Articolul 1
Dispozițiunile art. 1, 22, 50, 51, 53, 57, 58, 65, 66, 71, 80, 83, 95, 116, 139, 150, 151, 154, 156, 157, 166, 187, 191 192, 194, 209, 223, 224, 236, 250, 251, 252, 253, 284, 301, 302, 303, 304, 306, 307, 327, 330, 353 354, 360, 385, 386, 387, 494, 512, 535, 536, 537, 582, 583, 584, 585, 586, 587, 588, 589, 590, 591 592, 593, 594, 595, 596, 604 din codul penal, se modifica după cum urmează:
"Art. 1. - Nimeni nu poate fi pedepsit pentru o faptă care, în timpul cînd a fost săvîrșită, nu era prevăzută de lege ca infracțiune și nici condamnat la alte pedepse sau supus la alte măsuri de siguranță decât acelea pe care le prevede legea.
Faptele socialmente periculoase, care au o vădită asemănare cu vreuna din faptele prevăzute de legea penală, se socotesc ca fiind implicit prevăzute și pedepsite prin dispozițiunea de lege care prevede și pedepsește fapta asemuitoare.
Socialmente periculoase, în înțelesul alineatului precedent, sînt acele fapte cari prin natura lor, sau prin felul comiterii aduc atingere sau pun în primejdie siguranța Statului sau ordinea socială.
În cazul prevăzut de al. 2 și 3, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare decât de procurorul general.
Art. 22. - Pedepsele pentru crime sînt:
În materie de drept comun:
1. Munca silnica pe viața;
2. Munca silnica pe timp mărginit dela 5 la 25 ani;
3. Temnita grea dela 3 la 20 ani.
În materie politica:
1. Detențiunea grea pe viața;
2. Detențiunea grea dela 5 la 25 ani;
3. Detențiunea riguroasă dela 3 la 20 ani.
Art. 50. - Pe lîngă fiecare tribunal, va funcționa o societate de asistența sub supravegherea Ministerului Justiției, ajutat de un consiliu central, în vederea reclasarii sociale a condamnaților liberați și pentru îndeplinirea atributiunilor legale referitoare la minori. Aceste societăți vor fi conduse de magistrații instanțelor din localitate.
Art. 51. - Un regulament propus de Ministerul Justiției va desvolta dispozițiunile cu privire la pedepse și regimul lor.
De asemenea, un regulament va stabili organizarea Societății de asistența prevăzând normele de coordonare a activității lor cu aceea a societăților din inițiativa particulară.
Art. 53. - Amenda politieneasca se pronunța singura sau pe lîngă închisoarea politieneasca.
Aceasta amenda se pronunța în folosul Statului.
Art. 57. - Amenzile pronunțate pentru delictele pedepsite de acest cod și acelea ce ar decurge din legi speciale, precum și sumele ce ar proveni din confiscari și din despăgubirile la care au renunțat părțile vătămate, aparțin Statului.
Statul va pune la dispoziție sumele necesare constructiunii și transformarii institutelor penitenciare, spre a corespunde principiilor acestui cod, precum și pentru acoperirea cheltuielilor operei de asistența și supraveghere exercitate de societățile de asistența asupra celor puși sau liberați sub supraveghere și pentru înlesnirea reclasarii sociale a celor liberați din inchisori.
De asemenea, Statul va pune la dispoziția Ministerului de Justiție, sumele necesare din care acesta să poată acorda ajutoare părții vătămate nedespagubita, pentru a da asistența în timpul internării condamnatului, persoanelor cărora acesta le datora alimente, precum și pentru plata despăgubirilor cuvenite victimelor erorilor judiciare.
Art. 58. - Degradarea civică consista în:
1. Destituirea condamnatului din orice funcție publică și pierderea dreptului de a mai ocupa vreuna;
2. Pierderea dreptului de a fi alegator și eligibil și, în general, a tuturor drepturilor politice și a drepturilor de a purta decoratiuni, medalii sau titluri onorifice, distinctive, de a primi pensiune de Stat, județ sau comuna;
3. Incapacitatea de a fi numit asesor sau procuror popular sau expert, precum și incapacitatea de a fi martor în acte autentice;
4. Incapacitatea de a face parte din vreun consiliu de familie, de a fi tutor, curator sau consilier judiciar;
5. Pierderea dreptului de a tine o școala sau de a fi folosit în vreun institut public sau privat, ca: profesor, institutor, invatator sau supraveghetor, Cu excepția condamnaților politici.
Art. 65. - În cazul unei condamnări de cel mult 2 ani închisoare corecțională, detențiune simpla sau amenda, instanța de fond, prin însăși hotărîrea condamnatoare, poate suspenda executarea pedepsei pronunțate, pe timp de 3 ani, plus durata pedepsei:
1. Dacă condamnatul n'a suferit mai înainte nicio condamnare privativă de libertate, pentru o crima sau delict, chiar dacă a fost reabilitat, și
2. Dacă, față de circumstanțele faptului și de antecedentele condamnatului, instanța apreciază, ca pe viitor, conduita lui va fi buna, chiar fără executarea pedepsei;
3. Dacă infractorul, în caz de delapidare, a depus în întregime suma delapidata, pînă la pronunțarea ultimei instanțe de fond și îndeplinește condițiunile de mai sus.
Măsura suspendării trebueste motivată.
În caz cînd încuviințează suspendarea, instanța atrage atenția condamnatului asupra consecințelor ce ar rezultă, din nerespectarea condițiilor suspendării.
Suspendarea executării pedepsei privative de libertate atrage de drept și suspendarea executării amenzii, pronunțată ca pedeapsa complimentară.
Suspendarea executării pedepselor privative de libertate sau amenzilor atrage de drept, pe timpul suspendării, și suspendarea incapacitatilor, decaderilor și interdictiilor care decurg din condamnare.
Suspendarea executării nu are efect și asupra măsurilor de siguranță pronunțate nici asupra condamnării la despăgubiri civile, restituiri sau cheltuieli de judecată. Instanța poate obliga pe condamnat, ca, înaintea expirării termenului de încercare, sa repare daunele fixate de justiție, să execute restituirile și sa plătească cheltuielile de judecată.
Art. 66. - Suspendarea executării nu se aplică în următoarele cazuri:
1. În caz de concurs real de infracțiuni, sau de contopire de pedepse, cînd instanța a pronunțat o pedeapsă mai mare de un an.
2. Cînd pedeapsa corecțională este rezultată din aplicarea circumstanțelor atenuante, pentru crima.
Art. 71. - Măsurile de siguranță sînt:
1. Internarea infractorilor alienati într'un ospiciu;
2. Internarea infractorilor cu anormalitati de ordin fiziologic sau psihologic, într'un azil;
3. Deținerea infractorilor din obiceiu, într'un institut special;
4. Internarea vagabonzilor și cersetorilor într'o casa de muncă;
5. Internarea infractorilor minori într'un institut de reeducare morala;
6. Liberarea supraveghiata pentru minori;
7. Măsurile tutelare pentru minori;
8. Interdicția de a se afla în anumite localități;
9. Interdicția de a pătrunde în anumite localuri;
10. Interdicția de a exercita o anume profesie sau meserie;
11. Expulzarea străinilor;
12. Confiscarea specială;
13. Cauțiunea de buna purtare;
14. Închiderea localului;
15. Disolvarea sau suspendarea unei persoane juridice.
Cazurile de aplicare și modurile de executare a măsurilor de siguranță privitoare la minori sînt arătate în art. 146, 147, 148, 149, 151 și 153 din prezentul cod.
