HOTĂRÎREA nr. 233 din 31 mai 1993

Potrivit art. 2 din ordonanța, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operațiunile privind :

1. Livrările de bunuri mobile

Livrarea constituie transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deținute de proprietar către beneficiar, direct sau prin cei care acționează în numele acestora.

Livrarea cuprinde toate operațiunile prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridică prin care se realizează : vînzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societății comerciale, închirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza transferării proprietății asupra bunurilor respective la o anumită data, predarea de către agenții economici a unor bunuri, cu titlu gratuit.

Gazul, energia electrica și termica și altele similare sunt considerate ca bunuri mobile corporale.

2. Transferul proprietății bunurilor imobiliare între agenții economici, precum și între aceștia și instituții publice sau persoane fizice

Intra în sfera taxei pe valoarea adăugată operațiunile privind transferul proprietății bunurilor imobiliare, indiferent de forma juridică prin care se realizează, potrivit precizărilor de la pct. 1 alin. 2 de mai sus.

În categoria bunurilor imobiliare, în sensul ordonanței, se cuprind :

3. Prestările de servicii

Prin prestare de servicii, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înțelege orice activitate rezultată dintr-un contract prin care o persoană se obliga să execute o munca manuală sau intelectuală în scopul obținerii unui profit și care nu reprezintă livrări de bunuri.

Astfel de activități pot avea ca obiect :

4. Operațiuni asimilate cu livrări de bunuri și prestări de servicii

Prevederile art. 2.4 din ordonanța se aplică de către agenții economici care utilizează pentru activitatea proprie bunuri sau servicii destinate în mod curent vinzarii, dacă agenții economici respectivi :

- realizează, exclusiv sau parțial, operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată ;

- realizează bunuri de natura mijloacelor fixe.

Același regim se aplică și agenților economici din rețeaua comercială pentru bunurile preluate din depozitele proprii.

5. Importul de bunuri și servicii

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intra importurile de bunuri și servicii realizate, direct sau prin intermediari autorizați, de orice persoană fizica sau juridică, în condițiile prevăzute de Regulamentul vamal al României.

Potrivit art. 2 din ordonanța, pentru ca operațiunile privind transferul proprietății bunurilor sau prestărilor de servicii efectuate cu plata, precum și cele asimilate acestora să între în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, trebuie ca acestea să rezulte dintr-o activitate desfășurată într-o maniera independenta de către persoanele fizice sau juridice.

Acționează de o maniera independenta persoanele care exercită o activitate pe propria lor răspundere și au libertate totală în organizarea și execuția lucrărilor pe care le comporta operațiunile în cauza, cum sunt :

- regiile autonome ;

- societățile comerciale ;

- unitățile teritoriale din subordinea Administrației Naționale a Rezervelor Materiale ;

- societățile agricole ;

- unitățile cooperatiste ;

- asociațiile și organizațiile cu scop lucrativ ;

- persoanele fizice și asociațiile familiale autorizate sa desfășoare activități economice pe baza liberei inițiative ;

- persoanele juridice, precum și persoanele fizice, indiferent dacă au fost înregistrate sau nu ca agenți economici, pentru importurile de bunuri și servicii supuse taxei vamale potrivit Regulamentului vamal al României.

Nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile realizate de persoanele care nu acționează de o maniera independenta, cum este cazul salariaților și altor persoane angajate printr-un contract de muncă sau orice alt raport juridic de subordonare prin care se stabilesc condițiile de muncă, modalitatea de salarizare sau responsabilitatea celui care angajează, cum sunt :

- persoane fizice care prestează munci salarizate sau remunerate de asociațiile de locatari ;

- voiajorii, reprezentanții firmelor sau comis-voiajorii ;

- artiștii de spectacole ;

- manechinii ;

- jurnalistii, corespondenții locali de presa.

De asemenea, nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată indemnizațiile primite de persoanele care desfășoară activități în cadrul societăților comerciale și regiilor autonome, ca împuterniciți mandatați sa reprezinte interesele capitalului de stat, ca membri în consiliile de administrație sau în comisiile de cenzori.

Același regim se aplică și vinzarii către populație a imobilelor sau părților de imobile construite și date în folosință înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată, precum și închirierii de imobile sau părți ale acestora în scop de locuinta.

Nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile care nu rezultă dintr-o activitate economică având drept scop obținerea de profit sau care nu sunt executate cu plata sau asimilate plății.

În situațiile în care din operațiunile de mai sus rezultă profit, unitățile respective sunt obligate sa-l utilizeze pentru dezvoltarea sau îmbunătățirea serviciilor prestate.

Asociațiile, organizațiile și instituțiile publice de mai sus intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată pentru alte operațiuni privind livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate în mod sistematic, direct sau prin unități subordonate, pentru obținerea de profit.

De asemenea, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată unitățile teritoriale din subordinea Administrației Naționale a Rezervelor Materiale autorizate sa desfășoare activități cu caracter comercial.

Conform art. 4 alineatul ultim din ordonanța, prestările de servicii sunt impozabile atunci când sunt utilizate în România, independent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.

În baza prevederilor de mai sus se stabilesc criteriile în funcție de care se determina locul de impozitare pentru serviciile executate sau utilizate în România ;

1. Locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliară

Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată lucrările de construcții-montaj executate pentru realizarea, repararea și întreținerea bunurilor imobiliare existente în România, independent de locul unde este situat sediul prestatorului - în țara sau în străinătate.

