe și târguri a pasarilor vii și a oualor.
Angajații exploatațiilor avicole în ale căror gospodării a fost depistata boala nu vor mai fi admiși la lucru decât după 7 zile de la lichidarea pasarilor din gospodărie și după efectuarea dezinfectiei finale.
Activitatea de depistare va continua până la ridicarea măsurilor de carantina.
1. Atunci când medicul veterinar oficial are motive sa suspicioneze ca păsările domestice din orice exploatatie ar putea fi contaminate ca rezultat al miscarilor de personal, animale, vehicule sau în orice alt mod, acea exploatatie va fi plasata sub control oficial în conformitate cu prevederile pct. 2.
2. Scopul controlului oficial este de a detecta imediat orice suspiciune de influența aviara, de a face recensământul pasarilor, de a monitoriza miscarile lor și, dacă este necesar, de a lua orice măsură care să limiteze extinderea bolii.
3. Atunci când o exploatatie este supusă controlului oficial în condițiile pct. 1 și 2, autoritatea sanitară veterinara competența va interzice orice transfer de păsări din exploatatie, cu excepția transportului direct spre un abator sub supraveghere oficială, în scopul sacrificarii imediate. Înaintea acordării unei astfel de autorizații medicul veterinar oficial trebuie să efectueze un examen clinic al tuturor pasarilor pentru a exclude prezenta în exploatatie a influentei aviare. Restricțiile de transfer la care se face referire în acest articol vor fi impuse pentru o perioadă de 21 de zile de la ultima data a posibilei contaminari; totuși aceste restrictii trebuie să se aplice pentru o perioadă de cel puțin 7 zile.
4. Atunci când se considera ca este posibil, autoritatea competentă poate limita măsurile prevăzute în acest articol la o parte a exploatatiei și la păsările din aceasta, cu condiția ca păsările sa fi fost cazate, crescute și furajate complet separat de către personal separat.
1. Autoritatea sanitară veterinara va institui în jurul exploatatiei infectate o zona de protecție cu o raza de cel puțin 3 km, care este inclusă într-o zona de supraveghere cu o raza de cel puțin 10 km. La instituirea acestor zone se va ține seama de factorii geografici, administrativi, ecologici și epidemiologici legați de influența aviara, precum și de posibilitățile de monitorizare.
2. În zona de protecție se aplică următoarele măsuri:
a) identificarea tuturor exploatațiilor din zona care dețin păsări domestice și păsări sălbatice în captivitate;
b) inspecții periodice la toate exploatatiile din zona care dețin păsări, examinarea clinica a acestor păsări, iar dacă este necesar, recoltarea de probe pentru examen de laborator; se va tine o evidenta stricta a inspecțiilor și a constatărilor făcute;
c) păsările trebuie să fie crescute în hale sau în adaposturi care să poată fi izolate;
d) la intrarea și la ieșirea din exploatatie trebuie să existe mijloace de dezinfecție corespunzătoare;
e) trebuie să fie puse sub control circulația persoanelor care manipuleaza păsări, carcase de pasare și oua, vehiculele cu care se transporta păsările, carcasele și ouăle în interiorul zonei; transportul pasarilor va fi interzis, cu excepția tranzitului pe autostrăzi sau pe calea ferată;
f) se va interzice transferul de păsări sau oua de incubat din exploatatia de origine, cu excepția celui autorizat de autoritatea sanitară veterinara, astfel:
- păsările vor fi tăiate imediat într-un abator, de preferinta localizat în zona infectata, sau dacă acest lucru nu este posibil, într-un abator desemnat de autoritatea sanitară veterinara și situat în afară zonei infectate; un marcaj special de salubritate - constând într-o cruce diagonala formată din două linii drepte, incrucisate în unghi drept, cu punctele de intersectie în centrul ștampilei - trebuie să fie aplicat pe aceasta carne de pasare;
- puii în vârsta de o zi și puicutele înainte de ouat se transporta spre o exploatatie aflată în zona de supraveghere în care nu se mai găsesc alte păsări;
- ouăle de incubat destinate unei stații de incubație desemnate de autoritatea sanitară veterinara; înaintea expedierii ouăle și ambalajele lor trebuie să fie dezinfectate;
- toate aceste transferuri permise se vor executa direct sub control oficial; ele vor fi autorizate numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat inspecția sanitară a exploatatiei; mijloacele de transport folosite trebuie să fie curatate și dezinfectate înainte și după folosire;
g) transportul asternutului sau al dejectiilor se va face numai cu aviz sanitar veterinar;
h) vor fi interzise târgurile, piețele, expozițiile sau alte forme de aglomerari de păsări domestice sau de alte păsări.
