NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ CEE din 13 decembrie 2001

-------

la NML CEE-73/362

-----------------

1. Definiții

1.1. Măsurile de lungime sunt mijloace de măsurare cu scara gradata, având distanțele dintre repere exprimate în unități legale de lungime.

1.2. Valoarea nominală a măsurii de lungime, denumita în continuare lungime nominală, este valoarea lungimii prin care acea măsura este desemnată.

1.3. Reperele principale ale scării gradate sunt cele doua repere între care se afla distanta reprezentând lungimea nominală a măsurii.

1.4. Scara gradata a măsurii de lungime este formată din reperele principale și din celelalte repere cuprinse între acestea.

1.5. Măsurile de lungime se denumesc astfel:

1.5.1. măsuri de capăt, la care reperele principale ale scării gradate sunt doua suprafețe;

1.5.2. măsuri cu repere, la care reperele principale ale scării gradate sunt doua linii, orificii sau rizuri;

1.5.3. măsuri combinate, la care un reper principal este o suprafața, iar celălalt o linie, un orificiu sau un riz.

Clasificarea acestor măsuri este prevăzută la pct. 9.

2. Cerințe pentru materialele măsurilor de lungime

Măsurile de lungime și dispozitivele lor auxiliare sunt executate din materiale durabile, stabile și rezistente la influentele mediului înconjurător în condiții normale de utilizare.

Calitatea materialelor utilizate trebuie să fie astfel încât:

2.1. în condiții normale de utilizare, la temperaturi mai mari sau mai mici cu 8°C față de valoarea temperaturii de referința, abaterile față de lungimea nominală sa nu fie mai mari decât erorile tolerate, menționate la pct. 7;

2.2. pentru măsurile de lungime utilizate sub acțiunea unei forte de întindere specificate de producător o modificare în plus sau în minus cu 10% a acestei forte sa nu producă abateri față de lungimea nominală care să depășească erorile tolerate, menționate la pct. 7.

3. Cerințe pentru execuția măsurilor de lungime

3.1. Măsurile de lungime și dispozitivele lor auxiliare se executa corect, solid și se finiseaza corespunzător.

3.2. Secțiunea transversala a măsurilor de lungime trebuie să aibă dimensiunile și forma care să asigure, în condiții normale de utilizare, efectuarea masurarilor cu exactitatea cerută pentru clasa de exactitate atribuită măsurii respective.

3.3. Suprafețele terminale ale măsurilor de capăt trebuie să fie plane. Aceste suprafețe terminale, precum și reperele scării trebuie să fie perpendiculare pe axa longitudinala a măsurii.

3.4. Suprafețele terminale ale măsurilor de capăt sau combinate, executate din lemn ori din alt material cu o durabilitate egala sau mai mica decât cea a lemnului, sunt realizate sub forma unei armături metalice sau a unui vârf rezistent la uzura și lovire, fixat adecvat pe măsura de lungime.

3.5. Dispozitivele auxiliare, fixe sau mobile, de tipul: carlige, inele, plăci, pene, dispozitive de infasurat sau verniere, care facilitează și extind domeniul de utilizare a măsurii de lungime, sunt permise în condițiile în care nu produc confuzii. Ele sunt proiectate și fixate pe măsura de lungime astfel încât, în condiții normale de utilizare, sa nu conducă la creșterea incertitudinii de măsurare.

3.6. Măsurile banda prevăzute la pct. 9.4 trebuie executate astfel încât, atunci când banda este întinsă pe o suprafața plana, muchiile ei să fie drepte și paralele.

3.7. Dispozitivele de infasurat ale măsurilor banda trebuie executate astfel încât sa nu producă nici o deformare permanenta a benzii.

4. Gradarea și numerotarea măsurilor de lungime

4.1. Pe lungimea lor nominală măsurile de lungime prezintă gradatii și numerotari lizibile, nete și rezistente la ștergere, astfel încât să permită o citire sigura și clara. Se admite extinderea gradarii dincolo de reperul principal final al scării gradate prin câteva repere nenumerotate, al căror număr nu este mai mare decât numărul reperelor aflate între doua repere consecutive numerotate.