Același regim se aplică și serviciilor de arhitectura, proiectare, de coordonare a lucrărilor de construcții, precum și serviciilor prestate de alți agenți economici cu activitate în domeniul bunurilor imobiliare (studii, expertize, reparații și alte prestări ale agenților imobiliari).

2. Locul unde se prestează transportul de persoane și de mărfuri

Operațiunile rezultate din activitatea de transport de persoane și de mărfuri sunt supuse taxei pe valoarea adăugată corespunzător distantelor parcurse în România.

3. Locul unde sunt utilizate serviciile

Taxa pe valoarea adăugată se plătește de beneficiari pentru următoarele servicii :

- închirierea de bunuri mobile corporale ;

- cesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licențe, de mărci de fabrica și de comerț și alte drepturi similare ;

- serviciile de publicitate : consulting, studii, cercetări și expertize, ca și furnizarea de informații în domeniul prelucrării automate a datelor.

4. Locul unde serviciile sunt prestate efectiv

În această categorie se cuprind următoarele activități :

- culturale, artistice, sportive, științifice, educativ, recreative, tîrguri și expoziții, inclusiv organizarea și serviciile accesorii acestor activități ;

- prestările accesorii transportului, cum sunt : încărcarea-descărcarea mijloacelor de transport, manipularea, paza și depozitarea mărfurilor etc. ;

- activitatea hoteliera, inclusiv în moteluri, vile, cabane, campinguri etc. ;

- vânzările pentru consumul pe loc de produse alimentare și băuturi.

5. Locul unde este situat sediul prestatorului

Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, la locul unde este situat sediul prestatorului, serviciile necuprinse la pct. 1-4 de mai sus.

Operațiunile scutite sunt reglementate prin art. 5 lit. c) și art. 6 din ordonanța și nu se admite extinderea lor prin analogie.

În aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanța, se precizează :

1. Cu privire la livrările de bunuri și prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate în țara de :

Se încadrează în scutirea prevăzută la lit. a) operațiunile efectuate de unitățile autorizate sa desfășoare activități sanitare, inclusiv veterinare, și de asistența socială, indiferent de forma lor de organizare : spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete medicale, aziluri, case de copii, salvari și altele autorizate sa desfășoare activități sanitare și de asistența socială.

Sunt scutite, de asemenea, serviciile funerare prestate de unitățile sanitare sau de alte unități special autorizate în acest sens.

În cazul când unitățile de mai sus desfășoară și alte activități decît cele sanitare și de asistența socială, încadrarea acestora în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se efectuează în mod distinct, ținând seama de prevederile normelor legale.

Astfel, operațiunile economice efectuate în mod sistematic în vederea obținerii de profit, cum ar fi livrările de bunuri din gospodăriile anexe, prestările hoteliere, inclusiv pensiunile, activitățile de comerț se supun taxei pe valoarea adăugată dacă unitatea în cauza realizează din aceste activități un venit total de peste 10 milioane lei anual ;

Sunt scutite operațiunile efectuate de unitățile de învățământ primar, gimnazial, liceal, superior, postuniversitar ; școlile profesionale, complementare, de meserii sau postliceale ; școlile de maiștri ; centrele de perfecționare a pregătirii profesionale, de reorientare și recalificare profesională ;

grădinițele, taberele de copii și de tineret ; unitățile de ocrotire și învățământ special. Se supun acestor prevederi unitățile de cercetare pentru cercetările științifice fundamentale, pentru programele naționale de cercetare-dezvoltare finanțate din bugetul de stat, precum și din fondul special.

Activitățile de mai sus sunt scutite, independent de forma juridică și de proprietate a unităților care le efectuează.

Nu se încadrează în prevederile de mai sus activitățile desfășurate în domenii cum ar fi :

- conducerea auto sau pilotarea navelor și aeronavelor ;

- pregătirea în diverse discipline : sportive, artistice, de agrement etc.

Aceste activități, precum și altele desfășurate în mod sistematic, în scopul obținerii de profit, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată dacă unitatea în cauza realizează din aceste activități un venit total de peste 10 milioane lei anual ;

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.d), operațiunile realizate de persoanele fizice autorizate în mod individual în baza Decretului nr. 152/1954 și Decretului-lege nr. 54/1990, cum sunt :

- inginerii, informaticienii, arhitecții, tehnicienii și desenatorii tehnici și de modele ;

- profesorii de orice specialitate, inclusiv cei de muzica și dans ;

- contabilii, avocații și notarii ;

- experții de orice fel ;

- dactilografele și stenografele ;

- traducatorii și interpreții ;

- medicii, inclusiv stomatologi și veterinari ;

- dentistii și tehnicienii dentari ;

- asistenții medicali, surorile de caritate, moașele și infirmierii ;

- fotografii ;

- artiștii plastici ;

- scriitorii ;

- compozitorii ;

Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. f), organizațiile de nevăzători și asociațiile persoanelor handicapate care desfășoară activități în scop social, precum și unitățile protejate, special organizate în baza Legii nr. 57/1992 privind încadrarea în munca a persoanelor handicapate.

Unitățile economice aparținând organizațiilor de mai sus, care nu se încadrează în reglementările prevăzute la alineatul precedent, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată dacă realizează un venit total de peste 10 milioane lei anual ;

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată vânzările de preparate culinare care fac parte din meniul propriu servit personalului care își desfășoară activitatea în unitățile respective.