Art. 80. - În caz de condamnare, instanța, sub rezerva drepturilor terților, poate dispune, prin hotărîrea pe care o pronunța, confiscarea:
1. Lucrurilor produse prin infracțiune;
2. Lucrurilor care au servit sau care au fost destinate sa servească la săvîrșirea unei infracțiuni, dacă acestea sînt ale autorului infracțiunii, ale instigatorului sau ale vreunui complice;
3. Lucrurilor deținute în contra legilor și regulamentelor.
Aceste lucruri, în cazul cînd sînt vătămătoare sănătății publice, după confiscare, se vor distruge de organele de cercetare cu avizul parchetului.
Confiscarea lucrurilor prevăzute mai sus se poate hotărî chiar dacă autorul, instigatorul sau complicele sînt apărați de pedeapsa, fie pentru ca acțiunea penală nu s'ar putea exercita, fie pentru ca s'a dat o ordonanța sau hotărîre de neurmărire ori hotărîre de achitare.
Lucrurile confiscate se vand în folosul "Timbrului Judiciar". Ministerul Justiției poate decide ca aceste lucruri să fie întrebuințate pentru înființarea muzeelor de știința penală sau imbogatirea lor.
Art. 83. - Durata acestor măsuri de siguranță este dela 1 la 3 ani.
Termenul curge din ziua cînd cauțiunea a fost depusa sau garantată.
Dacă cauțiunea nu se depune sau garanția nu se da în termenul arătat mai sus, instanța aplica pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea săvîrșită sau măsura de siguranță căreia i s'a substituit cauțiunea.
Executarea pedepsei aplicate, în acest caz, poate fi suspendată în condițiunile art. 65.
Dacă în timpul duratei cauțiunii depuse sau garantate, infractorul nu a săvârșit vreo crima sau delict pedepsit de lege cu pedeapsa privativă de libertate, cauțiunea sau garanția se restitue, iar inscripția ipotecară se radiază. În caz contrar instanța care a pronunțat măsura dispune confiscarea sumei sau realizarea creanței în folosul Statului.
Art. 95. - Infracțiunile sînt crime, delicte și contravenții după specia pedepsei prevăzută de lege pentru fiecare din ele, afară de cazul cînd o lege specială schimba în mod expres aceasta clasificatiune.
Modificarea pedepselor prin aplicarea scuzelor legale și a circumstanțelor atenuante schimba și categoria infracțiunilor, cu excepția cazului cînd pedeapsa aplicată este o pedeapsă pentru contraventiune.
Art. 116. - Nu se socotește în stare de recidiva acela, care, fiind condamnat printr'o hotărîre definitivă pentru un delict, a săvârșit în urma o crima.
De asemenea, nu se socotește recidivist minorul care nu a împlinit 18 ani și majorul care a săvârșit o noua infracțiune, după ce fusese condamnat pentru o alta infracțiune, comisă în epoca minorității.
Art. 139. - Minorul care nu a împlinit vîrsta de 12 ani, nu este responsabil pentru faptele penale comise de el.
De asemeni, nu este responsabil pentru infracțiunea săvîrșită, minorul care nu a împlinit vîrsta de 15 ani, afară de cazul cînd se dovedește ca în momentul săvîrșirii a lucrat cu discernământ.
Minorul dela 15 la 18 ani este responsabil.
Instanța este datoare să constate faptul și modul cum a fost săvârșit, luînd informații:
1. Asupra stării fizice și morale și antecedentelor minorului;
2. Asupra condițiunilor în care a fost crescut și în care a trăit;
3. Asupra situațiunii morale și materiale a familiei.
Cînd exista o indoiala asupra stării fizice sau mintale ale minorului, se procedează la o expertiza medicală.
Art. 150. - Pedeapsa închisorii corecționale sau a detențiunii simple ce se poate aplica minorului, este:
1. Dela 3 la 15 ani, dacă infracțiunea săvîrșită este pedepsita de lege cu pedeapsa criminală.
2. Jumătate din pedeapsa respectiva, dacă infracțiunea este pedepsita de lege cu închisoare corecțională sau detențiune simpla. În acest caz, maximul pedepsei nu poate fi mai mare de 3 ani.
Cînd minorul este mai mic de 15 ani, nu poate fi pedepsit în caz de crima cu o pedeapsă mai mare de 10 ani.
Pedepsele de mai sus se pot pronunța numai cînd din circumstanțele faptului și moralitatea minorului instanța și-a făcut convingerea ca aplicarea altor măsuri ar fi neîndestulătoare.
În toate cazurile pedeapsa închisorii corecționale sau detențiunea simpla, pronunțată contra minorului, se va executa în institutul de corectie anume destinat pentru aceasta.
Art. 151. - În cazul articolului precedent, instanța poate ordonă prin aceeași hotărîre, ca minorul, după executarea a două treimi din pedeapsa, să poată fi liberat și supus supravegherii, pînă în momentul cînd pedeapsa privativă de libertate ar fi trebuit sa înceteze prin executare completa.
Liberarea condiționată poate fi acordată, de către instanța competența, numai minorilor care au dat dovezi de îndreptare.
Cel liberat condiționat este supus unor reguli speciale în ce privește felul sau de viața și de purtare în timpul liberării. Dacă în acest timp minorul nu s'a conformat acestor reguli sau a săvârșit o noua infracțiune pedepsita de lege cu o pedeapsă privativă de libertate, instanța revoacă măsura liberării, trimitandu-l din nou în institutul de corectie, unde va executa restul de pedeapsa.
Dacă infracțiunea cea noua este pedepsita de lege numai cu amendă, instanța poate de asemeni revoca măsura liberării condiționate.
În caz de buna purtare, în timpul libertății condiționate, pedeapsa se considera executată.
Art. 154. - Surdo-mutul nu răspunde de infracțiunea comisă, dacă se constată că în momentul săvîrșirii nu a avut discernământ; în caz contrar, i se aplică pedeapsa închisorii corecționale, în limitele prevăzute de lege, pentru minori.
Art. 156. - Cînd provocarea este dovedită, pedeapsa se micșorează în modul următor:
1. Dacă legea prevede, pentru infracțiunea săvîrșită, pedeapsa muncii silnice sau detențiunii grele, se aplică închisoarea corecțională sau detențiunea simpla dela 3 la 12 ani, iar în cazul celorlalte pedepse criminale, se aplică închisoarea corecțională sau detențiunea simpla dela unu la 5 ani;
2. Dacă maximul pedepsei prevăzute de lege, pentru delictul săvârșit, este cel puțin 5 ani închisoare corecțională sau detențiunea simpla, se aplică închisoarea corecțională sau detențiunea simpla dela 6 luni la 2 ani;
3. Pentru orice alt delict, al cărui maximum prevăzut de lege este sub 5 ani închisoarea corecțională sau detențiune simpla se aplică închisoarea corecțională sau detențiunea simpla dela 2 la 6 luni, iar dacă pedeapsa este sub 4 luni, se aplică amenda pînă la 5.000 lei și cînd pedeapsa este numai amenda, se reduce la maximul general al acestei pedepse.
Art. 157. - Pedeapsa prevăzută de lege poate fi redusă, dacă instanța constata motivat în favoarea infractorului circumstanțe atenuante, cum ar fi în cazul cînd infractorul n'a mai săvârșit o alta infracțiune sau infracțiunea a fost săvîrșită sub imperiul unei puternice emoții, a foamei, a mizeriei, sau pentru alte fapte asemănătoare.
În cazurile aplicării de circumstanțe atenuante pedeapsa se reduce în modul următor:
1. În materie criminală, chiar în caz de contumacie:
a) Dacă pedeapsa este munca silnica pe viața, se aplică munca silnica pe timp mărginit sau se poate aplica temnita grea;
b) Dacă pedeapsa este aceea a muncii silnice pe timp mărginit se aplică temnita grea sau se poate aplica închisoarea corecțională, care însă nu poate fi redusă la mai puțin de 3 ani;
Dacă legea prevede maximul unei pedepse, se aplică închisoarea corecțională, a carei durata nu poate fi redusă sub un an.