4.2. Valoarea diviziunii este de forma 1 x 10^n, 2 x 10^n sau 5 x 10^n m, unde n este un număr întreg, pozitiv ori negativ, sau zero.

Ea trebuie să fie cel mult egala cu:

- 1 cm pentru măsuri având lungimea nominală mai mica sau egala cu 2 m;

- 10 cm dacă lungimea nominală este mai mare de 2 m și mai mica de 10 m;

- 20 cm dacă lungimea nominală este egala sau mai mare de 10 m și mai mica de 50 m;

- 50 cm dacă lungimea nominală este egala sau mai mare de 50 m.

Se admite depășirea valorii diviziunii în cazul unor utilizări specifice, cu condiția ca acestea să fie prezentate ca justificare la solicitarea aprobării de model CEE și să fie inscriptionate pe măsura de lungime.

4.3. În cazul în care reperele scării gradate sunt linii, acestea trebuie să fie drepte și perpendiculare pe axa măsurii de lungime, având aceeași grosime, constanta pe toată lungimea lor. Lungimea liniilor este corelata cu unitatea de măsura corespunzătoare. Liniile trebuie astfel trasate încât sa formeze o scara distinctă și clara, iar grosimea lor sa nu influenteze exactitatea masurarii.

4.4. Unele porțiuni ale scării gradate, în special în zonele de capăt, pot fi divizate în submultipli zecimali ai valorii diviziunii caracteristice măsurii. În aceste porțiuni grosimea liniilor poate fi mai mica decât în restul măsurii.

4.5. Reperele scării gradate pot fi orificii, dacă valoarea diviziunii este egala ori mai mare de 1 cm, sau orice alt mod de gradare, la alegerea producătorului, dacă valoarea diviziunii este egala sau mai mare de 1 dm, cu condiția ca acest mod de gradare să asigure o citire suficient de exactă, ținându-se seama de clasa de exactitate atribuită măsurii.

4.6. Numerotarea poate fi continua sau repetitiva. În cazul menționat la pct. 4.4 numerotarea în zonele cu diviziuni mai mici poate fi diferita față de cea din restul măsurii. Poziția, mărimea, forma, culoarea și contrastul numerelor sunt adaptate scării și reperelor scării gradate la care se referă.

Pentru valorile diviziunii prevăzute la pct. 4.2 reperele scării gradate sunt numerotate în m, dm, cm sau mm, fără a se indica simbolul corespunzător unității de lungime.

Numărul reperelor numerotate este ales pentru a permite citirea clara.

Dacă pentru numerotare se utilizează alta unitate decât metrul, reperele scării gradate, corespunzătoare unui număr întreg de metri, pot fi numerotate totuși în metri. Numărul corespunzător de metri este urmat în acest caz de simbolul "m".

Numărul metrilor precedenti poate fi totuși repetat identic în fața altor repere numerotate.

Dacă valoarea diviziunii scării gradate este de forma 2 x 10^n și este egala sau mai mare de 2 cm, toate reperele scării gradate sunt numerotate.

4.7. Dacă o măsura de lungime are mai mult de o scara gradata, diviziunile pot fi diferite și numerotarea poate fi crescatoare în același sens sau în sensuri opuse.

5. Lungimea nominală a măsurilor de lungime

5.1. Lungimea nominală a măsurii de lungime trebuie să aibă una dintre următoarele valori: 0,5, 1, 1,5, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 m sau un multiplu de 5 m.

5.2. Pentru utilizări specifice se admit și alte valori numai în cazul în care necesitatea utilizării unei măsuri cu o astfel de lungime nominală este justificată în momentul solicitării aprobării de model CEE și utilizarea specifică este indicată pe măsura de lungime.