Vînzarea preparatelor culinare proprii la alte persoane decît cele de mai sus, precum și a altor produse achiziționate în vederea revinzarii, care nu sunt cuprinse în meniul propriu, este supusă taxei pe valoarea adăugată dacă aceste operațiuni depășesc plafonul de scutire de 10 milioane lei venit total anual ;

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată operațiunile efectuate de :

- Banca Naționala a României, băncile comerciale și alte persoane juridice autorizate pentru activitățile reglementate prin Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară ;

- societățile de asigurare și/sau reasigurare, inclusiv cele de intermediere în astfel de activități ;

- Regia Autonomă "Monetaria Statului" pentru producere de monede, în sortimentele și cantitățile solicitate de Banca Naționala a României, de medalii și insigne ;

- Regia Autonomă a Loteriilor și Pronosticurilor Sportive din România ;

- regiile autonome "Monitorul Oficial", "Imprimeria Băncii Naționale a României" și "Imprimeria Naționala".

Sunt scutite, de asemenea, operațiunile financiare referitoare la acțiuni, obligațiuni și alte titluri de valoare ;

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată operațiunile de :

- tipărire a timbrelor ;

- vînzare a timbrelor la valoarea declarata .

Nu sunt scutite vânzările de timbre filatelice pentru colecții la alte valori decît cele declarate ;

Sunt scutite :

- vânzarea de deșeuri rezultate din activitatea industriala ;

- vânzarea de materiale recuperate din casări, dezmembrari, demolări, de bunuri mobile și imobile;

- vânzarea materialelor recuperate, colectate de la populație ;

- prestările de servicii legate de operațiunile de mai sus, cum sunt cele privind : sortarea, prestarea, balotarea, manipularea, depozitarea, transportul etc.

Prevederile de mai sus nu se aplică vinzarilor de produse obținute din prelucrarea deșeurilor ;

Scutirea de taxa pe valoarea adăugată se aplică astfel :

- pozițiile 1-7, atât la producători, importatori, oficii farmaceutice și unități sanitare, cît și în rețeaua de desfacere cu ridicată, mic-gros și cu amănuntul, exclusiv vânzările prin unitățile de alimentație publică și cele care practica adaosul comercial de alimentație publică.

La poziția 1, scutirea se aplică la carne de animale și păsări domestice, inclusiv organe și măruntaie, la peste, exclusiv icre, vîndute în stare proaspăta, refrigerata sau congelata, independent de forma de prezentare (în carcasa, preambalata, dezosata etc.), destinate consumului populației.

Prevederile de mai sus nu se aplică vinzarilor de animale și păsări vii.

Poziția 2 cuprinde vânzările de lapte de consum și lapte praf către populație. Nu se aplică scutirea la livrările de lapte destinat industrializarii.

Poziția 6 cuprinde livrările de medicamente, inclusiv substanțe farmaceutice și plante medicinale, efectuate de producător către unitățile sanitare, oficiile farmaceutice, farmacii sau alte unități comerciale, autorizate sa desfaca astfel de produse, și vânzările acestora către populație.

Vânzările de substanțe farmaceutice între unitățile producătoare de medicamente, precum și importurile de astfel de produse sunt scutite, de asemenea, de taxa pe valoarea adăugată ;

- poziția 8, numai la agenții economici din rețeaua de desfacere către populație ;

- poziția 9, la unitățile care distribuie energia electrica către populație ;

- poziția 10, la unitățile de distribuire către populație a energiei termice achiziționate sau produse în centralele proprii ;

- poziția 11, la unitățile care prestează transportul în comun urban de călători.

2. Cu privire la operațiunile de import

Potrivit art. 6 lit. B.a), importurile de bunuri care, potrivit legii, sunt scutite de taxa vamală, cu excepția celor prevăzute la art. 13 din Legea nr. 35/1991, sunt scutite și de taxa pe valoarea adăugată.

În aceasta situație sunt :

- bunurile dobîndite prin succesiuni testamentare, dovedite pe baza unor documente oficiale ;

- ajutoarele și donațiile, cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizații sau asociații cu caracter umanitar sau cultural, ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice, sindicate și partide politice, organizații de cult, federații, asociații sau cluburi sportive, instituții de învățământ, fără a fi destinate sau a fi folosite pentru subvenționarea campaniei electorale sau a unor activități ce pot constitui amenințări la siguranța naționala ;

- materialele pentru probe, experimentari sau cercetări ;

- bunurile străine care devin, potrivit legii, proprietatea statului ;

- mostrele fără valoare comercială, materialele publicitare, de reclama și documentare.

Pentru a beneficia de scutire, bunurile respective trebuie să îndeplinească următoarele condiții :

- să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligații de plată ;

- sa nu facă obiectul unor comercializari ulterioare ;

- sa nu fie utilizate pentru prestații către terți, aducatoare de venituri ;

- să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice și înregistrate în evidența contabilă proprie.

În cazul schimbării condițiilor de mai sus, importatorii sunt obligați sa achite taxa pe valoarea adăugată, concomitent cu plata taxelor vamale.

