privind condițiile pentru administrarea fondului asigurărilor de viața, investițiile și evaluarea activelor, precum și calculul rezervelor matematice
La investirea activelor admise sa reprezinte rezervele tehnice aferente asigurărilor de viața asiguratorul va respecta următoarele reguli de dispersare:
a) titlurile de stat pot reprezenta 100% din totalul rezervelor tehnice aferente asigurărilor de viața, iar titlurile emise de autorități ale administrației publice locale pot reprezenta 25% din totalul rezervelor tehnice aferente asigurărilor de viața;
b) investiția într-un teren sau o construcție ori într-un număr mai mare de construcții și terenuri care formează un întreg și care pot fi considerate ca o singura investiție nu va putea depăși 10% din totalul rezervelor tehnice aferente asigurărilor de viața; investiția efectuată în mai multe terenuri sau construcții nu va putea depăși 40% din totalul rezervelor tehnice aferente asigurărilor de viața;
c) depozitele bancare nu vor putea depăși 60% din totalul rezervelor tehnice aferente asigurărilor de viața;
d) acțiunile cotate, obligațiunile și alte titluri cu venit fix nu vor putea depăși 20% din totalul rezervelor tehnice aferente asigurărilor de viața, cu excepția celor aferente produselor de asigurare prevăzute la pct. III.3 din Normele nr. 3/2001 privind clasele de asigurări care pot fi practicate de societățile de asigurare, emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru care investițiile în titlurile aceluiași emitent nu pot depăși 5% din totalul plasamentelor în acțiuni cotate, obligațiuni și alte titluri cu venit fix;
e) categoria alte active nu va putea depăși 20% din totalul rezervelor tehnice aferente asigurărilor de viața, cu excepția creanțelor de la agenți de asigurare sau de la asigurați, în măsura în care aceste creanțe sunt restante de mai puțin de 3 luni și sunt aferente produselor de asigurare prevăzute la pct. III.1 lit. a) din Normele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2001, iar ponderea lor în totalul primelor încasate nu este mai mare de 25%.
(1) Asiguratorii trebuie să dispună în orice moment de suficiente active lichide pentru a putea acoperi cel puțin 10% din sumele de răscumpărare pentru contractele la care este garantată o valoare de răscumpărare și de 0,5% din sumele asigurate pentru asigurările de deces.
(2) În categoria activelor lichide se includ:
a) Titlurile de stat, a căror tranzactionare se poate realiza numai prin bănci comerciale autorizate și supravegheate de către Banca Naționala a României, având un capital social subscris și vărsat echivalent a cel puțin 10 milioane euro.
b) Depozitele bancare al căror plasament nu depășește 25% într-o singura banca, dar nu mai mult de 20% într-o banca aparținând aceluiași grup financiar sau care este acționar semnificativ al asiguratorului respectiv. Depozitele se vor constitui numai în bănci comerciale al căror capital social subscris și vărsat este echivalentul a cel puțin 10 milioane de euro, iar în cazul sucursalelor băncilor străine capitalul de dotare va fi echivalentul a cel puțin 4 milioane euro.
Constituirea depozitelor colaterale în vederea garantarii unor instrumente bancare (scrisori de garanție, credite, avalizarea unor efecte de comerț și alte instrumente de credit) se va efectua numai cu avizul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
c) Disponibilitățile în conturi curente și casierie.
(1) Rezerva matematica reprezintă valoarea actuariala a obligațiilor financiare ale asiguratorului după deducerea valorii actuariale a obligațiilor financiare ale asiguratului. Pentru contractele de asigurare de viața la care se prevede dreptul asiguratului de a participa la beneficiile obținute din fructificarea rezervei matematice asiguratorii vor constitui rezerva pentru beneficii și risturnuri*1), conform obligațiilor asumate.