3. Măsurile aplicate în zona de protecție se vor menține cel puțin 21 de zile de la efectuarea operațiunilor de curatare și dezinfecție preliminară în exploatatia infectata; după această perioadă zona de protecție va fi inclusă în zona de supraveghere sanitară veterinara.
4. În zona de supraveghere sanitară veterinara se aplică următoarele măsuri:
a) identificarea tuturor exploatațiilor din zona, care dețin păsări domestice;
b) controlul circulației pasarilor și oualor de incubat din interiorul zonei;
c) interzicerea circulației pasarilor domestice în afară zonei pe parcursul primelor 15 zile, cu excepția transportului direct către un abator desemnat de autoritatea sanitară veterinara, situat în afară zonei de supraveghere; carnea provenită de la aceste păsări va fi însoțită de un marcaj special de salubritate;
d) interzicerea circulației oualor de incubat în afară zonei de supraveghere sanitară veterinara, cu excepția celor destinate unei stații de incubație desemnate de autoritatea sanitară veterinara; înainte de expediere ouăle și ambalajele lor trebuie să fie dezinfectate;
e) interzicerea circulației asternutului și a dejectiilor în afară zonei de supraveghere sanitară veterinara;
f) interzicerea targurilor, piețelor, expozițiilor și a altor aglomerari de păsări domestice sau de alte păsări;
g) fără a aduce prejudicii dispozițiilor lit. a) și b), se interzice transportul pasarilor, cu excepția tranzitului pe autostrăzi sau cai ferate.
5. Măsurile care se aplică în zona de supraveghere sanitară veterinara se mențin cel puțin 30 de zile de la efectuarea operațiunilor de curatare și dezinfecție în exploatatia infectata.
Toți deținătorii de păsări, indiferent de forma de proprietate, sunt obligați să aplice și să respecte prevederile prezentei norme sanitare veterinare.
Autoritatea sanitară veterinara teritorială stabilește planurile care să îi permită sa identifice circulația oualor, pasarilor domestice și pasarilor ținute în captivitate.
Proprietarul sau crescatorul pasarilor domestice și/sau al pasarilor ținute în captivitate este obligat să prezinte autorității sanitare veterinare teritoriale, la cererea acesteia, informații cu privire la păsările domestice și la ouăle care au intrat sau au ieșit din exploatatia sa, precum și despre concursurile sau expozițiile la care au participat.
Persoanele juridice și fizice implicate în transportul sau comercializarea pasarilor domestice, oualor sau a pasarilor ținute în captivitate sunt obligate să prezinte autorității sanitare veterinare informații cu privire la circulația pasarilor domestice, oualor și pasarilor ținute în captivitate, pe care le-au transportat sau le-au comercializat, și sa furnizeze toate detaliile cu privire la aceste informații.
1. Laboratorul sanitar veterinar național de referința pentru influența aviara este Laboratorul de patologie aviara din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animala (I.D.S.A.), care confirma rezultatele laboratoarelor sanitare veterinare de stat județene și al municipiului București, și testeaza reagentii folosiți de aceste laboratoare.
2. Institutul național pentru verificarea calității și valabilității vaccinurilor este Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar (I.C.P.B.M.V.).
3. Institutele naționale de referința I.D.S.A. și I.C.P.B.M.V. sunt responsabile pentru aplicarea și coordonarea standardelor și metodelor de diagnostic, pentru utilizarea reagentilor și testarea produselor biologice.
4. Institutul de Diagnostic și Sănătate Animala va fi responsabil pentru aplicarea și respectarea standardelor și metodelor în fiecare laborator sanitar veterinar de stat județean și al municipiului București pentru diagnosticul influentei aviare. În acest scop:
a) va organiza periodic teste comparative;
b) va păstra izolatele de virus ale influentei aviare provenind de la cazurile confirmate;
c) va asigura confirmarea rezultatelor pozitive obținute de laboratoarele sanitare veterinare de stat pentru diagnostic.
5. Laboratoarele naționale de referința I.D.S.A. și I.C.P.B.M.V. vor păstra legătură cu laboratoarele veterinare comunitare de referința la care se face referire în anexele nr. 4 și 5 la prezenta norma sanitară veterinara.
1. Decizia de a introduce vaccinarea în completarea măsurilor de control va fi luată de autoritatea sanitară veterinara centrala în colaborare cu Comisia Europeană și cu celelalte state membre. Aceasta decizie va avea în vedere următoarele:
a) singurele vaccinuri permise sunt cele care au primit avizul de comercializare din partea autorității sanitare veterinare competente;
b) caracteristicile și compozitia vaccinului care se va folosi;
c) procedurile pentru supravegherea distribuirii, depozitarii și folosirii vaccinurilor;
d) densitatea pasarilor din zona afectată;
e) speciile și categoriile de păsări care vor fi supuse vaccinarii;
f) zonele în care se va efectua vaccinarea.
