HOTĂRÂRE nr. 1.191 din 27 noiembrie 2001

(1) Prin integrare socioprofesionala, în sensul prezentului program, se înțelege totalitatea măsurilor întreprinse de autoritățile române competente și de organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități în acest domeniu, în vederea dobândirii de către persoanele care au obținut statutul de refugiat, cu acordul acestora, a unui loc în societatea românească, precum și a aptitudinilor și posibilităților de întreținere prin mijloace proprii, cu respectarea drepturilor și libertăților acestora prevăzute de lege.

(2) Includerea refugiatilor în programele de integrare socioprofesionala se face la cererea expresă a acestora.

a) acomodarea culturală;

b) invatarea limbii române;

c) accesul la sistemul național de învățământ din România;

d) accesul la sistemul de asigurări sociale de sănătate;

e) accesul liber pe piața forței de muncă și la sistemul de asigurări sociale;

f) dreptul de cazare.

(1) Accesul la învățământul preșcolar și învățământul obligatoriu al copiilor străinilor care au dobândit statutul de refugiat în România se va realiza fără perceperea de taxe de școlarizare, în conformitate cu legile statului român în vigoare.

(2) Autoritățile române competente vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura formarea inițială și continua a profesorilor care predau limba română ca limba oficială a României, ținând seama de specificul cultural al copiilor la care se face referire la alin. (1).

(3) Persoanele adulte care au dobândit statutul de refugiat în România pot beneficia, la cerere, de acces la cursurile de invatare a limbii române organizate de Ministerul de Interne, prin Oficiul Național pentru Refugiati, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării.

(4) Durata și programa cursurilor de invatare a limbii române, pe categorii de vârsta, se stabilesc de Ministerul Educației și Cercetării.

(5) Atestarea nivelului de cunoaștere a limbii române pentru persoanele care au urmat cursurile de invatare în acest sens se face la cerere și în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(1) Refugiatii au dreptul la învățământ primar și gimnazial, în condițiile stabilite de lege pentru cetățenii români, precum și la celelalte forme de învățământ, în aceleași condiții stabilite pentru cetățenii străini.

(2) Ministerul Educației și Cercetării stabilește, în baza actelor de studii prezentate de persoanele care au statut de refugiat în România, în condițiile prevăzute la art. 4, nivelul de școlarizare al fiecărui solicitant.

(3) În lipsa actelor de studii Ministerul Educației și Cercetării va stabili metodologia de verificare globală a cunoștințelor, în conformitate cu normele legale în vigoare, și va stabili nivelul de pregătire și anul de studii pentru fiecare solicitant.

(1) Refugiatii care realizează venituri beneficiază de asigurări sociale de sănătate în condițiile stabilite de lege, cu plata contribuției pentru asigurări sociale de sănătate.

(2) Refugiatii care nu realizează venituri beneficiază de asigurări sociale de sănătate fără plata contribuției pentru asigurări sociale de sănătate, în condițiile stabilite de lege pentru cetățenii români.

(3) Refugiatii beneficiază de asigurări sociale de sănătate potrivit prevederilor alin. (1) și în perioada în care primesc ajutorul rambursabil prevăzut la art. 23 alin. (3) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiatilor în România.

(1) În vederea asigurării protecției sociale și a accesului liber pe piața forței de muncă, refugiatul care, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenta necesare beneficiază, la cerere, de:

a) ajutorul rambursabil prevăzut la art. 23 alin. (3) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000;

b) ajutor social, în condițiile legii, după expirarea perioadei prevăzute la art. 23 alin. (3) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000;

c) acces liber la programele de pregătire, reconversie profesională și consiliere în vederea ocupării unui loc de muncă, precum și la orice alte forme de protecție, în condițiile legii.

(2) Refugiatii beneficiază de acces liber pe piața forței de muncă, în condițiile stabilite de lege.

(3) Ministerul de Interne, prin Oficiul Național pentru Refugiati, împreună cu organizațiile neguvernamentale agreate, în funcție de fondurile disponibile, pot organiza activități de consiliere a refugiatilor în vederea ocupării unui loc de muncă.