Dacă legea prevede maximul unei pedepse, se aplică minimul ei, sau se poate aplica pedeapsa ce urmează cu un grad mai jos, fără a se cobori sub limitele prevăzute în alineatele de mai sus.
2. În materie corecțională, chiar în lipsa infractorului:
a) Pedeapsa privativă de libertate sau amenda, ori ambele aceste pedepse împreună, se pot cobori pînă la minimul general al amenzii, sau chiar mai jos, fără însă a se putea reduce sub 50 lei.
Maximul amenzii substituie închisorii în recunoaștere circumstanțelor atenuante, nu poate trece de 20.000 lei, afară de cazul prevăzut de art. 52 alin. 3;
b) Dacă maximul pedepsei prevăzut de lege este de 5 ani, sau mai mare, pedeapsa nu poate fi scoborita sub 3 luni închisoare corecțională, afară de cazul cînd minimul special al acelei pedepse ar fi mai mic de 3 luni.
3. În cazul infracțiunilor care interesează ordinea publică sau siguranța interioară ori exterioară a Statului, nu se acordă circumstanțe atenuante atunci cînd legea prevede expres acest lucru.
4. În materie de contravenție, circumstanțele atenuante se pot acorda nemotivat.
În acest caz, se substitue închisorii polițienești amenda, al carei maximum este de 2.000 lei, iar cînd pedeapsa este amenda, ea poate fi coborâtă pînă la 50 lei.
Art. 166. - Prescripția se întrerupe în următoarele cazuri:
1. Cînd s'au făcut acte de cercetare, urmărire sau de instrucție;
2. Cînd s'au îndeplinit în mod valabil înaintea instanței de judecată orice acte de procedura, care, după lege, trebuie să fie comunicate infractorilor;
3. Cînd instanța de judecată a pronunțat o hotărîre chiar nedefinitiva.
După fiecare întrerupere un nou termen de prescripție începe să curgă. Incriminarea este prescrisă oricâte întreruperi ar fi intervenit, dacă întregul termen de prescripție a fost depășit cu încă jumătate, iar pentru prescripția de 3 ani sau mai mici, dacă s'a atins indoitul termenului.
Întreruperea prescripției produce efecte și față de persoanele care au luat parte la infracțiune, chiar dacă actele arătate la punctele 1, 2 și 3 din acest articol n'au fost efectuate și față de ele.
Art. 187. - Dacă relațiunile întreținute de cetățeanul român, cu supusii puterii străine, aveau de obiect unul din următoarele fapte, pedeapsa este munca silnica pe viața:
1. Îndeplinirea unor acte care să tinda a angaja Statul Roman la declararea sau menținerea neutralitatii sau la declarațiunea de razboiu;
2. Acceptarea unor promisiuni, bani, daruri, ori alte foloase în scop de a îndeplini acte contrarii interesului național în caz de razboiu;
3. Determinarea altor peroane de a comite faptul prevăzut la punctul 2.
În toate cazurile pedeapsa este aceeași dacă se convenise ca scopurile de mai sus să fie atinse printr'o propaganda de presa.
Art. 191. - Cetățeanul român, care procura sau transmite, pe orice cale, în original sau în copie, în total sau în parte, vreunul din planurile, scriptele, documentele, menționate în art. 190, inamicului sau agenților lui, ori unei puteri străine, sau agenților acesteia, sau care, avînd cunoștința de ele, le comunică acelora sau le publică ori reproduce, chiar parțial sau incomplet, comite crima de înaltă trădare și se pedepsește cu munca silnica pe viața.
Aceeași pedeapsa se aplică și în următoarele cazuri:
1. Cetățeanul român, care își procura sau deține, fără calitate de a lua cunoștința de ele, planurile, scriptele sau documentele menționate în art. 190;
2. Cetățeanul român, care ar reproduce în public, după alte publicațiuni, planurile, scriptele sau documentele menționate în art. 190.
Dacă autorul publicațiunii sau reproducerii nu este cunoscut, pedeapsa se aplică conform dispozițiunilor art. 181.
Art. 192. - Comite crima de înaltă trădare și se pedepsește cu munca silnica pe viața:
1. Cetățeanul român, care, fatis, ori ascunzandu-și identitatea sau naționalitatea, calitatea sau profesiunea, cu scopul de a comite faptele prevăzute la art. 190, se introduce într'o localitate, zona de pămînt, de apa, sau de aer, unde e oprit accesul în interes militar, cetate, port, aeroport, hidroscala, baza navala, port militar, tabara, cantonament, bivuac, cazarina, stabiliment tehnic, vas de rasboiu, magazie de aprovizionare, birou unde se păstrează planuri, documente, scrisori sau alte acte, ori harti geografice, referitoare la apărarea naționala, cum și în orice altfel de stabiliment militar cu dependintele lui;
2. Cetățeanul român, care, prin mijloacele indicate în alineatul precedent, și în scopul de a comite faptele prevăzute la art. 190, ridica planuri sau face recunoasteri de cai ferate sau de orice alte mijloace de comunicație, ia informații sau fotografii, ori executa desene, schite, asupra oricărui lucru privitor la apărarea teritoriului sau la siguranța Statului.
Art. 194. - Cînd vreuna din infracțiunile prevăzute de art. 184, 186, 188, 189 și 190 este comisă de un străin, constitue crima de spionaj și se pedepsește cu munca silnica pe viața. În cazurile prevăzute de art. 187, 191 și 192 se pedepsește cu munca silnica dela 5 la 15 ani și degradare civică dela 3 la 10 ani.
Tentativa crimei de spionaj se pedepsește ca și crima consumată.
În timp de razboiu, dispozițiunile acestei secțiuni, se aplică în măsura în care sînt de acord cu convențiunile internaționale referitoare la spionaj.
Art. 209. - Constitue delictul de uneltire contra ordinei sociale și se pedepsește cu închisoare corecțională:
I. Dela 6 luni la 3 ani, amenda dela 2.000 la 20.000 lei și interdicție corecțională dela 1 la 3 ani faptul de a propovadui prin viu grai schimbarea formei democratice de guvernamant a Statului.
II. Dela 3 la 7 ani, amenda dela 2.000 la 20.000 lei și interdicție corecțională dela 3 la 5 ani:
a) Faptul de a face propaganda pentru răsturnarea în mod violent a ordinei sociale existenta în Stat;
b) Faptul de a constitui sau organiza asociații secrete cu scopul arătat la alineatul precedent, fie ca au ori nu caracter internațional;
c) Faptul de a lucra, prin mijloace violențe, pentru a produce teroare, teama ori dezordine publică, cu scop de a schimba ordinea economică sau socială din România;
d) Faptul de a intră în legătură cu vreo persoana sau asociație cu caracter internațional din străinătate sau din țara, în scopul de a primi instrucțiuni sau ajutoare de orice fel pentru pregătirea unei rasturnari a ordinei democrate a Statului;
e) Faptul de a ajuta, în orice mod, o asociațiune din străinătate sau din țara, care ar avea de scop sa lupte contra ordinei economice sau sociale din România, prin mijloacele arătate la literele a și c;
f) Faptul de a se afilia sau a deveni membru al vreuneia din asociațiile prevăzute la literele b și c.
III. Se pedepsesc cu munca silnica dela 15 la 25 ani și degradare civică dela 5 la 10 ani, cei care inițiază, organizează, activează sau participa la organizațiuni de tip fascist politice, militare sau paramilitare.
IV. Se pedepsesc cu închisoare corecțională dela 3 la 10 ani, amenda dela 4.000 la 40.000 lei și interdicție corecțională dela 1 al 3 ani, cei care, fără a face parte din organizațiunile prevăzute la punctul III, fac propaganda sau întreprind acțiuni în favoarea acelor organizațiuni, a membrilor lor sau a scopurilor urmărite de ele.
Art. 223. - Acțiunea penală pentru delictele prevăzute de art. 220 și 222, nu poate fi pusă în mișcare decât cu autorizațiunea Ministerului de Justiție. La dorința Guvernului străin se va stinge acțiunea penală.