2. Prin derogare de la prevederile pct. 1 decizia de introducere a vaccinarii de urgenta în jurul focarului poate fi luată de autoritatea sanitară veterinara centrala, după notificarea către Comisia Europeană, cu condiția ca interesele fundamentale ale Comunității Europene sa nu fie puse în pericol.
3. Atunci când autoritatea sanitară veterinara teritorială este autorizata de către autoritatea sanitară veterinara centrala sa recurgă la vaccinarea de urgenta într-o regiune limitată a teritoriului sau, statutul teritoriului rămas nu va fi afectat, cu condiția ca circulația efectivelor de păsări vaccinate să fie interzisă timp de 3 luni.
1. România va stabili un plan de contingenta specificand măsurile naționale ce vor fi implementate în eventualitatea apariției unui focar de influența aviara. Acest plan trebuie să permită accesul la dotări, echipamente, personal și la alte materiale corespunzătoare, necesare pentru eradicarea rapida și eficienta a focarului de boala.
2. Criteriile care se vor aplica la stabilirea acestui plan sunt cele prevăzute în anexa nr. 6 la prezenta norma sanitară veterinara.
3. Planurile stabilite în conformitate cu criteriile prezentate în anexa nr. 6 vor fi prezentate Comisiei Europene nu mai târziu de 6 luni de la punerea în aplicare a prezentei norme sanitare veterinare.
4. Comisia Europeană va examina planurile pentru a determina dacă permit realizarea obiectivelor dorite și va sugera României orice amendament, în special pentru a se asigura ca ele sunt compatibile cu planurile celorlalte state membre. Planurile pot fi ulterior amendate sau completate în funcție de evoluția situației.
Anexa 1
la norma sanitară veterinara
----------------------------
pentru confirmarea diagnosticului și pentru
diagnosticul diferential al influentei aviare
Virusul responsabil de producerea influentei aviare este virusul prototip al familiei Orthomyxoviridae tip A. În prezent sunt clasificate serologic 15 subtipuri pe baza hemaglutininei (H1-H15) și 9 subtipuri pe baza neuraminidazei (N1-N9). Toate subtipurile au fost identificate la păsări, însă subtipurile H5 și H7 au patogenitate mare pentru păsări, producand boala sistemica cu mortalitate mare. În scopul procedeelor de diagnostic pentru confirmare și pentru diagnostic diferential influența aviara este definită astfel:
Influența aviara este infectia pasarilor produsă de orice virus din genul influența virus tip A, care are un indice de patogenitate intravenoasa (IPIV) mai mare de 1,2, efectuat pe pui în vârsta de 6 săptămâni, sau orice infectie cu virusul influentei tip A subtipul H5 sau H7, pentru care secventele de nucleotide au demonstrat prezenta de multiple baze de aminoacizi la situsul de clivaj al hemaglutininei.
Capitolul 1 — Esantionarea și tratamentul probelor ↑ Cuprins
1. Probe: tampoane cloacale sau fecale și tampoane traheale de la păsări bolnave; fecale sau conținut de organe: intestin, encefal, trahee, pulmon, ficat, splina și altele, afectate evident, provenind de la cadavre proaspete.
Organele și tesuturile menționate la pct. 1 pot fi comasate, dar materiile fecale trebuie să fie tratate separat. Tampoanele vor fi puse în mediu tampon fosfat salin cu antibiotice, în cantitate suficienta, astfel încât să asigure întreaga imersie. Probele de organe și fecale se vor omogeniza cu ajutorul unui omogenizator închis sau cu un mojar cu nisip steril într-un mediu cu antibiotice până la obținerea unei suspensii de 10-20% g/volum. Se lasă în repaus suspensia circa 2 ore la temperatura ambianta sau mai mult timp la temperatura de 4°C apoi se clarifica prin centrifugare, de exemplu, la 800-1.000 rotatii/minut timp de 10 minute.
3. Mediul tampon fosfat salin cu antibiotice. Diferite laboratoare utilizează cu succes diverse formule de mediu tampon fosfat salin cu antibiotice, iar laboratoarele sanitare veterinare naționale sunt în măsura să ofere recomandări în acest sens. Sunt necesare concentratii mărite de antibiotice pentru esantioanele de fecale. Este tipica utilizarea următoarelor antibiotice: 10.000 UI/ml penicilina, 10 mg/ml streptomicina, 0,25 mg/ml gentamicina și 5.000 UI/ml micostatin într-o soluție tampon fosfat salin. Aceste niveluri pot fi de 5 ori mai mici pentru tesuturi și tampoane traheale. Pentru controlul clamydiilor este acceptată adăugarea a 50 mg/ml oxitetraciclina. Pe parcursul preparării mediilor TFS cu antibiotice este necesar ca pH să fie controlat după adăugarea antibioticelor și ajustat pentru obținerea unui pH cuprins între 7,0-7,4.
