NORME nr. 359 din 26 ianuarie 1993

cu privire la încasarea și plata drepturilor de folosință cuvenite principalilor realizatori cu drept de autor ai filmelor din producția naționala

Centrul Național al Cinematografiei, în conformitate cu dispozițiile alin. 3 al art. 7 din Hotărîrea Guvernului nr. 532 din 4 septembrie 1992, emite următoarele Norme metodologice cu privire la încasarea și plata drepturilor de folosință cuvenite principalilor realizatori cu drept de autor ai filmelor din producția naționala:

1. Autorul scenariului literar, autorul compoziției muzicale și regizorul ca autor al unui film din producția naționala, angajați pe bază de contract individual, au dreptul de a trage foloase din exploatarea filmelor cinematografice sub forma unor plati periodice, dacă la încheierea contractului nu au cedat dreptul de folosință unității cu care au încheiat contractul de folosire a operei.

2. Cedarea dreptului de folosință se face prin achitarea unei sume globale negociate la încheierea contractului de comanda, caz în care producătorul va menționa despre achiziționarea tuturor drepturilor de autor în contractul cu difuzorul sau distribuitorul, după caz, la darea în exploatare a filmului.

În cazul în care la încheierea contractului de comanda autorul cedează dreptul de folosință și consimte la încasarea periodică a unor sume, difuzorul sau distribuitorul este obligat să efectueze plata acestor drepturi în cote procentuale din încasările brute obținute din difuzarea și exploatarea filmului în rețeaua cinematografica, potrivit art. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992, fără a lua în calcul valoarea Timbrului cinematografic.

3. Remunerația de folosință se plătește în procentele prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992 fiecărui realizator cu drept de autor angajat pe bază de contract individual, care nu a încasat drepturile de folosință, printr-o sumă globală potrivit pct. 2 alin. 1 din prezentele norme.

Cînd una și aceeași persoana a realizat scenariul literar, compozitia muzicala și regia aceluiași film sau numai doua dintre ele, remunerația de folosință se cumulează și se plătește în procentele rezultate prin cumul din încasările brute.

Notificarea asupra calculului plății remunerației de folosință în cote procentuale se face de producător sau distribuitor, după caz, la încheierea contractului cu difuzorul (organizatorul de spectacole) pentru predarea-preluarea filmului în difuzare și exploatare în țara.

4. În cazul spectacolelor cinematografice în care sînt programate un film românesc de lung metraj și unul de scurt metraj, remunerațiile de folosință cuvenite autorilor angajați pe bază de contract individual se cumulează, fără a putea depăși prin acest cumul 4,50% pentru regie film, 3,25% pentru scenarii literare și 2,25% pentru operele muzicale, din reteta bruta (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic).

În aceste cazuri, remunerațiile de folosință se vor calcula cu următoarele cote:

A. Regie de film

B. Scenariu literar

C. Muzica de film

Procentele sînt stabilite prin raportarea cuantumurilor prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992, astfel încît sa reprezinte o justa proporție.

5. În cazul spectacolelor cinematografice în care filmele românești de scurt metraj sînt programate cu doua filme de lung metraj sau cu filme în doua serii ori cu filme panoramice, cotele procentuale prevăzute la art. 2 lit. A, B, și C din Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992 se aplică la jumătate din reteta bruta realizată (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic).

6. În situația prezentării de "pachete" de filme românești de scurt metraj într-un singur spectacol, suma cuvenită se va calcula în funcție de durata ocupată în spectacol de fiecare titlu de film (lungimea unui film de scurt metraj este între 151-600 m.u.) și la aceasta se aplică cotele procentuale aferente filmului de scurt metraj; (pentru filmele cu o lungime de pînă la 900 m.u. cotele se vor dubla; pentru cele cu o lungime de pînă la 1.200 m.u. cotele se vor tripla; pentru cele cu o lungime de pînă la 1.500 m.u. se vor majoră de patru ori, iar pentru cele cu o lungime de pînă la 1.800 m.u. se vor majoră de 5 ori), astfel încît prin cumularea acestora sa nu se depășească 4,50% pentru regie, 3,25% pentru scenarii literare și 2,25% pentru muzica de film, din reteta bruta (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic).

7. În cazul spectacolelor cinematografice în care filme românești de scurt metraj sînt programate în mod excepțional cu un film de lung metraj din producție străină, pentru completarea spectacolului cinematografic, remunerația de folosință se calculează (exclusiv Timbrul cinematografic) numai pentru scurt metraje și se plătește autorilor angajați pe bază de contract individual.