6. Inscriptionarea măsurilor de lungime

6.1. Pe măsurile de lungime apar următoarele inscripții:

6.1.1. inscripții obligatorii în toate cazurile:

6.1.1.1. lungimea nominală;

6.1.1.2. marca de identificare a producătorului sau denumirea comercială a acestuia;

6.1.1.3. clasa de exactitate I, II sau III;

6.1.1.4. marcajul aprobării de model CEE;

6.1.2. inscripții obligatorii în anumite cazuri:

6.1.2.1. temperatura de referința, dacă este alta decât 20°C, conform celor prevăzute la pct. 7.5.1;

6.1.2.2. forta de întindere prevăzută la pct. 9;

6.1.2.3. utilizarea specifică pentru care măsura de lungime este destinată, în cazurile prevăzute la pct. 4.2 și 5.2.

6.2. Valorile lungimii nominale, forței de întindere și temperaturii se exprima în unitățile de măsura prevăzute prin Hotărârea Guvernului nr. 854/2001 pentru aprobarea Instrucțiunilor de metrologie legală I.M.L. 9-01: Unități de măsura.

6.3. Toate inscripțiile trebuie să fie vizibile și lizibile la capatul de început al măsurii de lungime.

Biroul Roman de Metrologie Legală poate aproba ca anumite inscripții să apară și în alte zone ale măsurii de lungime. În acest caz în certificatul aprobării de model CEE se precizează locul în care se aplică aceste inscripții.

În cazul în care lățimea măsurii de lungime nu permite aplicarea în mod lizibil a marcajului aprobării de model CEE, acesta se poate aplica, fără încălcarea prevederilor pct. 3.3 și în conformitate cu prevederile pct. 3.7 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.055/2001 privind condițiile de introducere pe piața a mijloacelor de măsurare, sub forma următoarelor semne, dispuse succesiv, constituind un cod:

- litera stilizata E;

- simbolul literal al României - RO;

- ultimele doua cifre ale anului când s-a acordat aprobarea de model CEE;

- numărul de referința al aprobării de model CEE.

6.4. Coeficientul de dilatare termica liniara a materialului din care este fabricata măsura de lungime α = .... poate fi indicat de producător, sub responsabilitatea exclusiva a acestuia.

6.5. Pe măsurile de lungime se admit și alte inscripții de natura nemetrologica.

6.6. Dacă inscripțiile nu sunt reprezentate sub forma de cod, conform celor prevăzute la pct. 6.3, ele sunt exprimate în limba tarii de destinație.

6.7. Măsurile de lungime pot avea inscripții publicitare numai dacă pozitionarea acestora respecta prevederile pct. 6.8.

6.8. Inscripțiile, inclusiv cele publicitare, sunt aranjate pe măsura de lungime astfel încât sa nu împiedice utilizarea acesteia. Inscripțiile obligatorii, cu excepția marcajului aprobării de model CEE, apar pe modelul supus incercarii în vederea acordării aprobării de model CEE. Pe model se indica și locurile de amplasare a inscriptiilor publicitare.

7. Erori tolerate

Măsurile de lungime care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală CEE se împart în 3 clase de exactitate: I, II și III.

7.1. Erorile tolerate, pozitive sau negative

- L = lungimea respectiva, aproximata în metri, prin adaos;

- a și b = coeficienți stabiliți pentru fiecare clasa de exactitate și prezentați în tabelul 1.

7.2. Erori tolerate

7.2.1. Erorile tolerate, pozitive sau negative, ale lungimii "i" a intervalelor care nu depășesc 1 cm, stabilite pentru fiecare clasa de exactitate, sunt prezentate în tabelul 2.

În cazul intervalelor mai mari de 1 cm eroarea tolerată este exprimată în funcție de lungimea respectiva prin formula (a+bL) mm, unde valorile coeficienților a și b sunt egale cu cele din tabelul 1 și unde L este lungimea respectiva, aproximata în metri, prin adaos.

7.2.2. Diferența tolerată dintre lungimile "i" a doua intervale consecutive identice, care nu depășesc 1 cm, se stabilește pentru fiecare clasa de exactitate conform celor prezentate în tabelul 3.