Capitolul 2 — Izolarea virusului pe oua embrionate de gaina ↑ Cuprins
Se inoculeaza 0,1-0,2 ml din supernatantul clarificat în cavitatea alantoidiana de la cel puțin 4 oua embrionate de gaina puse la incubat timp de 8-10 zile. Ideal ar fi ca aceste oua sa provină de la un efectiv liber de germeni specifici patogeni, dar, dacă nu este posibil, este admisă utilizarea oualor provenite de la un efectiv recunoscut liber de anticorpi contra influentei aviare. Ouale inoculate sunt incubate la temperatura de 37°C și se efectuează zilnic mirajul. Pe măsura ce embrionii mor, ouăle conținând embrioni morți sau muribunzi, precum și toate ouăle rămase după 6 zile de la inoculare vor fi refrigerate la temperatura de 4°C și vor face obiectul unor depistari ale hemaglutininei, plecandu-se de la lichidul alantoidian/amniotic. În absenta hemaglutinarii se va repeta aceasta procedura utilizându-se ca inoculum lichid alantoidian/amniotic nediluat.
În cazul prezentei bacteriilor în lichidele hemaglutinante, acestea se exclud prin filtrare printr-o membrana cu porii de 450 nm, se adauga un supliment de antibiotice și se reinoculeaza pe oua embrionate.
Capitolul 3 — Diagnosticul diferential ↑ Cuprins
1. Diferentiere preliminară. Toate virusurile hemaglutinante trebuie să fie prezentate Institutului de Diagnostic și Sănătate Animala, în scopul identificarii complete, al caracterizarii și al efectuării testelor de patogenitate. Este important ca prin măsurile sanitare veterinare privind controlul influentei aviare să se limiteze propagarea virusului, iar laboratorul sanitar veterinar național de referința trebuie să identifice orice tulpina hemaglutinanta de virus izolata din subtipurile H5 și H7. Lichidele hemaglutinante se utilizează într-o reactie de hemaglutinare descrisă la cap. 5 și 6. Reactia de inhibare a hemaglutinarii pozitiva cu un titru de 2^4 sau mai mare, efectuată cu un antiser policlonal specific pentru subtipurile H5 sau H7 ale virusului influentei aviare tip A cu titru de cel puțin 2^9, da posibilitatea identificarii virusului și instituirii unor măsuri preliminare de control al bolii.
2. Confirmarea identificarii
Laboratorul sanitar veterinar național de referința trebuie:
a) sa confirme ca izolatul este un virus influența A, utilizând testul de dubla imunodifuzie pentru detectarea antigenelor de grup, astfel cum este descris la cap. 9; tehnicile de imunofluorescenta sau ELISA pentru detectarea antigenelor de grup pot fi utilizate dacă sunt preferate de laboratoarele naționale;
b) sa determine dacă izolatele fac parte din subtipurile H5 sau H7;
c) să efectueze indexul patogenitatii intravenoase - IPIV pe pui în vârsta de 6 săptămâni, astfel cum este descris la cap. 7.
Indexul patogenitatii intravenoase mai mare de 1,2 indica prezenta virusului și necesita aplicarea măsurilor de control; ar fi util ca laboratoarele sanitare veterinare naționale să efectueze și teste în vederea determinării capacității unui izolat de a produce plaje în culturile celulare, astfel cum este descris la cap. 8.
Laboratoarele sanitare veterinare naționale trebuie să trimită imediat toate izolatele H5 și H7 de influența aviara la laboratoarele veterinare comunitare de referința pentru caracterizare.
3. Tipizarea suplimentară și caracterizarea izolatelor
Laboratorul veterinar comunitar de referința trebuie să primească toate virusurile hemaglutinante de la laboratoarele naționale, pentru studii suplimentare atingenice și genetice, care vor permite înțelegerea superioară a epidemiologiei bolii din Comunitatea Europeană, în cadrul competentelor și sarcinilor laboratorului veterinar comunitar de referința. Acesta trebuie să efectueze tipizarile antigenice pentru toate virusurile influența primite. Pentru virusurile H5 și H7 care nu au IPIV mai mare de 1,2 trebuie să fie efectuată și secventializarea nucleotidelor genei, care codifica hemaglutinina cu scopul de a determina prezenta multiplelor baze de aminoacizi la situsul de clivare a hemaglutininei.