Art. 224. - Acela care, pe teritoriul Statului Roman pregătește contra siguranței interioare sau exterioare a unui Stat, care nu se găsește în razboiu cu România, vreuna din infracțiunile prevăzute în Titlul I din Cartea II a acestui cod, comite delictul contra siguranței Statului străin și se pedepsește cu detențiune riguroasă dela 5 la 15 ani.
Art. 236. - Funcționarul public care își însușește, trafica sau întrebuințează pentru el sau pentru alții, bani, efecte sau alte lucruri mobile din avutul public, încredințate lui în administrare sau păstrare, în virtutea însărcinării sale legale, comite delictul de delapidare.
Se considera delapidator și funcționarul public, care fără a fi gestionar de drept, dar în mod voluntar sau din ordin, primind însărcinarea de a incasa, transporta sau manipula: bani, efecte sau alte lucruri mobile din avutul public, săvârșește vreuna din faptele enumerate în alineatul precedent.
Delictul de delapidare se pedepsește după cum urmează:
1. Dela 3 la 5 ani închisoare corecțională, amenda dela 5.000 la 10.000 lei și interdicție corecțională dela 1 la 3 ani, dacă suma sau valorile delapidate nu întrec 50.000 lei;
2. Dela 3 la 7 ani închisoare corecțională, amenda dela 5.000 la 15.000 lei și interdicție corecțională dela 3 la 5 ani, dacă suma sau valorile delapidate sînt dela 50.000 lei la 1.000.000 lei, inclusiv;
3. Dela 3 la 10 ani închisoare corecțională, amenda dela 10.000 la 20.000 lei și interdicție corecțională dela 3 la 6 ani, dacă suma sau valorile delapidate sînt mai mari de 1.000.000 lei.
Dacă, pentru săvîrșirea delapidarii sau pentru acoperirea, ei, ori pentru împiedicarea descoperirii sau pentru păstrarea profitului ce deriva din ea, culpabilul a săvârșit vreun fals, vreo distrugere de acte sau orice alt delict, pedeapsa este aceea prevăzută în alineatele precedente, după distincțiunile acolo făcute, putându-se majoră cu cel mult 2 ani.
În toate cazurile instanța poate pronunța prin hotărîre de condamnare și pedeapsa confiscării averii precum și pierderea drepturilor la pensiune.
Art. 250. - Acela care da, oferă sau promite unui funcționar public, fie direct, fie indirect, bani sau orice alt profit ce după lege nu i se cuvine, pentru a-l determina sa îndeplinească, sa nu îndeplinească sau sa întârzie îndeplinirea unui act privitor la funcțiunea sa, ori să facă un act contrar îndatoririlor funcțiunii sale, comite delictul de mituire și se pedepsește cu închisoare corecțională dela 3 la 6 ani și amenda dela 5.000 la 15.000 lei.
Dacă faptul se săvârșește față de o persoană care deține un mandat electiv, ori față de un judecător sau funcționar public, însărcinat cu predarea, recepția sau supravegherea unor furnituri sau lucrări publice, ori cu stabilirea sau încasarea impozitelor, pedeapsa este închisoarea corecțională dela 5 la 8 ani, amenda dela 5.000 la 20.000 lei și interdicție corecțională dela 1 la 5 ani.
Nu se socotește mituire faptul comis în condițiunile art. 238.
Este aparat de pedeapsa mituitorul dacă denunta faptul autorităților sau Ministerului public înainte sau după începerea cercetărilor.
Art. 251. - Funcționarul public care, în scop de a împlini, a nu împlini, sau a întârzia îndeplinirea unui act privitor la funcțiunea sa, ori a face un act contrariu îndatoririlor funcțiunii sale, pretinde sau primește, fie direct, fie indirect: bani, bunuri, valori, comisioane sau orice alt folos ce nu i se cuvine după lege, ori accepta o astfel de promisiune sau nu o respinge, săvârșește delictul de luare de mită și se pedepsește cu închisoare corecțională dela 5 la 10 ani, amenda dela 5.000 la 15.000 lei și interdicție corecțională dela 3 la 7 ani.
Pedeapsa este închisoarea corecțională dela 5 la 12 ani, amenda dela 10.000 la 20.000 lei și interdicție corecțională dela 3 la 6 ani, dacă faptul este comis de către o persoană care face parte din Corpul judecătoresc, Corpul ofiteresc sau are calitatea de funcționar însărcinat cu: contracararea, predarea, recepția sau supravegherea unor furnituri sau lucrări publice, cu atribuirea de orice drepturi asupra bunurilor Statului, cu controlul aplicării legilor speciale pentru reprimarea speculei ilicite și a sabotajului economic, ori cu stabilirea sau încasarea drepturilor Statului din taxe, timbre și impozite.
Delictul de luare de mită se pedepsește tot cu închisoare corecțională dela 5 la 12 ani, amenda dela 10.000 la 20.000 lei și interdicție corecțională dela 3 la 6 ani, dacă vreuna din persoanele prevăzute în alineatul I a săvârșit din cauza mituirii, un act ilegal sau nedrept.
Se pedepsește cu aceeași pedeapsa delictul de luare de mită săvârșit de doi sau mai mulți funcționari publici, înțeleși în acest scop, mai înainte sau în cursul executării infracțiunii, dacă aceștia au săvârșit, din cauza mituirii, un act ilegal sau nedrept.
În toate cazurile de luare de mită, banii sau bunurile ori valoarea lor, se iau în folosul Statului. Aceeași măsura se aplică și în caz de dare de mită neurmată de acceptare.
Art. 252. - Acela care prevalandu-se de trecere sau influența reală sau presupusa, ce ar avea pe lîngă un funcționar public, direct sau indirect sau face sa i se promita lui sau altuia vreun dar, folos sau remunerație, pentru intervenția sa pe lîngă acel funcționar, ca să facă sau sa nu facă vreun act ce intră în cadrul atributiunilor sale, comite delictul de trafic de influența și se pedepsește cu închisoare corecțională dela 1 an la 3 ani amenda dela 5.000 lei la 10.000 lei și interdicție corecțională dela 1 la 3 ani.
Dacă însă primește direct sau indirect, sau face să se dea sau să se promita lui sau altuia, vreun dar, folos sau remunerație, sub pretext ca trebuie să cumpere favoarea vreunui funcționar public, pedeapsa este închisoarea corecțională dela 2 la 5 ani, amenda dela 5.000 la 15.000 lei și interdicție corecțională dela 2 la5 ani.
Acela care, prevalandu-se de o pretinsa însărcinare din partea unei persoane oficiale, cere unei autorități de a face sau a nu face un act în cadrul atributiunei sale, se va pedepsi cu închisoare corecțională dela 2 la 5 ani și cu amendă dela 5.000 la 10.000 lei.
Obiectele primite sau valoarea lor se iau în folosul Statului.
Art. 253. - Acela care, prin cuvinte, gesturi sau acte, aduce atingere onoarei sau prestigiului unui funcționar public, în timpul exercițiului funcțiunii, sau pentru fapte îndeplinite în exercițiul funcțiunii, în prezenta acestuia, ori prin mijloace de comunicare directa, comite delictul de ultraj contra funcționarului public și se pedepsește cu închisoare corecțională dela unu la șase luni și amenda dela 2.000 la 3.000 lei.
Dacă ultrajul se comite în ședința publică, contra unui judecător, asesor sau procuror popular, reprezentant al Ministerului public, sau unui membru al unei comisiuni de judecată, pedeapsa este închisoare corecțională dela 6 luni la un an și amenda dela 2.000 la 5.000 lei.