În cazul intervalelor mai mari de 1 cm diferența tolerată dintre lungimile "i" a doua intervale consecutive identice este exprimată în funcție de lungimea respectiva, prin formula (a+bL) mm, definită la pct. 7.2.1.

7.3. Pentru măsurile de lungime de capăt sau pentru măsurile combinate eroarea tolerată, pozitiva sau negativa, a lungimii intervalului terminal mărginit de o suprafața trebuie marita cu:

- 0,1 mm pentru măsuri din clasa I;

- 0,2 mm pentru măsuri din clasa II;

- 0,3 mm pentru măsuri din clasa III.

Prevederile pct. 7.1 și 7.2.2 nu se aplică atunci când:

- unul dintre reperele neconsecutive ale scării gradate prevăzut la pct. 7.1 lit. b) este format dintr-o suprafața;

- unul dintre cele doua intervale consecutive prevăzut la pct. 7.2.2 este un interval terminal, mărginit de o suprafața.

7.4. Eroarea tolerată la verificarea metrologica periodică a măsurilor de lungime aflate în uz este egala cu dublul erorii tolerate la verificarea inițială CEE, stabilită la pct. 7.1.

7.5. Erorile tolerate sunt stabilite pentru următoarele condiții de referința:

7.5.1. Temperatura de referința trebuie să fie în mod normal de 20°C. Pentru anumite măsuri de lungime prevăzute la pct. 9 se poate accepta, în mod excepțional, o alta temperatura de referința, care este precizată de producător.

7.5.2. Măsurile de lungime pentru care la pct. 9 este indicată o forta de întindere trebuie supuse încercărilor așezate cu toată lungimea de observare pe o suprafața plana, sub acțiunea forței de întindere indicate pe măsura și fără frecare.

8. Marcajul de verificare inițială CEE

8.1. Pe suprafața măsurii de lungime, aproape de capatul de început al acesteia sau pe un dispozitiv de fixare auxiliar, trebuie să existe un loc destinat aplicării marcajului de verificare inițială CEE.

8.2. Marcajele de verificare inițială CEE sunt aplicate în concordanta cu prevederile pct. 3.3 și 3.7 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.055/2001 privind condițiile de introducere pe piața a mijloacelor de măsurare.

8.3. Prin derogare de la pct. 3.1 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.055/2001, marcajul de verificare inițială CEE poate consta dintr-un hexagon în care apare litera "e" având în jumătatea de sus înscris simbolul literal al României, iar în partea de jos ultimele doua cifre ale anului verificării, conform exemplului prezentat la pct. 12.

8.4. Biroul Roman de Metrologie Legală are responsabilitatea de a alege forma marcajului.

9. Clasificarea măsurilor de lungime

9.1. Măsuri panglica de capăt, cu repere sau combinate, executate din fibra de sticlă ori din material plastic

Lungimea nominală este cuprinsă între 0,5 m și 100 m.

Forta de întindere, de aproximativ 20 N, este indicată pe măsura.

Capetele libere ale măsurilor de capăt sau combinate sunt prevăzute cu o armatura metalică ori cu un vârf rezistent la uzura.

Aceste măsuri trebuie să se încadreze în clasa de exactitate I, II sau III.

9.2. Măsuri executate din metal ori din alt material sub forma unei piese rigide sau semirigide

Lungimea nominală este cuprinsă între 0,5 m și 5 m.

Temperatura de referința poate fi în anumite cazuri alta decât 20°C și este precizată de producător.

Aceste măsuri sunt prevăzute, de asemenea, cu tije de nivel pentru controlul nivelului la lichide.

Capatul unei tije de nivel rigide trebuie să fie prevăzut cu un indicator sau un vârf rezistent la uzura și lovire. Acesta nu produce scanteie la atingere.

Aceste măsuri trebuie să se încadreze în clasa de exactitate I sau II.

9.3. Măsuri pliante executate din metal sau din alt material

Lungimea nominală este cuprinsă între 0,5 m și 5 m.

Părțile componente ale măsurii pliante au lungimi egale între imbinari.