Capitolul 4 — Teste serologice pentru detectarea anticorpilor virusului influentei aviare ↑ Cuprins
1. Pe durata programelor de eradicare, acolo unde subtipul H al virusului responsabil este cunoscut, sau prin utilizarea virusului omolog ca antigen, monitorizarea serologica pentru evidentierea infectiei poate fi facuta pe baza testelor de inhibare a hemaglutinarii descrise la cap. 5 și 6. Dacă subtipul hemaglutininic nu este cunoscut, evidentierea infectiei cu virusul influența A poate fi facuta prin detectarea anticorpilor directionata spre grupul de antigene specifice. În acest scop poate fi folosit fie un test de dubla imunodifuzie (cap. 9), fie un test ELISA. Păsările sălbatice de apa dau rar rezultate pozitive la testul de dubla imunodifuzie și, în afară de faptul când subtipul este cunoscut, este probabila examinarea acelorași păsări pentru prezenta anticorpilor contra subtipurilor H5 și H7.
Probele de sânge trebuie luate de la toate păsările, dacă mărimea efectivului este mai mica de 20, și de la 20 de păsări de la efective mai mari; aceasta va da o probabilitate de 99% în detectarea a cel puțin unor probe pozitive, dacă 25% sau mai mult din efectiv este pozitiv. Serurile trebuie separate de cheag și trimise pentru testare.
b) Examinarea pentru anticorpi
Probe individuale de ser trebuie testate pentru capacitatea inhibarii hemaglutinarii antigenului influentei aviare într-un test standard descris la cap. 6. Exista discuții asupra utilizării în testul de inhibare a hemaglutinarii - IH a 4 sau 8 unități hemaglutinante. Oricare dintre cele doua variante este valabilă, iar alegerea trebuie facuta de laboratoarele sanitare veterinare naționale; totuși antigenul utilizat va influența nivelul la care un ser este considerat pozitiv pentru 4 unități hemaglutinante; un ser pozitiv este cel care are un titru egal sau mai mare de 2^4; pentru 8 unități hemaglutinante un ser pozitiv este serul cu un titru de 2^3 sau mai mare.
Capitolul 5 — Reactia de hemaglutinare - HA ↑ Cuprins
1. Tampon fosfat salin 0,05 M cu un pH cuprins între 7,0 și 7,4
2. Se recolteaza eritrocitele de la cel puțin 3 pui de gaina liberi de germeni specifici patogeni; dacă nu avem la dispoziție, se recolteaza sangele de la 3 păsări controlate regulat și recunoscute ca fiind libere de anticorpi contra virusului influentei aviare și se pun într-un volum egal de soluție Alsever. Se spala eritrocitele de 3 ori cu tampon fosfat salin înainte de utilizare. Pentru test este recomandată o suspensie de 1% valoarea hematocritului în tampon fosfat salin.
3. Laboratorul de referința comunitar va recomanda utilizarea ca antigene standard virusurile H5 și H7 cu virulenta scăzută.
a) se distribuie câte 0,025 ml tampon fosfat salin în fiecare godeu al unei microplaci din material plastic - se utilizează cele cu fundul în forma de V;
b) se adauga 0,025 ml suspensie de virus, adică lichid alantoidian în primul godeu;
c) se utilizează un microdilutor și se realizează dilutii binare de la 1/2 la 1/4096 din godeu în godeu;
d) se adauga 0,025 ml tampon fosfat salin în fiecare godeu;
e) se adauga 0,025 ml eritrocite 1% în fiecare godeu;
f) se amesteca agitand ușor și se lasă în repaus la temperatura de 4°C;
g) se citesc plăcile după 30-40 de minute de la terminarea sedimentarii martorilor. Se citesc plăcile prin inclinare, pentru a observa prezenta sau absenta unui flux de hematii în forma de lacrima;
h) titrul hemaglutinant corespunde dilutiei celei mai mari care a determinat aglutinarea completa a hematiilor. Aceasta dilutie este considerată ca având o unitate hemaglutinanta. O metoda mai precisa pentru determinarea titrului hemaglutinant consta în realizarea reacției de hemaglutinare cu virusul într-o gama completa de dilutii inițiale de tip 1/3, 1/4, 1/5, 1/6... etc. Aceasta metoda este recomandată pentru prepararea precisa a antigenului destinat reacției de inhibare a hemaglutinarii.
