privind acordarea despăgubirilor în caz de calamitati naturale în agricultura
Parlamentul României adopta prezenta lege.
În sensul prezentei legi, sunt considerate calamitati naturale pierderile cantitative și calitative de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructiva a unor fenomene naturale și a bolilor, pe areale extinse.
(1) Fenomenele naturale și bolile care generează calamitati naturale sunt: seceta excesiva, persistenta în timp și care afectează terenurile neirigate, inundatiile din revarsari de râuri sau de alte ape curgătoare și ruperi de baraje, ploile abundente și de durata, temperaturile excesiv de scăzute, sub limita biologica de rezistenta a plantelor, stratul gros de zapada care produce pagube în sectorul vegetal și animal, topirea brusca a zapezilor care provoacă inundații, revarsari de râuri și baltiri, uraganul, precum și alte dezastre și catastrofe produse pe areale extinse.
(2) Nominalizarea și încadrarea în categoria bolilor care generează calamitati naturale la plante și animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.
Caracterizarea și încadrarea în categoria de calamitate naturala se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și se aproba prin hotărâre a Guvernului.
Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor o sumă destinată despăgubirii producătorilor agricoli și subventionarii primelor de asigurare, ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale și ale bolilor prevăzute la art. 2.
(1) Plata despăgubirii producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, pentru calamitatile naturale produse de fenomenele naturale și bolile prevăzute la art. 2 se efectuează numai pentru culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine și pestii care au fost asigurate de către societățile de asigurare și asigurare-reasigurare.
(2) Producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care asigura culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine și pestii la societățile de asigurare agreate de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor beneficiază de o sustinere a primelor de asigurare.
Sumele constituite se utilizează pentru:
a) despăgubiri bănești, acordate producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, care au suferit pagube produse de fenomenele naturale și bolile prevăzute la art. 2;
b) subvenționarea primelor de asigurare pentru factorii de risc asigurați pentru culturile agricole și speciile de animale, păsări, familii de albine și pești, nominalizate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor. Nivelul subventionarii primelor de asigurare se va stabili prin hotărâre a Guvernului.
Administrarea, utilizarea și gestionarea sumelor pentru despăgubirea producătorilor agricoli se fac de către Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.
Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli, astfel cum aceștia sunt definiți la art. 16, în următoarele condiții:
a) pentru culturile agricole și plantațiile afectate de calamitati naturale, numai pentru daune ce depășesc 30% din producție, nivelul maxim al despăgubirii fiind de 70% din cheltuielile efectuate până la data producerii fenomenului;
b) pentru animale, păsări, familii de albine și pești despăgubirea reprezintă maximum 80% din valoarea de asigurare, diminuată cu valoarea subproduselor rezultate, care pot fi valorificate potrivit prevederilor legale.
Constatarea pagubelor se face în prezenta producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului, la propunerea directorului general al direcției generale pentru agricultura și industrie alimentara județene și a municipiului București, comisie formată pe plan local din primar, unul sau doi specialiști de la centrul agricol ori, după caz, de la circumscripția sanitară veterinara zonala și un delegat din partea organelor județene ale Ministerului Finanțelor Publice.
Rezultatul constatărilor și documentele întocmite în acest scop, în dublu exemplar, semnate de către persoanele implicate în constatarea pagubelor, nominalizate la art. 9, se centralizează la direcția generală pentru agricultura și industrie alimentara judeteana și a municipiului București și la prefectura județului.
Direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara județene și a municipiului București au obligația ca în termen de 3 zile de la data centralizarii documentelor respective sa trimită o informare detaliată Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.
Direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara județene și a municipiului București și direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București au obligația preluării și centralizarii actelor de constatare și a transmiterii acestora Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, în vederea stabilirii sumelor necesare acordării despăgubirilor.
După verificarea documentațiilor de constatare a calamităților Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor aproba sumele necesare pentru despăgubirea producătorilor agricoli, individualizate pe județe, care se transmit direcțiilor generale pentru agricultura și industrie alimentara județene și a municipiului București, precum și direcțiilor sanitare veterinare județene și a municipiului București.
Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor sesizează Guvernul, care, în funcție de calamitatile naturale, precum și de mărimea zonelor afectate, declara starea de calamitate naturala prin hotărâre.
Direcțiile generale pentru agricultura și industrie alimentara județene și a municipiului București, precum și direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București sunt obligate să respecte destinația acestor sume și repartizarea lor pe producători agricoli, persoane fizice sau juridice.
În sensul prezentei legi, producătorii agricoli sunt persoanele fizice sau juridice care au în administrare sau exploatare terenuri agricole, animale, păsări, familii de albine și pești.
Persoanele fizice sau juridice beneficiază de prevederile prezentei legi dacă au fost afectate de fenomenele naturale și bolile prevăzute la art. 2 și se afla în zona calamitata, declarata prin hotărâre a Guvernului, și au culturile, plantațiile, animalele, păsările, familiile de albine sau pestii asigurate prin societăți de asigurare.
(1) Producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, vor primi despăgubirile aferente calamităților naturale în anul producerii lor.
(2) În situația în care daunele, ca efect al calamităților naturale, sunt totale și sunt produse în momentul în care exista posibilități climatice și tehnice de înființare a culturilor, despăgubirile se acordă imediat, după constatare și evaluare, pentru asigurarea finanțării începerii unui nou ciclu de producție.
Pentru a beneficia de despăgubiri producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, au următoarele obligații:
a) sa declare și sa înregistreze culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine și pestii, contractele de concesionare și arendare în registrele agricole deschise la nivel de comuna, oraș sau sector al municipiului București;
b) sa întrețină culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine și pestii potrivit tehnologiilor și sa ia măsuri pentru prevenirea atacului de boli și daunatori;
c) să depună o înștiințare, în scris, la primărie cel mai târziu în 48 de ore de la data producerii evenimentului, în cazul distrugerii ori vatamarii culturilor agricole, plantațiilor ori a rodului viilor, plantațiilor pomicole, de hamei și de arbuști fructiferi, și cel mai târziu în 24 de ore de la data producerii evenimentului în cazul pieirii animalelor, pasarilor, familiilor de albine și pestilor. În acest ultim caz înștiințarea trebuie să fie însoțită de un act medico-legal din partea medicului veterinar de stat al circumscripției sanitare veterinare pe a carei raza este amplasata ferma de creștere, grajdul de adăpostire a animalului, în care să se precizeze ca pieirea acestuia s-a datorat efectelor produse de fenomenele naturale prevăzute la art. 2;
d) să prezinte, cu buna-credința și în conformitate cu realitatea din teren, nivelul estimativ al pagubelor înregistrate.
(1) Înștiințarea scrisă, prevăzută la art. 19 lit. c), se depune, în localitățile rurale, la secretarul consiliului comunal, iar în localitățile urbane, la secretarul consiliului orasenesc, respectiv al sectoarelor municipiului București.
(2) Secretarul consiliului comunal, orasenesc sau secretarii sectoarelor municipiului București au obligația să le înregistreze și să le transmită în termen de 24 de ore la organele abilitate prin lege să facă constatarea și sa întocmească acte de constatare.
În baza unei convenții încheiate cu Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie va transmite acestuia informări detaliate, în ritmul impus de necesitați, privind aria de răspândire a fenomenelor naturale din categoriile precizate la art. 2.
Producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care prin atitudinea lor contribuie la producerea sau majorarea daunelor nu vor beneficia de despăgubiri.
Persoanele fizice sau juridice care, cu buna știința, fac declarații false în vederea obținerii de despăgubiri sau cele care inlesnesc obținerea de despăgubiri necuvenite răspund, după caz, civil, material, administrativ sau penal.
Întocmirea de acte de constatare sau de despăgubire cu date nereale constituie infracțiune și se pedepsește conform legii penale.
Sumele încasate nelegal vor fi restituite la bugetul de stat, indexate cu indicele de inflație.
Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, va elabora în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi norme metodologice de aplicare.
Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 21 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 23 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
----------
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.