Imbinarea și alinierea lor în poziția orizontala trebuie să fie asigurate din construcție astfel încât sa nu producă o eroare suplimentară care să depășească 0,3 mm pentru măsurile de lungime având clasele de exactitate I și II, respectiv 0,5 mm pentru măsurile de lungime având clasa de exactitate III.

Aceste măsuri trebuie să se încadreze în clasa de exactitate I, II sau III.

9.4. Măsuri banda din oțel

9.4.1. Măsuri de capăt, cu repere sau combinate, prinse la o extremitate într-un dispozitiv de infasurat

Lungimea nominală este cuprinsă între 0,5 m și 10 m.

Măsurile banda având lungimea nominală cuprinsă între 5 m și 10 m au o secțiune transversala curbata.

Aceste măsuri pot fi închise într-o cutie, una dintre dimensiunile acesteia fiind inclusă în domeniul de măsurare, în particular pentru masurari ale dimensiunilor interioare.

Capatul liber al acestor măsuri trebuie să fie prevăzut cu o limbă sau cu o armatura, fixa ori mobila.

Aceste măsuri trebuie să se încadreze în clasa de exactitate I sau II.

9.4.2. Măsuri de capăt sau cu repere, destinate masurarii unor lungimi mai mari decât lungimea nominală a măsurii

Lungimea nominală: 5, 10, 20, 50, 100 sau 200 m.

Forta de întindere, de aproximativ 50 N, este indicată pe măsura.

Aceste măsuri sunt prevăzute la cele doua capete cu manere sau inele.

Dacă manerele sunt incluse în lungimea nominală, ele sunt executate astfel încât imbinarile lor sa nu introducă inexactitati de măsurare.

Aceste măsuri trebuie să se încadreze în clasa de exactitate I sau II.

9.4.3. Măsuri cu repere sau combinate, prinse pe un dispozitiv de infasurat, destinate masurarii unor lungimi care nu depășesc lungimea nominală a măsurii

Lungimea nominală este cuprinsă între 5 m și 200 m.

Temperatura de referința poate fi în anumite cazuri alta decât 20°C și este precizată de producător.

Valoarea forței de întindere, de aproximativ 50 N, este indicată pe măsura.

Capatul liber este prevăzut cu un maner, carlig sau inel care nu este inclus în lungimea nominală.

Aceste măsuri trebuie să se încadreze în clasa de exactitate I sau II.

9.5. Rulete de adancime combinate, din metal, cu lest, pentru verificarea nivelului lichidelor

Lungimea nominală este cuprinsă între 5 m și 50 m.

Temperatura de referința poate fi în anumite cazuri alta decât 20°C și este precizată de producător.

Valoarea forței de întindere, suficienta pentru întinderea corecta a benzii, este indicată pe măsura de lungime.

Aceasta forta de întindere se aplică măsurii cu ajutorul unui lest, care are inscripționată valoarea masei proprii.

Reperul principal inițial al scării gradate este baza lestului, care are un profil adecvat și este executat dintr-un material care nu produce scanteie la contact.

Lestul, fix sau detasabil, este atasat benzii astfel încât aceasta asamblare sa nu introducă inexactitati de măsurare.

Lungimea benzii este integral gradata în milimetri și gradarea continua pe suprafața plana a lestului.

Celălalt capăt al măsurii poate fi prins într-un dispozitiv de infasurare.

Aceste măsuri trebuie să se încadreze în clasa de exactitate I sau II.

Eroarea tolerată pentru măsurile cu lest aflate în uz trebuie să fie egala sau mai mare de 0,6 mm.

10. Aprobarea de model CEE și verificarea inițială CEE

Aprobarea de model CEE și verificarea inițială CEE a măsurilor de lungime sunt efectuate conform procedurii prezentate în Hotărârea Guvernului nr. 1.055/2001 privind condițiile de introducere pe piața a mijloacelor de măsurare.