Capitolul 6 — Reactia de inhibare a hemaglutinarii - IHA ↑ Cuprins
b) lichid alantoidian conținând virus, diluat în tampon fosfat salin și având 4 sau 8 unități hemaglutinante/0,025 ml;
d) ser de pui martor negativ;
a) se distribuie 0,025 ml tampon fosfat salin în toate godeurile unei microplaci din material plastic - godeurile au fundul în forma de V;
b) se adauga 0,025 ml ser în primul godeu al placii;
c) se utilizează un microdilutor pentru realizarea dilutiilor duble din godeu în godeu;
d) se adauga 0,025 ml lichid alantoidian conținând 4 sau 8 unități hemaglutinante;
e) se amesteca agitand ușor și se lasă în repaus placa la temperatura de 4°C minimum 60 de minute sau la temperatura ambianta cel puțin 30 de minute;
f) se adauga 0,025 ml din suspensia de eritrocite 1% în toate godeurile;
g) se amesteca agitand ușor și se lasă în repaus la temperatura de 4°C;
h) se citește placa după 30-40 de minute, la sedimentarea hematiilor martor. Se face citirea prin inclinarea placii pentru a se observa prezenta sau absenta unui flux în forma de lacrima, care se inclina în același mod cu godeurile martor care conțin numai hematii - 0,025 ml și tampon fosfat salin - 0,025 ml;
i) titrul inhibohemaglutinant corespunde dilutiei celei mai mari de antiser care a determinat o inhibare completa a 4 sau 8 unități de virus - pentru fiecare test de inhibare a hemaglutinarii trebuie să fie inclusă titrarea hemaglutinarii pentru confirmarea numărului cerut de unități hemaglutinante;
j) validarea rezultatelor depinde de obținerea unui titru mai mic de 2^3 în cazul folosirii a 4 unități hemaglutinante sau de 2^2 pentru 8 unități hemaglutinante, cu serul martor negativ și un titru al dilutiei imediat superioare sau inferioare titrului cunoscut al serului martor pozitiv.
Capitolul 7 — Indicele de patogenitate pe cale intravenoasa ↑ Cuprins
Semne cliniceZile după inoculare 12345678910Total scor Normali1020000000012x0=0 Bolnavi04200000006x1=6 Grav bolnavi02220000006x2=12 Morți026810101010101076x3=228 Total = 246 Indice = rezultatul mediu pe pasăre și pe observație = 246/100 = 2,46
1. Se dilueaza 1:10 lichid alantoidian cu reactie pozitiva la hemaglutinare, proaspăt recoltat, în ser fiziologic steril - titrul hemaglutinant trebuie să fie mai mare de 2^4.
2. Se injecteaza pe cale intravenoasa 0,1 ml din suspensia diluata de virus la 10 pui în vârsta de 6 săptămâni; puii trebuie să fie obținuți din oua provenind de la efective libere de germeni specifici patogeni.
3. Se examinează puii la interval de 24 de ore timp de 10 zile.
4. La fiecare examinare se atribuie fiecărui pui un coeficient:
0 = normal, 1 = bolnav, 2 = grav bolnav și 3 = mort.
5. Se înregistrează rezultatele și se calculează indicele după exemplul indicat mai jos:
Aceasta evaluare clinica este subiectiva, dar de obicei ea presupune ca păsările prezintă mai multe dintre simptomele următoare: tulburări respiratorii, abatere, diaree, cianoza pielii sau a barbitelor, edemul fetei și/sau al capului, tulburări nervoase.
Capitolul 8 — Evaluarea capacității de formare a plajelor ↑ Cuprins
1. În general se prefera utilizarea unei game de dilutii ale virusului, astfel încât să se obțină un număr optim de plaje pe placa. Sunt suficiente 10 dilutii seriate în tampon fosfat salin, mergand până la 10^-7.
2. În plăci Petri de 5 cm diametru se prepara culturi celulare în monostrat confluent: celule de embrioni de gaina sau o linie celulara corespunzătoare, de exemplu: Madin-Darby, bovine kidney.
3. Se adauga câte 0,2 ml din fiecare dilutie de virus în câte doua plăci Petri și se lasă în repaus 30 de minute pentru absorbtia virusului.
4. După ce au fost spalate de 3 ori în tampon fosfat salin celulele infectate sunt acoperite cu un mediu corespunzător conținând agar 1% g/v și eventual 0,01 mg/ml tripsina. Este important sa nu se adauge deloc ser în mediul de imersie.
5. După o incubație de 72 de ore la temperatura de 37°C plajele trebuie să fie de o mărime suficienta. Pentru o mai buna observare se inlatura stratul de agar și se coloreaza monostratul cu o soluție de cristal violet - 0,5% g/v în etanol soluție 25% g/v.
6. Toate virusurile trebuie să formeze plaje clare atunci când au fost incubate într-un mediu ce conține tripsina. În cazul în care mediile de acoperire nu au conținut tripsina, numai virusurile virulente pentru pui de gaina vor forma plaje.
Capitolul 9 — Dubla imunodifuzie în gel de agar ↑ Cuprins
Metoda preferata pentru demonstrarea prezentei virusului influentei A este demonstrarea prezentei nucleocapsidei sau matricei antigenice pe care o dețin toate virusurile influentei A.
Aceasta se realizează în general prin teste de dubla imunodifuzie, utilizându-se preparate concentrate de virus sau extracte din membrane corioalantoice infectate.