Art. 284. - Comite delictul de favorizare a infractorului:
1. Acela care, fără sa fi avut o înțelegere prealabilă cu autorul sau complicele, înainte de comiterea infractiunei, da ajutor sau protecție acestora, pentru a eluda sau zădărnici cercetările sau alte acte de procedura ale autorităților, ori pentru a se sustrage dela acestea, sau dela executarea pedepsei;
2. Acela care, în condițiunile alineatului precedent da ajutor autorului sau complicelui, ca să-și asigure folosul sau produsul infractiunei;
3. Acela care ascunde cadavrul unei persoane, victima a unei crime sau a unui delict.
Delictul de favorizare a infractorului se pedepsește cu închisoare corecțională dela 3 luni la 3 ani și cu amendă dela 2.000 la 10.000 lei, cînd infractorul favorizat a comis o crima și cu închisoare corecțională dela o luna la un an, cînd acesta a comis un delict.
Cînd infracțiunea favorizata este o contraventiune, pedeapsa va fi cel mult egala cu a celui favorizat.
Cînd infracțiunea favorizata interesează ordinea publică sau siguranța interioară sau exterioară a Statului, pedeapsa va fi aceea prevăzută de lege pentru infractorul favorizat.
Art. 301. - Acela care provoacă pe altul la duel, fie ca provocarea este acceptată sau nu, comite delictul de provocare la duel și se pedepsește cu închisoare corecțională dela 3 la 6 luni și amenda dela 2.000 la 10.000 lei.
Aceeași pedeapsa se aplică și aceluia care accepta provocarea, chiar și în cazul cînd duelul nu a avut loc.
Art. 302. - Ieșirea pe teren, chiar dacă duelul a fost zadarnicit de împrejurări independente de voința părților, se pedepsește cu închisoare corecțională dela 1 la 3 ani.
Art. 303. - Dacă duelul a avut loc și din aceasta cauza a rezultat o ranire, aceasta se pedepsește cu maximul pedepsei prevăzute pentru vătămare adusă integrității corporale.
Art. 304. - Dacă din duel a rezultat moartea, aceasta se pedepsește cu maximul pedepsei prevăzută pentru omor.
Art. 306. - Martorul care asista la duel se pedepsește pentru complicitate, fără ca pedeapsa să poată fi mai mica de 3 luni închisoare corecțională.
Art. 307. - Acela care indeamna pe altul la duel se pedepsește ca instigator, iar acela care face imputari ori expune pe altul la batjocuri pentru că nu a provocat sau nu a acceptat o provocare la duel, se pedepsește cu închisoare corecțională dela 3 la 6 luni.
Art. 327. - Comite delictul de instigare publică acela care, prin orice mijloace, instiga direct publicul la nesupunere către legi sau către autoritățile constituite și se pedepsește cu închisoare corecțională dela 2 la 5 ani și amenda dela 2.000 la 10.000; acela care instiga la ura contra unei naționalitati, confesiuni sau rase se pedepsește cu închisoare corecțională dela 1 luna la 6 luni și amenda dela 2.000 la 5.000 lei.
De asemenea constituie delictul de instigare publică și simplul fapt de a indemna publicul, prin orice mijloace și în mod direct la săvîrșirea vreunei crime sau delicte, și se pedepsește, în caz de indemn la crima, cu închisoare corecțională dela 2 la 5 ani, iar în caz de indemn la delict, cu închisoare corecțională dela 6 luni la 2 ani. Cînd îndemnul se referă la infractiuni publice pedeapsa este detențiunea simpla pe aceeași durata.
Oricine, prin orice mijloace, va întreprinde sau va incerca sa întreprindă o acțiune împotriva inviolabilitatii persoanei Regelui, ori a formei de guvernamant democratice, precum și oricine prin orice mijloace va agita sau va incerca să facă agitatiuni din care ar putea să rezulte un pericol pentru siguranța Statului astfel cum sînt prevăzute prin legi, se vor pedepsi dela 5 la 10 ani închisoare corecțională.
Instigatorii, chiar cînd faptul instigarii n'a fost urmat de niciun efect se pedepsesc cu aceeași pedeapsa.
Art. 330. - Cînd cete sau adunări, fie ca aparțin ori nu vreunei asociații, savarsesc acte de violenta contra persoanelor sau bunurilor, în scopul de a manifesta prin aceasta ura sau ostilitate contra unei naționalitati sau confesiuni, comit delictul de violenta contra ordinei democratice și se pedepsesc și se pedepsesc instigatorii și conducătorii cu închisoare corecțională dela unu la 2 ani și amenda dela 2.000 la 10.000 lei, iar ceilalți participanți cu închisoare corecțională dela 6 luni la 1 an și amenda dela 2.000 la 5.000 lei, dacă nu s'au făcut vinovați de infracțiuni mai grave.
Art. 353. - Comite delictul de incendiu și se pedepsește cu închisoare corecțională dela 2 ani la 8 ani, amenda dela 5.000 la 15.000 lei și interdicție corecțională dela 2 la 5 ani, acela care da foc unei case, clădiri, uzine, fabrici, mori, păduri, grădini publice unui edificiu, aeroport, magazin, pod, parc, stoc, sau depozit de mărfuri, unor produse ale pămîntului, culese sau neculese, materiale lemnoase, tăiate sau netăiate, aflate în grămezi sau depozite, sau oricăror alte lucruri.
Dacă din incendiere rezultă un pericol public, pedeapsa este închisoarea corecțională dela 3 la 12 ani, amenda dela 10.000 la 12.000 lei și interdicție corecțională dela 2 la 6 ani.
Dispozițiunile de mai sus sînt aplicabile și în caz cînd obiectele incendiate sînt proprietatea celui care a dat foc, dacă incendiul expune la un pericol public.
Art. 354. - Pedeapsa este închisoarea corecțională dela 4 la 10 ani, amenda dela 10.000 la 15.000 lei și interdicție corecțională dela 2 la 6 ani:
1. Dacă se da foc unei case sau clădiri care servește de locuinta;
2. Dacă se da foc unui muzeu, edificiu public sau destinat uzului public, unei biserici, arhive publice, unor intrepozite, ori fabrici sau depozite de materii inflamabile ori explosibile.
Pedeapsa este închisoarea corecțională dela 5 la 12 ani, amenda dela 10.000 la 20.000 lei și interdicție corecțională dela 2 la 6 ani, cînd s'a dat foc uneia din clădirile prevăzute în alineatele precedente, în timpul cînd se găseau în ele una sau mai multe persoane.
Art. 360. - Faptul arătat în art. 359, dacă produce o catastrofa de cale ferată, prin deraierea, răsturnarea sau prăbușirea unui tren, ori ciocnirea între doua trenuri,constituie delictul de catastrofa de cale ferată și se pedepsește cu închisoare corecțională dela 6 la 10 ani, amenda dela 20.000 lei la 40.000 lei și interdicție corecțională dela 3 la 6 ani.
Art. 385. - Comite delictul de falsificare de moneta și se pedepsește cu închisoare corecțională dela 6 la 12 ani, amenda dela 10.000 la 20.000 lei și interdicție corecțională dela 3 la 7 ani, acela care:
1. Contraface moneta;
2. Altereaza pe cea adevarata, dându-i aparenta unei valori mai mari;
3. Altereaza moneta scoasa din circulație, dându-i aparenta celei aflate în circulație;
4. Micșorează conținutul ei metalic.
Art. 386. - Acela care, fără a participa la falsificare, introduce pe teritoriul Statului moneta falsificata, cunoscută de el ca atare, comite delictul de introducere în țara a monetei falsificate și se pedepsește cu închisoare corecțională dela 3 la 7 ani, amenda dela 5.000 la 10.000 lei și interdicție corecțională dela 2 la 5 ani.
Dacă culpabilul săvârșește acest fapt în înțelegere cu autorul, complicele sau un intermediar al acestora, pedeapsa este aceea prevăzută de art. 385.