(2) Pentru formele de asigurare de viața prevăzute la pct. III.1 lit. a) și b), III.2, III.4 și III.5 din Normele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2001 asiguratorii au obligația de a constitui rezerve tehnice aferente acestor asigurări, inclusiv rezerve matematice, cu respectarea următoarelor principii:
a) valoarea rezervelor tehnice aferente asigurărilor de viața va fi calculată printr-o evaluare actuariala prospectiva suficient de prudenta, luându-se în calcul toate obligațiile viitoare, asa cum acestea sunt determinate în condițiile poliței pentru fiecare contract existent;
b) folosirea unei metode retrospective este permisă, dacă se poate arata ca rezervele tehnice rezultate nu sunt mai scăzute decât cele care ar fi determinate în cazul utilizării unui calcul prospectiv suficient de prudent sau dacă o metoda prospectiva nu poate fi utilizata pentru un anumit produs de asigurări de viața;
c) calculul actuarial al rezervei matematice se va efectua luându-se în considerare ani întregi de asigurare, iar pentru constituirea rezervei matematice, la încheierea exercițiului financiar, se va utiliza în calcul interpolarea liniara. În timpul exercițiului financiar rezerva matematica se poate calcula și simplificat, pe baza metodelor statisticomatematice, prin care rezultatul obținut să fie cat mai apropiat de cel care ar fi rezultat din calculul actuarial, dar numai cu aprobarea prealabilă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
d) în cazul contractelor în care este garantată o valoare de răscumpărare, valoarea rezervelor matematice va fi în orice moment cel puțin la fel de mare ca și valoarea garantată în momentul respectiv;
e) rata dobânzii tehnice va fi aleasă pe baze prudentiale, ținându-se seama de rentabilitatea anticipata a investițiilor;
f) se vor utiliza tabele de mortalitate a populației României, publicate de Institutul Național de Statistica.
Pentru formele de asigurare prevăzute la pct. III.1 lit. c) din Normele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2001 asiguratorii au obligația de a constitui rezerve tehnice aferente acestor asigurări, cu respectarea următoarelor principii:
a) rezerva de prime se calculează lunar prin însumarea cotelor-părți din primele nete subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferența dintre volumul primelor nete subscrise și aceasta rezerva sa reflecte primele nete alocate părții din riscurile expirate la data calculării. Aceasta rezerva se calculează separat pentru fiecare contract, iar suma rezultatelor astfel obținute reprezintă rezerva de prime totală.
Determinarea mărimii rezervei de prime [R(p)] se face utilizându-se relația:
[R(p)] = (x : [P(p)] x [P(sn)],
x - numărul de zile corespunzător perioadei neexpirate a contractului;
P(p) - perioada contractului, exprimată în număr de zile;
P(sn) - primele nete subscrise pentru contractul respectiv.
Cu toate acestea, rezerva de prime poate fi calculată, cu avizul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, și pe baza metodelor statistice și în special, a metodelor proporționale sau forfetare, atunci când va rezultă aproximativ aceeași valoare ca și în cazul calculelor individuale;
b) rezerva de daune se creează și se actualizează lunar, în baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plății acestor daune.
Rezerva de daune se constituie pentru daunele raportate și în curs de lichidare și se calculează pentru fiecare contract de asigurare la care s-a notificat producerea evenimentului asigurat, pornindu-se de la cheltuielile previzibile care vor fi efectuate în viitor pentru lichidarea acestor daune.
Rezerva de daune care trebuie constituită va fi obținută prin însumarea valorilor calculate pentru fiecare contract.
Asiguratorii au obligația de a întocmi și de a menține o evidenta distinctă a daunelor avizate, care să permită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sa controleze în orice moment cuantumul și modalitatea de constituire a rezervei de daune;
c) rezerva de daune neavizate se creează și se ajusteaza cel puțin la încheierea exercițiului financiar, dacă reglementările asiguratorului nu prevăd altfel, în baza estimarilor acestuia, a datelor statistice sau a calculelor actuariale pentru daunele intamplate, dar neavizate.
Pentru calcularea rezervei de daune neavizate asiguratorii pot utiliza orice metoda statistica ce va avea la baza fie date din evidentele proprii, fie date din raportul informativ anual al pieței asigurărilor publicat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;
d) rezerva pentru riscuri neexpirate se calculează pe baza estimarii daunelor care vor aparea după închiderea exercițiului financiar, în cazul în care se constată că daunele estimate în viitor depășesc rezervele de prime constituite pentru un anumit tip de contract de asigurare și, drept urmare, în perioadele viitoare rezerva de prime calculată în conformitate cu lit. a) nu va fi suficienta pentru acoperirea daunelor ce vor aparea în perioadele următoare.
Determinarea mărimii rezervei pentru riscuri neexpirate [R(m)] se face utilizându-se relația:
D(est) - daunele estimate care vor aparea în perioadele viitoare;
*1) Evidențiată potrivit reglementărilor contabile specifice domeniului asigurărilor.
Pentru formele de asigurare prevăzute la pct. III.3 din Normele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2001, asiguratorii au obligația de a constitui rezerve tehnice aferente acestor asigurări, cu respectarea următoarelor principii:
a) pentru asigurările de viața legate de investiții rezerva tehnica se va constitui la nivelul valorii activelor pentru care expunerea la riscul de investiții este transferata asiguratului;
b) în cazul în care asigurările de viața legate de investiții oferă o rata garantată a dobânzii sau alte tipuri de garanții, se vor constitui suplimentar rezerve similare celor menționate la art. 7.