De asemenea, sunt scutite următoarele categorii de bunuri :

- bunurile de origine română ;

- bunurile care au fost reparate sau înlocuite de partenerii externi, în perioada de garanție ;

- bunurile care se înapoiază în țara ca urmare a unei expedieri eronate ;

- bunurile introduse în țara de către persoanele fizice, misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în România, precum și de membrii acestora, și care, potrivit Regulamentului vamal în vigoare, sunt scutite de plată taxelor vamale ;

- aeronavele civile și produsele scutite de taxa vamală potrivit Acordului privind comerțul cu aeronave civile.

Potrivit art. 7 din ordonanța, agenții economici, precum și unitățile economice din cadrul altor persoane juridice, care efectuează operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.f), i)8 și i)12, pot opta pentru plata acestei taxe pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia.

Plătitorii de taxa prin opțiune beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor sau serviciilor achiziționate sau realizate în unitățile proprii destinate realizării operațiunilor impozabile, potrivit reglementărilor cuprinse în cap. VI din ordonanța și precizărilor din prezentele norme.

Aprobarea se da de către Ministerul Finanțelor prin direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, pe bază de cerere și justificare economică, prezentate de solicitant, numai în condițiile în care includerea operațiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată nu influențează negativ alte operațiuni sau produse scutite de taxa pentru protecția socială sau a unor activități specifice.

Agenții economici, precum și unitățile economice din cadrul altor persoane juridice sunt obligați, ca pentru activitatea sau partea acesteia din care rezultă operațiuni supuse taxei pe valoarea adăugată prin opțiune, sa organizeze un sector distinct din punct de vedere al evidentei contabile și al dreptului de deducere.

Aprobarea este irevocabilă până la 31 decembrie al celui de-al patrulea an următor anului în care s-a introdus plata taxei pe valoarea adăugată prin opțiune și se prelungește, de drept, pentru încă 5 ani, dacă în cursul perioadei inițiale agentul economic plătitor prin opțiune a beneficiat de rambursarea taxelor aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumpărate.

Potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 și art. 12 din ordonanța, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată iau naștere, de regula, în momentul efectuării livrării bunurilor mobile, transferului proprietății bunurilor imobiliare sau prestării serviciilor.

Prin art. 10 alineatul ultim și art. 11 din ordonanța se reglementează condițiile în care ia naștere faptul generator al taxei pe valoarea adăugată

aferentă unor operațiuni specifice, condiții care determina și exigibilitatea

taxei.

În ceea ce privește bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporară în țara, potrivit Regulamentului vamal al României, faptul generator ia naștere la data când bunurile în cauza sunt scoase din regimul de mai sus și s-au întocmit formalitățile vamale corespunzătoare noii destinații.

Pentru bunurile exportate care s-au returnat, faptul generator intervine la data când bunurile respective au fost valorificate către beneficiarii interni.

Exigibilitatea este anticipata faptului generator atunci când :

- factura este emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor ;

- contravaloarea bunurilor sau serviciilor se încasează înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor ;

- se încasează avansuri sau se fac decontări succesive.

Pentru livrările de bunuri și prestările de servicii, inclusiv lucrările imobiliare, care se efectuează continuu sau succesiv, precum și pentru cele la care se încasează, de regula, avansuri, cu autorizarea direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului, pe bază de factura sau alt document legal înlocuitor.

Antreprenorii de lucrări imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrărilor, pentru lucrările și în condițiile următoare :

1. Lucrări ce pot fi supuse plății taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrării :

- lucrările imobiliare cu caracter deosebit, executate în cadrul unui contract unic care prevede obligația antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau încorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectiva ;

- lucrările imobiliare, la care materialele și aparatele indispensabile pentru funcționarea instalațiilor sau încorporate în lucrare depășesc 50% din prețurile negociate între antreprenor și beneficiar.

2. Condiții și modalități de opțiune

Opțiunea se aproba de direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București, pe baza unei declarații prin care antreprenorul se obliga sa achite, la efectuarea livrărilor, taxa pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor, ce se încadrează în prevederile pct. 1 de mai sus, contractate după data declarației respective.

După obținerea aprobării opțiunii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adăugată înainte de efectuarea livrării, iar beneficiarilor, sa deducă taxa înainte de receptionarea lucrării.

Opțiunea plății taxei pe valoarea adăugată la livrarea lucrării se comunică beneficiarilor în termen de 10 zile de la aprobare.

Nerespectarea condițiilor de mai sus atrage anularea opțiunii și obligația plății taxei pe valoarea adăugată, în condițiile prevăzute de art. 12 din ordonanța.

Antreprenorul poate renunța oricând la opțiunea primită. În aceasta situație, are obligația achitării taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate.

Ca regula generală, baza de impozitare este constituită pentru livrările de bunuri și prestările de servicii, din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite sau ce urmează a fi primite de furnizor sau prestator în contrapartida pentru livrările sau prestările efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

În cazul plății în natura, trebuie să se țină seama de valoarea tuturor bunurilor sau serviciilor care constituie contravaloarea livrării de bunuri sau prestării de servicii.

Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sau, după caz, la întocmirea facturilor, chiar dacă în contract se prevede plata în rate sau prin decontări succesive.

Agenții economici care realizează atât livrări de bunuri și prestări de servicii, cît și operațiuni de intermediere determina baza de impozitare corespunzător fiecărei categorii de operațiuni, potrivit prevederilor art. 13 din ordonanța.