10.1. Examinarea modelului supus aprobării de model CEE

Examinarea cuprinde analiza documentației și verificări care atesta faptul ca modelul prezentat corespunde cerințelor pct. 2, 3, 4, 5, 6 (exceptând pct. 6.4), 7, 8 și 9.

10.2. Verificarea inițială CEE

10.2.1. Verificarea inițială CEE se efectuează asupra tuturor măsurilor de lungime prezentate sau asupra unor loturi, în concordanta cu prevederile pct. 11.

10.2.2. Verificarea inițială CEE include inspecția vizuala a măsurii de lungime, pentru a constata conformitatea cu modelul aprobat în ceea ce privește prevederile pct. 3.6, 4.1 și 4.3.

10.2.3. Se verifica, de asemenea, îndeplinirea cerințelor privind erorile tolerate pentru lungimea nominală a măsurii, luându-se în considerare, când este cazul, prevederile pct. 9.5.

10.2.4. Pentru a verifica îndeplinirea cerințelor pct. 7.1 lit. b), 7.2.1 și 7.2.2, luând în considerare, când este cazul, și prevederile pct. 7.3 și 9.3, se efectuează masurari în 5 zone diferite, alese în mod aleatoriu pe suprafața măsurii, pentru a determina:

- distanta dintre doua repere neconsecutive ale scării gradate;

- lungimea diviziunii;

- diferența dintre lungimile a doua intervale consecutive identice,

Biroul Roman de Metrologie Legală poate reduce sau mari numărul cerințelor care se verifica dacă rezultatele verificării o impun.

10.2.5. Toate verificările menționate mai sus trebuie efectuate în condițiile de referința specificate la pct. 7.5.

11. Metode de control statistic aplicabile în cazul verificării inițiale CEE

În cazul în care măsurile de lungime sunt executate în producție de serie și solicitantul verificării inițiale CEE declara ca acestea au fost adecvat controlate, el poate cere Biroului Roman de Metrologie Legală aplicarea controlului statistic prin atribute asupra loturilor prezentate la verificarea inițială CEE, după cum urmează:

11.1. Generalitati

11.1.1. Lot

Un lot este alcătuit din măsuri de lungime care au același model, se încadrează în aceeași clasa de exactitate și sunt fabricate prin același proces tehnologic.

Mărimea lotului reprezintă numărul de măsuri de lungime pe care acesta îl conține. Mărimea maxima a lotului prezentat pentru verificarea inițială CEE este de 10.000 bucăți.

11.1.2. Esantion

Un esantion este alcătuit din n măsuri de lungime selectate în mod aleatoriu dintr-un lot. Numărul n al măsurilor de lungime dintr-un esantion este numit mărimea esantionului.

11.1.3. Control statistic prin atribute

Controlul statistic prin atribute este acel control prin care măsurile de lungime dintr-un esantion sunt considerate admise sau respinse în conformitate cu prevederile prezentei norme de metrologie legală CEE.

11.1.4. Nivel de calitate minim (NC 5)

Nivelul de calitate minim este nivelul de calitate al lotului supus verificării, care corespunde unei probabilitati de acceptare de 5% într-un plan de esantionare.

11.1.5. Nivel de calitate acceptabil (NCA)

Nivelul de calitate acceptabil este nivelul de calitate al lotului supus verificării, care corespunde unei probabilitati de acceptare de 95% într-un plan de esantionare.

11.1.6. Număr de acceptare

În cadrul unui control statistic prin atribute numărul de acceptare este cel mai mare număr de măsuri de lungime respinse, depistate în esantionul examinat, care, dacă este atins, conduce totuși la acceptarea lotului supus verificării.

11.1.7. Număr de respingere

În cadrul unui control statistic prin atribute numărul de respingere este cel mai mare număr de măsuri de lungime respinse, depistate în esantionul examinat, care, o dată depășit, conduce la respingerea lotului supus verificării.

11.1.8. Plan de esantionare simpla

Numărul de măsuri de lungime examinate este egal cu mărimea esantionului specificată în plan. Dacă numărul de măsuri de lungime respinse, depistate într-un esantion, este mai mic sau egal cu numărul de acceptare, lotul este admis. Dacă numărul de măsuri respinse este mai mare sau egal cu numărul de respingere, lotul este respins.