Prepararea concentratelor de virus se poate realiza prin simpla centrifugare a lichidelor alantoice infectate și fragmentarea virusului pentru obținerea nucleocapsidei și matricei antigenice prin tratarea cu detergentul lauril sodium sarcosinat. Precipitarea acida poate fi, de asemenea, utilizata prin adăugarea de soluție de acid clorhidric 1 N la lichidul alantoic infectat până la un pH final de 3,5-4,0, urmată de refrigerare la temperatura de 0√C timp de o ora și apoi de centrifugare la 1.000 turatii/minut timp de 10 minute.
Supernatantul este înlăturat, iar precipitatul care conține virusul este resuspendat într-un volum minim de tampon glycil-sarkosyl - 1% tampon sodium lauril sarcosinat la pH 9,0 cu 0,5 M glicina. Acest preparat conține atât nucleocapsida, cat și matricea antigenica.
Beard - 1970 a descris prepararea antigenului îmbogățit cu nucleocapsida din membrane corioalantoice provenite de la oua infectate. Aceasta metoda implica: recoltarea membranelor de la oua infectate cu hemaglutinare pozitiva, omogenizarea lor, congelare-decongelare de 3 ori, urmată de centrifugare la 1.000 turatii/minut timp de 10 minute. Depozitul este înlăturat, iar supernatantul este tratat cu 0,1% formalina și este utilizat ca antigen. Pentru ambele antigene se poate utiliza fie testul de dubla imunodifuzie, utilizând agaroza 1%, fie geluri conținând 8% clorura de sodiu în tampon fosfat 0,1 M la pH 7,2.
Prezenta virusului influentei aviare tip A este confirmată prin apariția liniilor de precipitare formate între antigenul de testat, antigenul pozitiv cunoscut și antiserul pozitiv cunoscut.
Anexa 2
la norma sanitară veterinara
----------------------------
scoaterii oualor dintr-o exploatatie supusă condițiilor prevăzute la art. 8 lit. e)
Autorizarea emisă de autoritatea competentă pentru transportul oualor dintr-o exploatatie supusă condițiilor prevăzute la art. 8 lit. e) către o întreprindere autorizata (unitate desemnată), pentru fabricarea și prelucrarea produselor din oua, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
1. pentru producerea de produse din oua pot fi folosite numai oua care nu au fost incubate și care sunt bune pentru consum uman; coaja acestora trebuie să fie întreaga, fără fisuri;
2. ouăle și produsele din oua care sunt improprii consumului uman trebuie eliminate și denaturate astfel încât sa nu fie posibila refolosirea lor pentru consum uman;
3. pentru a permite transportul dintr-o exploatatie suspecta ouăle trebuie să fie ambalate și expediate direct de la aceasta spre unitatea desemnată; fiecare transport trebuie să fie sigilat înainte de expediere de către medicul veterinar oficial responsabil de exploatatia suspecta și sa rămână sigilat pe tot parcursul transportului către unitatea desemnată;
4. medicul veterinar oficial responsabil de exploatatia suspecta va informa autoritatea competentă a unității desemnate despre intenția sa de a expedia ouăle către aceasta;
5. autoritatea sanitară veterinara competența, responsabilă de unitatea desemnată, se va asigura ca:
- ouăle la care se face referire la pct. 1 trebuie să fie izolate de celelalte oua din momentul sosirii lor și până la prelucrarea lor;
- cojile provenite de la aceste oua vor fi considerate ca material de risc înalt și vor fi distruse;
- ambalajele, vehiculele utilizate pentru transportul oualor și toate incintele care au venit în contact cu ouăle vor fi curatate și dezinfectate astfel încât să fie distrus virusul influentei aviare;
- medicul veterinar oficial responsabil de exploatatia suspecta va fi informat despre toate transporturile de oua prelucrate.
Anexa 3
la norma sanitară veterinara
----------------------------
pentru curatarea și dezinfectia unei exploatații infectate
1. Curatarea și dezinfectia primara
De îndată ce carcasele de păsări domestice au fost transportate pentru a fi distruse, acele părți ale incintelor în care au fost cazate păsările și orice parte a celorlalte clădiri, terenuri etc., contaminate în cursul sacrificarii sau examenului post-mortem, vor fi aspersate cu dezinfectantele aprobate de legislația sanitară veterinara în vigoare.
a) Resturile de păsări sau de oua, care ar putea contamina clădirile, terenurile, instrumentele etc., vor fi colectate și distruse împreună cu carcasele.
b) Dezinfectantul folosit trebuie să rămână pe suprafețele menționate la lit. a) cel puțin 24 de ore.