Astfel, pentru vânzările de bunuri în regim de consignație, baza de impozitare se determina după cum urmează :

Pentru activitatea de intermediere în turism se aplică un regim specific în care baza de impozitare o constituie diferența dintre prețul total, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, plătit de client agentiilor de turism sau organizatorilor de circuite turistice, și prețul efectiv, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, facturat de prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant și alți prestatori care executa material serviciile utilizate de client.

Din taxa calculată pe baza cotei de 15,254%, aplicată asupra bazei de impozitare determinate potrivit alineatului precedent, se scade taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate, destinate necesităților proprii de funcționare ale agenției de turism sau organizatorilor de circuite turistice.

Agenții economici care prestează serviciile de turism folosind mijloace proprii sau închiriate (mijloace de transport, hoteluri, restaurante etc.) determina baza de impozitare potrivit art. 13 lit. b) din ordonanța.

În cazul în care anumite elemente accesorii ale prețului nu sunt determinate în mod precis în momentul desfacerii mărfurilor, toate sumele percepute ulterior livrării bunurilor dau loc la impozitare din momentul facturarii.

Reprezintă cheltuieli accesorii ale livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare și altele de asemenea natura datorate de cumpărător, în măsura în care nu au fost cuprinse în prețurile negociate.

În baza art. 14 din ordonanța, nu se cuprind în baza de impozitare următoarele :

Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, remizele și alte reduceri de preț trebuie să îndeplinească următoarele condiții :

- să fie efective și în sume exacte în beneficiul clientului ;

- sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestație oarecare ;

- să fie reflectate în facturi sau alte documente legale, iar pentru cele acordate după facturare să se respecte prevederile art. 28 din ordonanța ;

Excluderea din baza de impozitare se face numai dacă sunt percepute peste prețurile și tarifele negociate.

Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor închiriate sau altele similare, care în fapt reprezintă contravaloarea bunurilor livrate ;

În baza art. 15 din ordonanța, baza de impozitare va fi redusă corespunzător în situația :

- refuzurilor totale sau parțiale rămase definitive ;

- ambalajelor în care s-a expediat marfa, restituite și facturate de clienți ;

- neincasarii totale sau parțiale a contravalorii bunurilor sau serviciilor de la clienți, declarați insolvabili prin hotărâri judecătorești definitive.

În conformitate cu art. 17 din ordonanța, pentru operațiunile impozabile obligatoriu privind livrările de bunuri, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare și prestările de servicii, din țara sau din import, se aplică o cota unica de 18%. Operațiunile de export sau asimilate exportului de bunuri și servicii sunt supuse cotei zero.

1. Cota de 18%

Se aplica, potrivit prevederilor art. 17 lit. A, asupra operațiunilor privind :

Aceeași cota se aplică și vinzarilor de bunuri către persoanele fizice nerezidente în România ;

2. Cota zero

Se aplica, potrivit prevederilor art. 17 lit. B, pentru operațiunile de export de bunuri și servicii efectuate de agenții economici cu sediul în România :

Cuprinde livrările de bunuri efectuate de agenți economici cu sediul în România către beneficiari cu sediul în străinătate și care sunt transportate în afară teritoriului tarii, cu îndeplinirea formalităților vamale pentru export.

Cota zero se aplică și prestărilor de servicii legate direct de exportul bunurilor, cum sunt :

- serviciile prestate de comisionari sau alți intermediari care intervin în operațiunile de export ;

- transportul mărfurilor exportate la destinație în străinătate ;

- prestările accesorii la transportul bunurilor exportate : încărcări-descărcări ale mijloacelor de transport, manipulari ale mărfurilor ;

- închirierea mijloacelor de transport, inclusiv cele dotate cu materiale necesare pentru protecția mărfurilor exportate ;

- paza și depozitarea mărfurilor exportate ;

- operațiunile de prezentare și ambalare ale produselor destinate exportului.

Prestatorii de servicii beneficiază de cota zero numai în condițiile în care prezintă documentația din care să rezulte ca operațiunile în cauza sunt direct legate de exportul de bunuri.

În cazul în care nu se îndeplinește condiția de mai sus, prestatorul factureaza serviciile aplicind cota de 18%, urmînd ca exportatorul să aplice prevederile art. 5 lit. b) din ordonanța.

Justificarea realității exportului se face prin :

Sunt supuse cotei zero prestările de servicii efectuate de agenți economici cu sediul în România, în favoarea beneficiarilor cu sediul în străinătate, și care sunt folosite în afară României, cum sunt :

- închirierea de bunuri mobile corporale ;

- cesiuni și concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licențe, de mărci de fabrica și comerț și alte drepturi similare;

- serviciile de publicitate, consulting, studii, cercetări și expertize, ca și furnizarea de informații în domeniul prelucrării automate a datelor;

- serviciile de arhitectura, proiectare, studii, expertize și alte prestări ale agenților imobiliari, pentru bunurile imobiliare situate în străinătate ;

- reparațiile, transformările, întreținerea și alte prestări, efectuate la navele de comerț maritim sau pe fluvii internaționale, precum și la aeronave.

Sunt supuse, de asemenea, cotei zero :

- prestările de servicii efectuate în porturi și aeroporturi, aferente navelor de comerț maritim și pe fluvii internaționale, precum și aeronavelor, aparținând companiilor de transport străine ;

- transportul de marfa și de persoane, în și din porturile și aeroporturile din România, cu nave și aeronave românești comandate de beneficiari cu sediul în străinătate ;

- transportul internațional de persoane în și din străinătate, efectuat cu mijloace de transport maritim, aerian și feroviar.