Art. 387. - Acela care, în scopul de a pune în circulație, primește, dobândește sau deține moneta falsificata, cunoscută de el ca atare, comite delictul de dobîndire a monetei falsificate și se pedepsește cu închisoare corecțională dela 2 la 7 ani, amenda dela 5.000 la 10.000 lei și interdicție corecțională dela 2 la 5 ani.
Dacă culpabilul primește moneta falsificata, dela autorul sau complicele falsificării, ori dela intermediarul lor, pedeapsa este închisoarea corecțională dela 4 la 9 ani, amenda dela 5.000 la 15.000 lei și interdicție corecțională dela 2 la 6 ani.
Art. 494. - Acela care, într'un mod susceptibil de a alarma, ameninta o persoană cu săvîrșirea unei infracțiuni sau cauzarea unui prejudiciu, întrucât faptul nu ar constitui o infracțiune mai grava, comite delictul de amenințare și se pedepsește, la plângerea părții vătămate, cu închisoare corecțională dela 1 la 6 luni.
Pedeapsa este închisoarea corecțională dela 1 la 3 ani, în următoarele cazuri:
1. Dacă amenințarea este însoțită de o cerere pentru depunerea unei sume de bani sau a oricărei alte valori în anumit loc sau timp;
2. Dacă este însoțită de semne simbolice sau alte mijloace spre a face sa creadă ca amenințarea vine din partea unei puternice asociații secrete adevarata sau inchipuita;
3. Dacă se ameninta cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, ori cu incendiul;
4. Dacă infractorul a simulat prin orice mijloace o calitate oficială sau a întrebuințat un ordin falsificat al unei autorități publice;
5. Dacă amenințarea s'a făcut de o persoană travestită sau mascată;
6. Dacă amenințarea s'a făcut cu arme.
În cazurile prevăzute de alin. 2, punctele 1, 2, 4, 5 și 6, acțiunea penală nu se stinge prin împăcarea părților.
Art. 512. - Acela care, prin orice mijloace, aduce atingere onoarei sau reputației unei persoane sau o expune batjocurii, întrucât nu ar fi cazul prevăzut de art. 507, 508 și 510, comite delictul de injurie și se pedepsește cu închisoare corecțională pînă la doua luni sau amenda dela 2.000 la 3.000 lei.
Art. 535. - Acela care, făcînd parte din echipajul unui vas, săvârșește pe cont propriu, în marea libera, prin violenta sau amenințare, acte de pradare în scopul de a rapi un alt vas sau bunurile de pe el, comite delictul de piraterie și se pedepsește cu închisoare corecțională dela 3 la 6 ani.
Cînd faptul este însoțit de loviri asupra personalului vasului sau călătorilor, ori a cauzat acestora vreo vătămare a integrității corporale sau a sănătății, pedeapsa este munca silnica dela 7 la 12 ani și degradarea civică dela 5 la 8 ani, iar dacă s'a comis vreun omor sau s'a rapit ori s'a distrus vasul, pedeapsa este munca silnica pe viața.
Se considera piraterie și se pedepsește cu aceiași pedeapsa și după distincțiunile de mai sus:
1. Faptul săvârșit chiar de personalul vasului sau de persoanele aflate pe vas, în contra vasului, în scopul sus arătat;
2. Faptul de a provoca, prin orice mijloace, naufragiul sau esuarea unui vas, în scopul de a-și însuși incarcatura lui sau de a prada pe călători.
Art. 536. - Dispozițiunile din articolul precedent se aplică și cînd crima sau delictul de piraterie s'a săvârșit între aeronave sau între acestea și vase.
Art. 537. - Acela care, avînd în posesia sau detențiunea sa, sub un titlu, un lucru mobil al altuia, și-l însușește sau dispune de abuz de încredere și se pedepsește cu închisoarea corecțională dela 6 luni la 3 ani, amenda dela 2.000 la 5.000 lei și interdicție corecțională dela 6 luni la 1 an.
Acțiunea penală se poate pune în mișcare numai prin plângerea prealabilă a părții vătămate și se stinge prin împăcarea părților.
Art. 582. - Se pedepsesc cu amendă dela 50 la 2.000 lei acei cari vor calca regulamentele și ordonanțele întemeiate pe lege, în cazul cînd acestea nu prevăd nicio pedeapsa.
Art. 583. - Se pedepsesc cu închisoare politieneasca dela 10 zile la o luna și amenda dela 500 la 2.000 lei;
1. Hotelierii, hangiii și alți asemenea locatari, cari nu pun în vedere călătorilor, în termenul fixat de autorități, să facă declarația de identitate cerută de lege, sau nu înscriu în registre numele, prenumele și data intrării sau iesirii persoanelor pe cari le au în gazda sau care, la refuzul călătorilor de a face declarațiile legale, nu denunta cazul, în 24 ore, autorităților în drept, precum și acela care nu înfățișează asemenea registre autorităților competente, cînd li se cer;
2. Aceia care nu-și declara numele, profesia și domiciliul în registrul menționat în alineatul precedent, atunci cînd li s'a prezentat sau cînd dau indicații false, dacă faptul nu ar constitui o infracțiune mai grava;
3. Restauratorii, carciumarii, birtasii, cafegii și alți asemenea care ingaduesc clienților sa stea în localurile lor de consumație sau îi ascund, după orele fixate pentru închidere, ori împiedica organele autorităților sa controleze sau sa instrumenteze atari abateri;
4. Acei care executa, fără permisiunea autorității militare sau maritime și fără intentiune frauduloasă, fotografii, ridicari de planuri sau lucrări topografice, în zona interzisă sau în stabilimente militare sau maritime;
5. Acei care trec fără autorizație și fără just motiv peste bariere, ziduri, garduri, uluci, santuri, talazuri de fortificatiuni, îngrădiri de terenuri, aparținînd administrațiunii militare sau care sînt în posesiunea ei și unde intrarea este interzisă;
6. Proprietarul de automobil sau de orice alt vehicul cu motor, care angajează un conducător de masina, care nu are sau căruia i s'a ridicat dreptul de a conduce, precum și proprietarul sau conducătorul care conduc fără drept.
Art. 584. - I. Se pedepsește cu amendă dela 50 la 2.000 lei:
1. Conducătorul de orice vehicul sau de animale de povara care nu tine în mod reglementar numai o parte a strazii sau a drumului astfel ca cealaltă parte sa rămînă libera pentru trecerea altora, precum și acel conducător de vehicul cu tracțiune animala, sau de animale de povara, care nu sta, în timpul mersului sau stationarii, lîngă animalele sale;
2. Acela care conducand un vehicul, pe străzi sau drumuri, nu tine rândul sau mana prea iute, precum și biciclistii și conducătorii de orice vehicul care circulă pe trotuare sau porțiuni de drum rezervate pietonilor;
3. Conducătorul oricărui vehicul care nu are luminile cerute de regulamente sau nu le întrebuințează în conformitate cu acele regulamente;
4. Conducătorul de vehicule care nu are numărul reglementar le vehiculului sau;
5. Acela care nu îngrijește de curățenia strazii, cînd îi este impusa aceasta obligație.
II. Se pedepsește cu închisoare politieneasca dela 10 zile la o luna și amenda dela 500 la 2.000 lei:
1. Acela care deslipeste, rupe sau distruge, în orice mod, afisele, extrasele de hotărîri, ordonanțele, imprimatele, desenurile sau manuscrisele lipite din ordinul autorităților sau cu autorizația lor, în locurile anume destinate;
2. Acela care deține în pravalie sau întrebuințează alte greutăți sau măsuri decât cele prevăzute de lege, fără ca prin aceasta sa fi cauzat vreun prejudiciu;
3. Acela care refuza sa primească, pe valoarea lor, monete care au curs legal în Stat;
4. Acela care întrebuințează sau face să se întrebuințeze în învățămînt cărți sau mijloace didactice de învățămînt, prohibite de autoritatea superioară școlară;
5. Acel consumator care, după ora legală a închiderii localului, la invitația patronului sau autorității, refuza sa plece;
6. Acela care fiind somat de un funcționar sau de un reprezentant al autorității, care se legitimează și care se afla în exercitiunii, refuza de a declara numele, profesia, domiciliul sau alte indicații asupra identității, sau care da indicații false, întru cat faptul nu ar constitui o infracțiune mai grava.