11.1.9. Plan de esantionare dubla

Numărul de măsuri de lungime examinate este egal cu mărimea esantionului specificată în plan.

Dacă numărul de măsuri respinse, depistate în primul esantion, este mai mic sau egal cu primul număr de acceptare, lotul este admis.

Dacă numărul de măsuri respinse este mai mare sau egal cu primul număr de respingere, lotul este respins.

Dacă numărul de măsuri respinse, depistate în primul esantion, este cuprins între primul număr de acceptare și primul număr de respingere, se examinează un al doilea esantion a cărui mărime este specificată în plan. Numărul de măsuri de lungime respinse, depistate în primul și în cel de-al doilea esantion, se aduna.

Dacă numărul total al măsurilor respinse este mai mic sau egal cu al doilea număr de acceptare, lotul este admis.

Dacă numărul total al măsurilor respinse este mai mare sau egal cu al doilea număr de respingere, lotul este respins.

11.2. Metode de examinare

Metodele de examinare utilizate sunt descrise în continuare, responsabilitatea alegerii fiind a Biroului Roman de Metrologie Legală, care poate opta pentru utilizarea uneia sau a ambelor metode.

Controlul consta în numărarea măsurilor de lungime respinse, depistate în esantionul luat în considerare, în cazul ambelor metode.

11.2.1. Prima metoda, denumita în continuare metoda A, presupune o schema simpla de esantionare.

În cazul alegerii metodei A Biroul Roman de Metrologie Legală va aplica, pentru admiterea sau respingerea lotului, un plan de esantionare având următoarele caracteristici:

- un nivel de calitate acceptabil (NCA) cuprins între 0,40% și 0,90%;

- un nivel de calitate minim (NC 5) cuprins între 4,0% și 6,5%.

Exemple de planuri de esantionare

Dacă lotul este respins, Biroul Roman de Metrologie Legală va efectua verificarea bucata cu bucata sau va lua măsurile necesare pentru a preveni introducerea pe piața a acestuia.

11.2.2. Cea de-a doua metoda, denumita în continuare metoda B, presupune o schema de esantionare multipla.

În cazul alegerii metodei B Biroul Roman de Metrologie Legală va aplica, pentru respingerea sau acceptarea lotului supus verificării, planuri de esantionare în concordanta cu următorul tabel:

După ce un lot a fost acceptat următorul lot supus verificării este examinat în conformitate cu prevederile liniei 1 din planul de esantionare.

Dacă un lot a fost respins, Biroul Roman de Metrologie Legală va lua măsurile necesare pentru a preveni introducerea pe piața a lotului respins, iar solicitantul va decide dacă va supune verificării ulterioare același lot sau altul. Lotul ales este supus verificării în conformitate cu prevederile liniei de esantionare imediat următoare celei prin care a fost respins. Atunci când lotul nu este acceptat nici după o examinare în conformitate cu linia 4 din planul de esantionare, Biroul Roman de Metrologie Legală va efectua verificarea bucata cu bucata a lotului.

11.3. Consecințele respingerii frecvente a loturilor

Biroul Roman de Metrologie Legală poate suspenda controlul statistic în cazul unor respingeri frecvente ale loturilor. Dacă nu se observa nici o imbunatatire a nivelului calitativ al loturilor după ce deficientele au fost aduse la cunoștința deținătorului aprobării de model CEE, Biroul Roman de Metrologie Legală poate începe procedura de retragere a aprobării de model CEE în conformitate cu prevederile art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 1.055/2001 privind condițiile de introducere pe piața a mijloacelor de măsurare.

12. Un exemplu de marcaj de verificare inițială CEE descris la pct. 8.3 este prezentat în desenul de mai jos.

Nota C.T.C.E. Piatra-Neamt

Desenul reprezentând marcajul de verificare inițială CEE se găsește la pag. 16 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 175/13.03.2002.

----------