3. Cota ce se aplică asupra prețurilor cu amănuntul sau asupra tarifelor practicate pentru serviciile prestate populației sau altor consumatori, care cuprind și taxa pe valoarea adăugată

Cota de 18% prevăzută de art. 17 din ordonanța se aplică asupra bazei de impozitare, determinata potrivit art. 13 din ordonanța, în care nu este cuprinsă taxa pe valoarea adăugată.

Pentru bunurile comercializate prin comerțul cu amănuntul (magazine comerciale, consignatii, unități de alimentație publică sau alte unități care au relații directe cu populația), precum și pentru unele prestări de servicii (transport, posta, telefon, telegraf etc.), prețurile sau tarifele practicate cuprind și taxa pe valoarea adăugată.

În aceste condiții, taxa pe valoarea adăugată se determina prin aplicarea unei cote recalculate după formula 18:118X100 asupra sumei obținute din vânzarea bunurilor și din prestarea serviciilor respective.

Potrivit art. 18 din ordonanța, plătitorii taxei pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente intrărilor de bunuri sau servicii destinate realizării de operațiuni impozabile.

Prin bunuri și servicii achiziționate pentru realizarea de operațiuni impozabile se înțeleg materiile prime și materialele, combustibilul și energia, piesele de schimb, obiectele de inventar și de natura mijloacelor fixe, precum și alte bunuri și servicii ce urmează a se reflecta în cheltuielile de producție sau, după caz, de circulație.

Nu poate fi dedusă, potrivit legii, taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor referitoare la :

Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operațiune în parte, ci pentru ansamblul operațiunilor realizate în cursul unei luni.

În situația în care un agent economic realizează atât operațiuni impozabile, cît și operațiuni scutite de plată taxei pe valoarea adăugată, dreptul de deducere se determina, potrivit art. 20 din ordonanța, în raport cu participarea bunurilor sau serviciilor achiziționate la realizarea operațiunilor impozabile.

Gradul de participare a bunurilor și serviciilor achiziționate la realizarea de operațiuni impozabile se determina lunar, ca raport între suma reprezentind contravaloarea bunurilor livrate și serviciilor prestate supuse taxei pe valoarea adăugată și totalul operațiunilor realizate în luna respectiva.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor cumpărate în vederea revinzarii ca atare sau sub forma de preparate culinare prin unitățile din rețeaua comercială nu se supune recalcularii prevăzute la alineatul precedent. Taxa respectiva se deduce integral, cu condiția respectării prevederilor art. 19 din ordonanța.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe, materiilor prime, altor bunuri și servicii achiziționate înainte de punerea în funcțiune a unui obiectiv de investiții, dedusă potrivit prevederilor de mai sus, se recalculează la expirarea primului an de funcționare, în condițiile prevăzute de art. 20 din ordonanța.

Prin art. 19 din ordonanța se stabilesc condițiile în care agenții economici pot beneficia de dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, și anume :

Documentele legale sunt :

- facturile sau alte documente inlocuitoare, pentru bunurile și serviciile cumpărate de la furnizorii din țara ;

- declarația vamală de import, vizata de organele vamale pentru taxa plătită la importuri ;

- documentul care confirma achitarea taxei de către agentul economic, pentru livrările către sine ;

Modalitățile de exercitare a dreptului de deducere sunt reglementate prin art. 21 din ordonanța, și anume :

Termenele pentru regularizarea cu bugetul de stat a diferențelor de taxa sunt următoarele :

- diferența rezultată potrivit art. 21 lit. a) se achită până la data de 25 a lunii următoare ;

- diferența rezultată potrivit art. 21 lit. b) se regularizează astfel :

În situația în care sumele datorate bugetului de stat, exigibile în lunile următoare, nu acoperă integral taxa deductibilă, diferența se rambursează de organul fiscal competent, astfel :

- în termen de 30 de zile de la data depunerii documentației și cererii de rambursare transmise organului fiscal competent, în situația în care din deconturile întocmite pe o perioadă de 3 luni consecutiv rezultă taxa de rambursat ;

- în termen de 30 de zile de la data depunerii documentației și cererii de rambursare transmise organului fiscal competent de către societățile agricole, unitățile care prelucreaza sezonier produse agricole vegetale și de către cele care depozitează la nivel național produse agricole vegetale pentru taxa pe valoarea adăugată de rambursat rezultată din decontul lunar.

Sumele sub 100.000 lei nu se rambursează, urmînd a fi regularizate prin reportare în perioadele următoare.

Întreprinderile cu producție sezoniera pot cere rambursarea sumelor cuvenite la finele lunii următoare încheierii sezonului.

După întocmirea documentației și prezentarea cererii de rambursare la organul fiscal competent, suma respectiva nu mai poate fi inclusă în decont și reținută din taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor sau serviciilor facturate în perioada următoare celei pentru care s-a solicitat regularizarea.

În baza art. 24 din ordonanța se stabilesc următoarele cazuri în care organele Ministerului Finanțelor pot cere agenților economici garanții personale sau solidare pentru eventualele sume incorect rambursate sau incorect solicitate la rambursare ;

- când suma de rambursat depășește 1 milion lei, ca urmare a livrării produselor la export ;

- când din documentația prezentată rezultă ca s-a ajuns în situația de a solicita rambursarea diferenței de taxa pe valoarea adăugată, ca urmare a unor aprovizionari excesive sau nelivrarii produselor executate sau serviciilor prestate ;

- când din verificări au rezultat abateri de la prevederile legii cu privire la obligațiile plătitorilor.