(1) Refugiatii care nu au mijloace de întreținere pot beneficia, la cerere, de cazare în spațiile special destinate acestui scop, care aparțin Ministerului de Interne. Autoritățile locale, în cadrul unor programe derulate în comun de acestea cu Ministerul de Interne, prin Oficiul Național pentru Refugiati, și cu organizațiile neguvernamentale agreate pot pune la dispoziție spații de cazare cu aceasta destinație. În acest sens Ministerul de Interne, prin Oficiul Național pentru Refugiati, poate încheia protocoale sau convenții de colaborare cu autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale agreate.

(2) Cazarea în spațiile aparținând Ministerului de Interne sau puse la dispoziție de autoritățile locale se face pe baza plății unei chirii stabilite potrivit legii pentru spațiile de locuit aparținând statului.

(3) Perioada maxima pentru care se poate caza o persoană în condițiile prevăzute la alin. (2) este de un an.

(4) În cazul incapacității de muncă, al unei boli cronice grave, al unei familii monoparentale cu mai mulți copii sau al batranilor, perioada pentru care se asigura cazarea se prelungește până la încetarea situației respective.

(5) Minorii neinsotiti care au dobândit statutul de refugiat beneficiază de cazare gratuita în spațiile de cazare prevăzute la alin. (1).

(6) Ministerul de Interne repartizează spațiul de locuit în funcție de posibilitățile existente.

(1) Oficiul Național pentru Refugiati din cadrul Ministerului de Interne va coordona întreaga activitate de integrare a refugiatilor, sens în care:

a) comunică până la data de 1 decembrie a fiecărui an sau trimestrial, după caz, Ministerului Educației și Cercetării numărul preconizat de locuri pentru cursurile de invatare a limbii române prevăzute la art. 4;

b) comunică în termenul prevăzut la lit. a), Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, numărul de persoane estimat pentru accesul la programele de pregătire și reconversie profesională;

c) împreună cu organizațiile neguvernamentale agreate, întocmește programe speciale de integrare socioprofesionala pentru străinii care au dobândit statutul de refugiat, în anumite zone ale tarii, pe care le derulează în cooperare cu autoritățile locale și cu organizațiile neguvernamentale;

d) urmărește modul de derulare a programelor de integrare socioprofesionala pentru străinii care au dobândit statutul de refugiat și, anual, propune Guvernului României măsurile necesare de imbunatatire a acestor activități;

e) anual face propuneri de includere în bugetul Ministerului de Interne a sumelor necesare pentru buna desfășurare a programelor de integrare socioprofesionala pentru străinii care au dobândit statutul de refugiat.

(2) În scopul îndeplinirii acestor atribuții schema Oficiului Național pentru Refugiati se suplimenteaza cu doua posturi de ofițer, prin redistribuire de la alte unități ale Ministerului de Interne.

(1) Fondurile necesare acțiunilor prevăzute la art. 1 se asigura în condițiile stabilite de lege pentru cetățenii români.

(2) Se abiliteaza Ministerul Finanțelor Publice să execute corectiile bugetare în structura bugetului anual al Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și al Ministerului de Interne prin includerea sumelor cu aceste destinații, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin comun al ministerelor respective.

a) sa participe în mod regulat la activitățile stabilite prin aceste programe;

b) sa manifeste interes și să depună eforturi pentru parcurgerea tuturor etapelor programului;

c) să respecte normele de disciplina și conduita prevăzute în regulamentele interne ale centrelor de cazare și cele stabilite de conducătorii cursurilor.

(1) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 11 poate atrage excluderea refugiatului din programul de integrare socioprofesionala.

(2) Refuzul refugiatului de a accepta un spațiu de cazare dintre cele ale Ministerului de Interne sau dintre cele puse la dispoziție de autoritățile locale cu aceasta destinație atrage exonerarea de răspundere a autorităților române în ceea ce privește asigurarea unei locuințe.