Art. 585. - I. Se pedepsește cu amendă dela 50 la 2.000 lei:
1. Acela care, din nesocotinta, pune pe ferestre, balcoane sau orice alte locuri asemănătoare, lucruri care, prin căderea lor, pot rani sau murdari pe trecatori.
Dacă autorul faptei nu este cunoscut, se pedepsește proprietarul sau posesorul clădirii, cînd nu a făcut toate diligențele ca sa împiedice faptul;
2. Acela care lasă libere animalele sale periculoase sau nu ia măsurile cerute de regulamente în privinta lor;
3. Acela care lasă fără paza sau în libertate, în locuri neîngrădite sau în locuri publice, animale de tracțiune, povara sau calarie, precum și acela care le conduce fără pricepere sau le încredințează unei persoane neexperimentate, ori prin felul cum le conduce, le atîta sau sperie și dacă din aceste fapte rezultă un pericol pentru siguranța publică;
4. Acela care conduce, în mod periculos pentru siguranța persoanelor sau lucrurilor, vehicule cu tracțiune animala prin locuri publice.
II. Se pedepsește cu închisoare corecțională dela 10 zile la o luna și amenda dela 500 la 2.000 lei:
1. Acela care împiedica circulația pe străzi, drumuri sau piețe publice punând pe ele, fără neaparata trebuinta, materiale sau orice alte lucruri care stanjenesc sau împiedica libera trecere, precum și acela care nu aseaza semne sau bariere pentru a inlatura pericolul sau nu îngrijește a lumina noaptea materialele ce a ingramadit ori gropile sau șanțurile ce a scăpat pe rampe, străzi, drumuri sau piețe publice;
2. Acela care, în mod arbitrar, ridica sau desființează semnele arătate în alineatul precedent;
3. Acela care din proprie inițiativă stinge lampile care servesc la iluminatul public, ridica sau desființează aparate sau semne, altele decât cele arătate la pct. 2, destinate unui serviciu public;
4. Acela care nu se supune ordinului dat de către autoritatea competentă, ca sa repare sau sa darime ziduri sau clădiri care ameninta cu prăbușirea;
5. Acela care lasă sa umble liber un nebun ce este sub paza sa, sau nu anunta imediat autoritatea cînd nebunul a scăpat de sub paza sa;
6. Acela care, fiind autorizat sau obligat sa întrețină un ponton, pod umblator sau bac, nu ia toate măsurile prescrise de autorități sau care sînt necesare, pentru ca în timpul utilizării lor personale, animalele sau lucrurile să fie la adapost de orice pericol;
7. Conducătorul oricărui vehicul cu tracțiune mecanică care nu respecta viteza permisă și afișată vizibil de autorități, precum și acela care nu micșorează viteza sau nu oprește cînd pe drumul public vede ca apropierea vehiculului produce spaima animalelor de tracțiune sau de calarie.
În caz de recidiva, pe lîngă pedeapsa cuvenită, se poate aplica și măsura de siguranță a interdicției profesiunii sau a dreptului de conducere pe timp de 2 luni la 1 an;
8. Acela care calca prescripțiunile luate de autorități, spre a împiedica isbucnirea incendiului, precum și acela care după isbucnire calca măsurile luate de autorități pentru a-l stinge sau pentru a menține ordinea și siguranța.
9. Acela care tine deschis localul de spectacol public sau de întruniri, fără sa observe prescripțiunile cerute pentru proteguirea siguranței publicului.
Art. 586. - Se pedepsește cu închisoare politienesca dela 1 la 15 zile și amenda dela 50 la 1.500 lei:
1. Acela care, fără a incunostiinta autoritatea competentă în timp de 3 zile, sau fără a obține autorizarea ei, primește în paza sa o persoană pe care o știe ca este atinsa de alienatie mintală sau, după ce a primit-o, o lasă libera;
2. Acela care nu îngrijește să se țină în buna stare, să se repare sau să se curete coșurile sau orice alt loc unde se face foc.
Art. 587. - I. Se pedepsește cu amendă dela 50 la 2.000 lei:
1. Acela care, în scopul de a vinde imprimate, ziare sau orice alte mărfuri, pe strada sau în orice alt loc public, turbura prin strigate liniștea locuitorilor în timpul obișnuit pentru odihna lor;
2. Acela care cauzează sau contribuie a cauza sgomot sau larma, noaptea, turburand astfel liniștea locuitorilor, prin tipete, cantece sau petreceri cu lautari;
3. Conducătorul de automobil care, în contra regulamentului de circulație sau fără o justa necesitate, prin instrumente sonore sau prin manevrarea motorului, face astfel sgomot, încît turbura liniștea locuitorilor.
II. Se pedepsește cu închisoare politieneasca dela 10 zile la o luna și amenda dela 500 la 2.000 lei:
1. Acela care calca ordinul autorității prin care se oprește de a se trage cu armele de foc în oraș sau comuna, sau se interzic focuri de artificii de orice natura, sau acela care turbura ordinea în localuri publice;
2. Acela care, prin tragerea clopotelor sau orice alte semnale de pericol, știind că nu este niciun motiv serios de a face uz de ele, turbura liniștea locuitorilor, induce în eroare autoritățile sau produce panica.
Art. 588. - Se pedepsește cu închisoare politieneasca dela una la 15 zile și cu amendă dela 50 la 1.500 lei, părintele, tutorul sau supraveghetorul, care n'a luat toate măsurile ce i-au stat în putinta spre a împiedica vagabondajul minorului mai mic de 18 ani, pus sub autoritatea sau supravegherea sa.
Art. 589. - Se pedepsește cu închisoare politieneasca dela 10 zile la o luna și amenda dela 500 la 2.000 lei:
1. Medicul care, în timpul unei epidemii, refuza fără just motiv, la cererea autorității, pe teritoriul unde își exercită profesiunea, sa dea primele ajutoare persoanelor atinse de boale epidermice;
2. Moasa, farmacistul, dentistul, medicul și veterinarul, care în cazuri urgente, fără just motiv, refuza sau întârzie sa presteze serviciile solicitate de autorități sau de particulari;
3. Acela care practica arta de a vindeca fără a întruni condițiunile legale pentru exercitarea profesiunii de medic, afară de cazurile prevăzute de legea sanitară, sau dacă faptul nu constitue o infracțiune mai grava;
4. Proprietarul unui vehicul destinat transportului public de persoane, cu care s'a transportat o persoană atinsa de o boala contagioasa și care, cunoscînd aceasta, a continuat sa întrebuințeze vehiculul pentru transportul public fără sa-l fi dezinfectat la serviciul sanitar respectiv.
Art. 590. - I. Se pedepsește cu amendă dela 50 la 2.000 lei:
1. Acela care arunca înaintea locuinței sau gradinei sale, sau în imprejurimi, sau tine în acestea, lucruri, gunoaie sau orice alte murdarii de natura a vătăma prin căderea sau mirosul lor, sănătatea publică;
2. Acela care nu ingroapa animalele sau păsările moarte ce-i aparțin și le arunca în curte, pe străzi, piețe sau locuri virane.
II. Se pedepsește cu închisoare politieneasca dela 10 zile la o luna și amenda dela 500 la 2.000 lei:
1. Acela care arunca în fântâna, apeduct, apa curgătoare sau izvor, ce servesc la alimentarea cu apa potabilă, un obiect sau substanțe murdare;
2. Acela care vinde băuturi sau alimente alterate ori în condițiuni nehigienice sau vinde fructe crude nerespectand prescripțiile sanitare.