Garanțiile vor fi constituite de către agenții economici din bunuri și alte valori, până la nivelul sumelor solicitate a fi rambursate, pe termen de maximum 30 de zile de la data restituirii.

În cadrul acestui termen, organele fiscale sunt obligate sa verifice corecta determinare a sumelor rambursate și sa regularizeze eventualele diferențe.

Persoanele fizice și juridice care realizează livrări de bunuri sau prestări de servicii ce se încadrează în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată au obligațiile prevăzute de art. 25 din ordonanța.

A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale

Agenții economici în funcțiune la data aplicării taxei pe valoarea adăugată vor fi luati în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pe baza datelor raportate prin bilanțul întocmit pentru anul 1992 și, după caz, pe baza declarației depuse în anul 1993 în vederea atribuirii codului fiscal. Agenții economici care nu au funcționat întreg anul 1992 și au raportat prin bilanț un volum de activitate de până la 10 milioane lei sunt obligați să depună la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentelor norme, o declarație privind cifra de afaceri prevăzută pentru anul 1993.

Agenții economici care nu au depus declarația de înregistrare prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 349/1992, precum și cei infiintati după data de 1 iunie 1993 depun declarația de înregistrare la termenele și potrivit modelului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 224/1993.

Organele fiscale vor remite agenților economici care au declarat o cifra de afaceri de peste 10 milioane lei pe 12 luni, în termen de 15 zile de la data primirii declarației, înștiințarea de luare în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată concomitent cu transmiterea codului fiscal.

Agenții economici care în cursul anului au depășit plafonul de scutire prevăzut la art. 6 lit. A.i) 12 din ordonanța sunt obligați să solicite luarea în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată începând cu data de 1 a lunii a doua celei în care plafonul a fost depășit.

Cererea se depune organului fiscal care i-a atribuit codul fiscal, până la data de 15 a lunii următoare celei în care au realizat depășirea, și va cuprinde :

- datele de identificare cuprinse în declarația de înregistrare pentru atribuirea codului fiscal ;

- cifra de afaceri realizată ;

- data depășirii plafonului de scutire de taxa pe valoarea adăugată.

La încetarea activității, agenții economici sunt obligați să solicite, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situația respectiva, scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, concomitent cu depunerea declarației prevăzute la art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993.

B. Cu privire la întocmirea documentelor de vînzare

Persoanele fizice și juridice care realizează operațiuni impozabile sunt obligate sa consemneze livrările de bunuri și prestările de servicii în facturi sau documente inlocuitoare, în condițiile prevăzute la art. 25 lit. B. din ordonanța și în Hotărârea Guvernului nr. 768/1992.

În baza prevederilor de mai sus, sunt scutiți de obligația emiterii unei facturi agenții economici care realizează următoarele operațiuni impozabile:

1. transport cu taximetre, precum și transport de persoane pe bază de bilete de călătorie și abonamente ;

2. folosirea de către agenții economici a unor bunuri și servicii executate în unitățile proprii;

3. vinzari de bunuri și prestări de servicii către populație pe bază de documente fără nominalizări privind cumpărătorul.

Agenții economici care se încadrează în situațiile de mai sus sunt obligați sa reflecte operațiunile realizate în documentele tehnico-operative prevăzute în normele metodologice în vigoare.

Agenții economici beneficiari de produse și servicii, în condițiile prevăzute mai sus, își exercită dreptul de deducere, cu respectarea prevederilor art. 18 și art. 19 lit. a) și b) din ordonanța, pe baza chitanței fiscale emise de furnizor sau prestator ori în baza documentului prin care s-a efectuat plata și care conține certificarea expresă a furnizorului sau prestatorului privind includerea taxei pe valoarea adăugată în preț sau în tarif.

Suma taxei pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor respective se determina potrivit prevederilor din cap. IX pct. 3 din prezentele norme.

C. Cu privire la evidenta operațiunilor :

Modul de reflectare în evidența contabilă sau în registre a operațiunilor prevăzute la alineatul precedent se stabilesc potrivit art. 4 din Legea nr. 82/1991 ;

Persoanele juridice care au subunitati înregistrate în baza art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993 pot atribui acestora, cu avizul organului fiscal competent, calitatea de plătitori de taxa pe valoarea adăugată, situație în care le revin toate obligațiile și drepturile rezultate din normele legale referitoare la taxa pe valoarea adăugată ;

D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adăugată :

Pentru bunurile din import exceptate de taxe vamale potrivit normelor legale privind tariful vamal de import, precum și pentru cele scutite de taxe vamale în baza art. 13 din Legea nr. 35/1991, importatorii sunt obligați sa întocmească declarația vamală de import și sa determine, potrivit legii, valoarea în vama, taxele și accizele datorate de aceștia și, pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat.

Taxa pe valoarea adăugată datorată se plătește la organul vamal conform reglementărilor în vigoare privind plata taxelor vamale.

Pentru bunurile din import la care se acordă liber de vama cu caracter provizoriu, precum și pentru cele aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporară în țara, importatorul sau reprezentantul sau autorizat este obligat să depună o garanție egala cu valoarea taxei vamale, plus accizele și taxa pe valoarea adăugată aferente bunurilor respective.