8. Pentru filmele ce nu intra sub incidența prevederilor H.C.M. nr. 1081/1970 și ale Hotărîrii Guvernului nr. 532/1992, în sensul că nu sînt realizate în exclusivitate pe bază de contract individual - scurt metrajele documentare și de animatie -, drepturile ce se cuvin autorilor scenariului literar și ai compoziției muzicale se calculează de organizatorul spectacolului cinematografic cu plata asupra încasărilor brute realizate (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic) și sumele se virează direct uniunilor din domeniul de creație cărora le aparține autorul pentru care se face plata.

Pentru aceste filme nu se calculează și nu se virează drepturi de autor pentru regie decît atunci cînd, în mod expres, producătorul sau, după caz, distribuitorul a menționat acest lucru la darea în locatie a filmului și la programarea lui în rețeaua cinematografica.

9. Pentru filmele executate de către unitățile față de care Centrul Național al Cinematografiei îndeplinește atribuțiile ministerului de resort, la comanda unor ministere, instituții publice, agenți economici, asociații sau fundații cu scop nelucrativ, avînd teme sau tratind probleme de interes general, ca, de pilda: siguranța circulației, măsuri de prevenire a incendiilor, educația sanitară, protecția muncii și altele asemenea, difuzate în rețeaua cinematografica, nu se calculează și nu se plătesc drepturi de folosință de subunitatile din cadrul Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor "România film".

Realizatorii unor astfel de filme au dreptul sa ceara producătorului (celui ce a făcut comanda realizării filmului) rezolvarea drepturilor patrimoniale ce decurg din drepturile de autor.

Difuzorul sau, după caz, distribuitorul ori organizatorul de spectacol cinematografic pentru filmele prevăzute la alin. 1 nu are nici o obligație bănească față de unitățile care au produs filmele și nici față de colaboratorii cu drept de autor care au participat la realizarea lor, atît cu privire la remunerații, cît și cu privire la drepturi de baza și de folosință.

10. Remunerația de folosință pentru filmele românești de lung și scurt metraj se calculează de organizatorul de spectacol cinematografic cu plata asupra încasărilor brute realizate (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic) din momentul prezentării în premiera a filmului în rețeaua cinematografica, indiferent de numărul de spectatori ce au vizionat filmul. Suma astfel calculată se depune lunar în contul Regiei Autonome a Distribuției și Exploatării Filmelor "România film" care, trimestrial, efectuează plata către cei în drept.

Se considera data a premierei data la care are loc primul spectacol cu plata și se realizează încasări din exploatarea comercială a filmului.

11. Pentru filmele ieșite în premiera anterior datei de 1 septembrie 1992 se va proceda în felul următor:

12. Dreptul de a trage foloase din exploatarea cinematografica a filmului exista pe toată durata recunoscută de lege autorului pentru a trage astfel de foloase din opera realizată.

Scenaristul, compozitorul muzicii și regizorul, ca principali realizatori cu drept de autor al unui film cinematografic, se bucura pe tot timpul vieții de dreptul de autor și de dreptul de a trage foloase din opera realizată.

La moartea autorului sau vreunuia dintre coautori, drepturile patrimoniale de autor se transmit prin moștenire potrivit Codului civil, însă numai pentru termenele prevăzute de lege privind dreptul de autor.

Termenele în vigoare în prezent, în raport de gradul de rudenie al moștenitorilor, sînt cele prevăzute în anexa.

Calitatea de moștenitor se poate dovedi, în cazul soțului supraviețuitor, cu certificatul de căsătorie sau cu certificatul de moștenitor eliberat de autoritatea publică competența.

Descendenții și ceilalți moștenitori care urmează a trage foloase patrimoniale din opera cinematografica a defunctului trebuie să dovedească aceasta calitate cu certificatul de moștenitor.

13. Realizatorii români care au realizat în aceasta calitate coproductii sau au efectuat prestații de servicii de filme cinematografice realizate în studiourile aparținînd Centrului Național al Cinematografiei au dreptul la plata remunerației de folosință în aceleași condiții ca și pentru filmele românești, cînd acestea sînt distribuite în rețeaua cinematografica din țara, cu condiția ca aceștia sa fi cedat, prin contract, folosirea operelor studioului din țara de la care au primit remunerația de baza.

Nu beneficiază de acest drept regizorii care au încheiat contract direct cu producătorul extern și au încasat direct de la acesta drepturile de autor.

Dispozițiile alin. 3 al art. 3 din Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992, menționate la alin. 1 de mai sus, se aplică față de orice coproductie sau prestații realizate anterior datei de 1 septembrie 1992, dacă filmele cinematografice realizate în aceste condiții de un regizor român sînt reprogramate în rețeaua cinematografica.