2. Curatarea și dezinfectia finala
a) Grasimea și murdaria vor fi indepartate de pe toate suprafețele prin aplicarea unui agent de degresare și vor fi spalate cu apa.
b) După spalare se va aplica dezinfectant.
c) După 7 zile incintele vor fi tratate cu un agent degresant, clatite cu apa rece, aspersate cu dezinfectant și spalate din nou cu apa.
d) Asternutul folosit și gunoiul de grajd trebuie să fie prelucrate printr-o metoda care permite distrugerea virusului. Aceasta metoda va cuprinde una dintre următoarele practici:
- incinerarea sau tratamentul cu abur la o temperatura de 70°C;
- ingroparea la o adancime suficienta pentru a preveni accesul insectelor și al pasarilor sălbatice;
- depozitarea și umezirea (dacă este necesar pentru a favoriza fermentarea), acoperirea pentru a păstra căldură, astfel încât să fie atinsa o temperatura de 20°C, și menținerea lor acoperite timp de 42 de zile pentru a preveni accesul insectelor și al pasarilor sălbatice.
Anexa 5
BelgiaInstitut National de Recherches Veterinaires Groeselenberg 99, B-1180 Bruxelles DanemarcaNational Veterinary Laboratory Poultry Disease Division, Hangovej 2, DK-8200 Aarhus N. GermaniaBundesforschungsanstal fur Viruskrankheiten der Tiere Anstaltsteil Riems (Fiedrich Loffler Institut), D-O-2201 Insel Riems FranțaCentre National d'Etudes Veterinaires et Alimentaires, Laboratoire central de recherches agricoles et porcines, BP 53, F-22440 Ploufragan GreciaInstitute of Infections and Parasitological Diseases, 66, 26(th) October Street, 54627 Thessaloniki IrlandaVeterinary Research Laboratory Abbotstown, Castleknock, IRL-Dublin 15 ItaliaIstituto Zooprofilattico Sperimentale di Padova, via G. Orus n. 2, I-35100 Padova LuxemburgInstitut National de Recherches Veterinaires, Groeselenberg 99, B-1180 Bruxelles OlandaCentraal Diergeneeskunding Institut Vestiging Virologie, Houtribweg 39, NL-8221 RA Lelystad PortugaliaLaboratorio Nacional de Investigacao Vetrinaria (LNIV), Estrada de Benfica 701, 1500 Lisboa SpaniaLaboratorio de Sanidad y Produccion Animal, Zona Franca, Circunvalacion-Tramo 6, Esquina Calle 3, E-08004 Barcelona Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de NordCentral Veterinary Laboratory, New Haw, Weybridge GB-Surrey KT 15 3 NB AustriaBundesanstalt fur Virusseuchenbekampfung, Wien-Hetzendorf FinlandaElainlaakinta ja elintarvikelaitos, Helsinki/Anstalten for veterinarmedicin, Och Livsmedel, Helsingfors SuediaStatens veterinarmedicinska anstalt, Uppsala.
------- la norma sanitară veterinara ---------------------------- LISTA cuprinzând laboratoarele internaționale pentru diagnosticul influentei aviare
Anexa 6
la norma sanitară veterinara
----------------------------
pentru planul de contingenta
Planurile de contingenta trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele criterii:
1. constituirea unui centru de criza la nivel național, care să coordoneze toate măsurile de control în România;
2. furnizarea unei liste cuprinzând centrele locale de control al bolii care dispun de posibilități adecvate pentru a coordona măsurile de control al bolii la nivel local;
3. furnizarea de informații detaliate cu privire la personalul implicat în aplicarea măsurilor de control, calificarea și responsabilitățile lui;
4. fiecare centru local de control al bolii trebuie să fie în măsura sa contacteze rapid persoanele sau organizațiile implicate direct sau indirect în lichidarea focarului;
5. echipamentele și materialele să fie disponibile pentru efectuarea măsurilor corespunzătoare de control al bolii;
6. furnizarea de informații detaliate cu privire la măsurile ce se vor lua atunci când infectia sau contaminarea este suspicionata sau confirmată, inclusiv metodele propuse pentru distrugerea carcaselor;
7. instituirea programelor de pregătire pentru menținerea și dezvoltarea abilităților în domeniul procedurilor de teren și administrative;
8. laboratoarele de diagnostic trebuie să aibă posibilități pentru examinarea post-mortem, capacitatile necesare pentru examenul serologic, histologic etc. și trebuie să fie capabile să execute teste rapide de diagnostic. Trebuie să se întocmească planurile pentru transportul rapid al probelor;
9. furnizarea de detalii cu privire la cantitatea de vaccin contra influentei aviare, estimată ca fiind necesară în eventualitatea reinstituirii vaccinarii de urgenta;
10. elaborarea de dispoziții pentru a asigura competentele legale necesare pentru implementarea planurilor de contingenta.