Importatorul are dreptul de deducere a taxei achitate organului vamal din taxa pe valoarea adăugată datorată după vânzarea bunurilor din import. În cazul importurilor realizate direct de către beneficiari, dreptul de deducere a taxei achitate organului vamal se exercită potrivit prevederilor cap. VI din ordonanța ;

În baza art. 26 din ordonanța, formularele pentru facturi, documentele inlocuitoare, borderourile zilnice de vînzare, încasare și alte documente necesare aplicării prevederilor legale privind taxa pe valoarea adăugată se stabilesc de Ministerul Finanțelor și sunt obligatorii pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată.

Potrivit art. 27 din ordonanța, agenții economici care realizează operațiuni impozabile au obligația asigurării condițiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidentelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată, iar cei care au ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul, activități hoteliere, prestări de servicii către populație și alte activități de asemenea natura au și obligația instalării aparatelor de marcat, care să corespundă cerințelor privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată.

În acest scop, agenții economici vor asigura pregătirea adecvată a personalului propriu și dotarea cu aparatura tehnica necesară realizării în condiții optime a lucrărilor prevăzute de normele legale în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

Corectarea erorilor de înregistrare se va face conform prevederilor regulamentului de aplicare a Legii contabilității, iar corectarea taxei pe valoarea adăugată facturată în mod eronat, potrivit art. 28 din ordonanța, prin emiterea unei noi facturi, în roșu, pentru sumele ce urmează a fi scăzute, și în negru, pentru cele de adăugat.

Conform art. 31 din ordonanța, taxa pe valoarea adăugată se aplică pentru toate livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate după intrarea în vigoare a ordonanței, indiferent de data încheierii contractelor, executării produselor sau prestării serviciilor.

Produsele livrate și serviciile prestate până la data introducerii taxei pe valoarea adăugată, justificate cu documente de expediție și transport, procese verbale de recepție sau alte documente similare din care să rezulte ca livrarea și, respectiv, prestarea s-au efectuat anterior aplicării Ordonanței Guvernului nr. 3/1992, vor fi facturate potrivit metodologiei legale în vigoare la data efectuării operațiunilor respective.

Impozitul pe circulația mărfurilor cuprins în valoarea materiilor prime, a materialelor și utilajelor aflate în stoc sau încorporate în producția neterminată, semifabricate, în produse finite sau mijloace fixe existente în unitățile producătoare la data aplicării Ordonanței Guvernului nr. 3/1992 nu este deductibil din taxa pe valoarea adăugată datorată pentru livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate după această dată.

Bunurile aflate pe drum, expediate și facturate de furnizori înainte de data intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 3/1992 și recepționate de beneficiari după această dată, se considera în stoc la beneficiari și urmează reglementările prevăzute la alineatul precedent.

Pentru produsele exportate se va restitui impozitul pe circulația mărfurilor, potrivit autorizării și metodologiei în vigoare până la data aplicării taxei pe valoarea adăugată.

Impozitul pe circulația mărfurilor cuprins în facturile sau documentele inlocuitoare emise, dar neîncasate până la data aplicării Ordonanței Guvernului nr. 3/1992, se vărsa la bugetul de stat potrivit metodologiei în vigoare la data efectuării operațiunilor respective.

Sumele rămase de încasat la data aplicării Ordonanței Guvernului nr. 3/1992 pentru livrări de bunuri și prestări de servicii cu plata în rate nu se supun taxei pa valoarea adăugată la termenele scadente după intrarea în vigoare a ordonanței.

Avansurile încasate de furnizori și prestatori până la data introducerii taxei pe valoarea adăugată se impozitează potrivit reglementărilor legale existente la data efectuării operațiunilor respective, urmînd ca la facturarea bunurilor livrate și a serviciilor prestate baza de impozitare să se diminueze corespunzător.

Prețurile de cumpărare aferente mărfurilor existente în stoc la data introducerii taxei pe valoarea adăugată vor fi corectate de către agenții economici plătitori de taxa pe valoarea adăugată din rețeaua comercială, prin eliminarea impozitului pe circulația mărfurilor cuprins în facturile emise de furnizori.

Corectarea prețurilor și regularizarea diferențelor se vor efectua potrivit normelor metodologice ce vor fi emise de Ministerul Finanțelor în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentelor norme.

Art. 32-34 din ordonanța reglementează dreptul organelor fiscale de a controla modul cum se respecta prevederile normelor legale, de a calcula majorări pentru plățile cu întârziere și de a aplica amenzi pentru abaterile constatate care constituie contravenție.

În situațiile prevăzute de art. 32 alineatul ultim, organele fiscale sunt autorizate sa procedeze la stabilirea taxei pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat prin estimare. Estimarea se va face tinindu-se seama de volumul activității din perioada precedenta și prin comparatie cu taxa pe valoarea adăugată raportată de alți agenți economici cu profil similar.

Concomitent cu stabilirea taxei datorate bugetului de stat prin estimare, organele fiscale vor aplica majorările și amenzile prevăzute de art. 34 și 36 din ordonanța, după caz.

Constatarea contravenției și aplicarea amenzii se fac conform Legii nr. 32/1968, cu excepția art. 25, 26 și 27.

Ca urmare, contravenienții nu beneficiază de prevederile articolelor de mai sus privind plata pe loc sau, după caz, în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ pentru fapta săvârșită.

-----------------