14. Crearea unei noi versiuni a unui film pe baza acelorași secvente dintr-o opera anterioară și cu filmarea numai a unor racorduri, indiferent de lungimea acestora, ori prin montaj din filme anterioare nu da dreptul la încasarea remunerației de folosință, chiar dacă anterior datei de 1 septembrie 1992 nu s-au încasat drepturi de folosință pentru filmul ori filmele din care s-au copiat secventele sau s-a efectuat montajul.

Filmele ce se constituie în studiu științific asupra unui subiect anume determinat, cum ar fi personalități, tari, unități economice, bogatii sau ca un tratat detaliat și multilateral și sînt realizate ca monografii, nu dau dreptul la remunerație de folosință.

15. Regizorul, scenaristul și compozitorul unui film din producția naționala, difuzat în străinătate, dacă nu au încasat drepturile de folosință printr-o sumă globală la încheierea contractului pentru realizarea filmului, au dreptul fiecare la remunerație de folosință.

Remunerația de folosință se calculează cu cotele procentuale prevăzute la art. 2 al Hotărîrii Guvernului nr. 532/1992 asupra contravalorii în lei a valutei obținute de distribuitorul român.

Cursul de schimb ce se va lua în calcul va fi cel de la data la care s-a încasat suma de la partenerul extern.

16. Remunerația de folosință se calculează de către toți organizatorii de spectacole cu plata - persoane fizice sau juridice - pentru filmele din producția naționala, indiferent de locul unde are loc spectacolul cinematografic și de procedeul tehnic de proiectie folosit, asa cum se arata în art. 5 al Hotărîrii Guvernului nr. 532/1992.

Sumele datorate se calculează prin aplicarea procentelor prevăzute la art. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992 și pct. 4, 5 și 6 din prezentele norme asupra încasărilor brute din prețul biletului de intrare (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic).

Cînd proiectiile de filme din producția naționala se fac în hoteluri sau pe mijloace de transport, pe nava, aeronava sau autocar, remunerația de folosință se calculează în procentele prevăzute la art. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992 asupra tarifului suplimentar ce se percepe beneficiarilor de servicii în astfel de cazuri.

Sumele astfel calculate și datorate în condițiile alin. 1-3 de mai sus se depun trimestrial în contul indicat de distribuitor la încheierea contractului de dare în locatie.

17. Distribuitorul filmelor din producția naționala, la încheierea contractului de dare în exploatare cu organizatorii de spectacole prevăzuți la art. 5 din Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992, poate negocia achitarea remunerației de folosință printr-o sumă globală inclusă în costul de închiriere a filmului. În astfel de cazuri, remunerația de folosință în procentele prevăzute la art. 2 al Hotărîrii Guvernului nr. 532/1992 se calculează asupra sumei obținute din închirierea filmului și se plătește principalilor realizatori cu drept de autor.

18. Pentru filmele din producția naționala prezentate în programele televiziunii, principalii realizatori cu drept de autor au dreptul la plata remunerației de folosință, ori de cîte ori opera în totalitate sau în parte le este folosită în cadrul emisiunilor, cu excepția cazurilor prevăzute de lege ca permise fără consimțămîntul autorului și fără plata vreunei remunerații.

De aceleași drepturi beneficiază realizatorii coproductiilor și ai filmelor versiunea românească, cu respectarea prevederilor de la pct. 13 din prezentele norme.

Cotele prevăzute la art. 2 al Hotărîrii Guvernului nr. 532/1992 se vor calcula asupra sumelor rezultate din contractul anual încheiat cu televiziunea naționala, de stat sau particulară, după caz. În lipsa unui astfel de contract, procentele se vor aplica asupra sumei încasate pentru fiecare film din producția naționala cedat spre exploatare prin proiectia pe micul ecran sau pentru ilustrarea unor emisiuni.

Plata drepturilor de folosință se face periodic de către distribuitor, în raport cu încasările de la televiziune.

19. Distribuitorul este obligat ca, la darea în locatie a unui film, sa pretindă prin contract, organizatorului de spectacol cinematografic cu plata, reținerea și vărsarea către cei în drept a sumelor cu titlu de drept de folosință sau sa menționeze, cînd opera a trecut în domeniul public, că nu se mai încasează și nu se mai plătesc drepturi de folosință.

20. Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor "România film", potrivit atribuțiilor prevăzute de lege, are obligația sa urmărească și să asigure plata drepturilor de folosință principalilor realizatori cu drept de autor de către toți organizatorii de spectacole cinematografice cu plata cărora le-a dat în locatie pentru exploatare filme din producția naționala.

Președintele Centrului Național

al Cinematografiei,

Petre Salcudeanu