Art. 591. - I. Se pedepsește cu amendă dela 50 la 2.000 lei:
1. Acela care, făcînd baie în public, fără costum, se comporta astfel încît prin aceasta jigneste simtul de pudoare publică;
2. Acela care apare în public într'o stare de beție ce provoacă scandal, precum și acela care cu voința imbata pe altul, fie procurandu-i băutura, fie făcînd prinsoare de a bea el o anumită cantitate.
II. Se pedepsește cu închisoare politieneasca dela 10 zile la o luna și amenda dela 500 la 2.000 lei:
1. Carciumarul care a servit băutura alcoolică unei persoane mai mica de 16 ani, sau unei persoane în vădită stare de ebrietate.
Art. 592. - Se pedepsește cu amendă dela 50 la 2.000 lei:
1. Acela care atîta ori nu oprește cainele sau cînd se da la trecatori, chiar dacă nu le-a cauzat vre-o vătămare;
2. Acela care arunca asupra unei persoane pietre sau alte lucruri solide sau lichide, murdare, iritante sau corosive, dacă faptul nu constitue o infracțiune mai grava.
Art. 593. - Se pedepsește cu amendă dela 50 la 2.000 lei, acela care în public săvârșește acte de cruzimi sau torturi față de animale.
Se considera de asemenea acte de cruzimi sau de tortura dacă sînt săvîrșite în public:
1. Supunerea animalelor la poveri mai presus de puterile lor sau la oboseli excesive;
2. Întrebuințarea animalelor la munci pentru care sînt inapte din cauza vârstei, bolii, infirmității sau rănilor;
3. Părăsirea animalelor infirme, ranite sau bolnave;
4. Bataia cu nesocotinta;
5. Inteparea sau imboldirea animalelor cu instrumente sau unelte ascutite pentru a le stimula la munca sau la mers, ori pentru a le face să se ridice cînd sînt căzute, ranite sau bolnave;
6. Transportul de păsări sau alte animale mici, legate de picioare și atarnate cu capul în jos;
7. Întrebuințarea animalelor la jocuri sau spectacole publice ce comporta suferințe sau cruzimi;
8. Supunerea animalelor, fie chiar în scop științific sau didactic, la experiențe de natura a provoca mila sau desgustul, cu excepția experientelor făcute în clinicile universitare și institutele științifice de specialitate, sub stricta supraveghere și răspundere a profesorului sau directorului institutului;
9. Taierea animalelor pe străzi sau în alte locuri publice prin natura lor.
Art. 594. - Se pedepsește cu amendă dela 500 la 2.000 lei, acela care:
1. Săvârșește vreunul din actele prevăzute în alineatele 1 și 2 pct. 1, 2, 4 și 5 ale art. 593, fără sa existe condiția publicității;
2. Dreseaza animale prin mijloace barbare;
3. Distruge cuiburile pasarilor folositoare.
Art. 595. - I. Se pedepsește cu amendă dela 50 la 2.000 lei:
1. Acela care da drumul sau lasă sa alerge animale de tracțiune, povara sau calarie, în locuri unde circula sau stationeaza publicul;
2. Conducătorul de automobil care, atunci cînd drumul, soseaua sau strada este plină de noroi sau apa, nu conduce incet, spre a feri pe pietoni și îi stropeste;
3. Acela care, fără drept, intră în grădinile, livezile sau viile altuia și mananca din fructe;
4. Acela care fără intenție, prin orice mijloace, cauzează moartea sau ranirea animalelor altuia;
5. Acela care, fără a fi autorizat, ridica de pe drumurile publice, brazde, pavaj, pietriș, nisip sau pămînt, ori acela care ia asemenea lucruri de pe locurile ce sînt proprietatea altuia;
6. Acela care, prin orice mijloace, murdărește vreun lucru mobil sau imobil, aparținînd în totul sau în parte altuia;
7. Acela care va arunca pietre sau alte lucruri tari ori gunoae pe casele, pe zidurile sau în grădinile ori împrejurimile streine.
II. Se pedepsește cu închisoare politieneasca dela 10 zile la 1 luna și amenda dela 500 la 2.000 lei:
1. Acela care fabrica chei sau orice fel de instrumente care pot fi întrebuințate la închidere sau deschidere și le încredințează altor persoane decât celor ce au dreptul să se servească de ele sau le vinde oricui;
2. Acela care deschide incuetori de orice fel la cererea unei persoane, fără să se încredințeze dacă este proprietara sau posesoarea locului ori lucrului;
3. Acela care fabrica chei, după tipar de ceara sau altfel de material, la comanda unei alte persoane decât aceea pe care o știe ca are dreptul sau le încredințează unei alte persoane;
4. Acela care refuza, fără just motiv, sa dea ajutorul ce i s'a cerut în caz de innec, inundație, incendiu, tâlhărie sau orice alt caz de pericol flagrant.
Art. 596. - I. Se pedepsește cu amendă dela 500 la 2.000 lei:
1. Acela care jupoae coaja de pe copaci, ori frange cracile arborilor, duzilor ori pomilor de pe proprietatea altuia, ori de pe drumurile publice;
2. Acela care arunca în curtea, gradina, livada ori via altuia, păsări sau animale moarte ori resturi de cadavre;
3. Acela care ia pămînt, nisip sau piatra din loc strein fără voia celui în drept;
4. Acela care, fără învoirea celui în drept, coseste și ia iarba ori culege frunze de dud sau orice alte materiale de hrana, ori de foc, de pe loc strein, cînd sînt în cantități mici care exclud ideea de furt;
5. Acela care, fără învoire, calca cu vitele, mașinile ori cu instrumentele sale locul vecinului, cu prilejul facerii lucrărilor agricole de pe terenul sau;
6. Acela care, fiind din localitate și cerandu-i-se concursul refuza, fără motiv, sa ajute pe gradinarul sau pe proprietarul în drept, sa prinda și sa aducă la oborul comunal vitele prinse pe loc străin;
7. Acela care împiedica urmărirea sau prinderea albinelor altuia, în timpul roitului, sau în termen de 48 ore dela roitul lor;
8. Acela care, făcînd foc pe terenul sau, ori pe marginea drumului îl lasă nestins, la plecare, ori seara, chiar dacă prin aceasta n'ar pricinui niciun rau nimănui;
9. Acela care, fără drept, calca sau vătăma cu piciorul, cu vitele sau cu orice vehicul, holdele altuia, precum și acela care, fără drept, introduce vite la pascut pe loc străin.
II. Se pedepsește cu închisoare politieneasca dela 10 zile la o luna și amenda dela 500 la 2.000:
1. Acela care, în timpul muncilor agricole, pune în orice chip în stare de a nu putea funcționa orice fel de mașini agricole ale altuia;
2. Acela care nu executa dispozițiunea autorității de a-și îngrădi locurile pe care se afla fantani, cînd sînt părăsite sau orice fel de gropi, care pun viața oamenilor sau animalelor în primejdie;
3. Acela care, fără drept, schimba ori distruge semnele de oprirea drumurilor sau semnele pentru arătarea drumurilor sau numirea localităților, puse de cei în drept;
4. Acela care împiedica pe cei în drept sa ia zalog dela cei prinsi asupra unui fapt oprit de lege, ori îi împiedica sa prinda, sa conducă, sau sa inchida vitele aflate fără paza sau găsite pe locuri ce nu aparțin proprietarului vitelor.
Art. 604. - În caz de stingere prin prescripție a incriminării sau a pedepselor pronunțate, dacă termenele stabilite prin prezentul cod sînt diferite de cele stabilite prin legile anterioare, se aplică prescripțiunilor în curs dispozițiunile cele mai favorabile, ținându-se seama de timpul scurs sub imperiul legii anterioare.
Actele intreruptive de prescripție, împlinite sub legea anterioară, păstrează efectele lor și sub legea noua."