LEGE nr. 3.406 din 30 septembrie 1938

LEGE Parlamentul
Sursa oficială
Vezi pe legislatie.just.ro
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 1 octombrie 1938
Intrat în vigoare
01.10.1938
Forma consolidată din
01.10.1938

pentru extinderea în Bucovina a legislației din Vechiul Regat

CAROL AL II-lea

Prin gratia lui Dumnezeu și voința naționala, Rege al României,

La toți de fața și viitori, sănătate:

Asupra raportului președintelui Consiliului Nostru de Miniștri și al ministerului Nostru secretar de Stat la Departamentul Justiției cu Nr. 95.052 din 29 Septemvrie 1938;

Vazand jurnalul Consiliului de Miniștri cu Nr. 2.401 din Septemvrie 1938;

Vazand avizul Consiliului Legislativ cu Nr. 23 din 30 Septemvrie 1938;

În temeiul art. 98 din Constitutiune,

Am decretat și decretam:

Articolul 1

Pe lîngă dispozițiunile introduse pînă acum în vederea unificării, se extinde, cu începere de la 15 Octomvrie 1938, în tot cuprinsul Bucovinei: Codul civil român din 4 Decemvrie 1864, cu toate modificările ce i s-au adus pînă azi; Codul de procedură civilă din 14 Martie 1900, cu toate modificările aduse pînă azi, precum și toate legile, regulamentele și dispozițiunile civile, comerciale, de procedura și penale de orice natura, asa cum sînt în vigoare azi în Vechiul Regat, fără nici o excepție.

Articolul 2

Pe aceeași dată de mai sus, toate codicele, legile, regulamentele și dispozițiunile neunificate și menținute pînă azi în vigoare prin art. 98 din Constitutiune, precum și toate dispozițiunile de orice natura, care ar fi contrarii legilor și regulamentelor române, arătate mai sus și extinde în Bucovina, precum și acestei legi, sînt și rămîn abrogate.

Articolul 3

Prescripțiunile începute înainte de punerea în aplicare a acestei legi, vor fi reglementate după legile locale anterioare celei de fața.

Articolul 4

Actele întărite, potrivit legii notariale, se vor investi cu formula executorie de judecătoria sau tribunalul din circumscripția reședinței notariale.

Acțiunile și toate cererile introduse pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi judecate, potrivit normelor procedurale în vigoare, la data cererii, iar executările începute vor continua potrivit acelorași norme.

Articolul 5

Procesele pendinte la punerea în aplicare a acestei legi, vor continua a fi judecate de către instanța înaintea căreia ele se găsesc.

Articolul 6

Cărțile funciare se mențin cu registre de publicitate.

Constituirea, transmiterea și stingerea drepturilor reale imobiliare și a altor drepturi și acte supuse publicității, se vor face după dispozițiunile legislației române introduse.

Articolul 7

Pînă la reglementarea definitivă a instituției notarilor publici, actualii notari publici vor continua sa funcționeze în localitatea în care la data punerii în aplicare a legii de față își au biroul, cu competința prevăzută de art. 2 din legea pentru autentificarea actelor.

La caz de vacanta, notarii publici vor putea fi transferati, după cerere, de Ministerul Justiției, în locul devenit vacant.

Atributiunea de grefier va fi îndeplinită de persoana desemnată de Ministerul Justiției, după propunerea notarului și avizul președintelui tribunalului circumscripției.

În caz de lipsa sau împiedicare a notarului, președintele tribunalului va desemna, după propunerea acestuia, persoana care să-l înlocuiască; tot astfel se va urma în caz de lipsa sau împiedicare a grefierului.

Inlocuitorul notarului public va trebui să fie major și licențiat în drept, iar în caz de lipsa de licentiati va putea fi un alt notar public sau o persoană din biroul sau, aprobată de președintele tribunalului.

Însărcinarea de notar public este incompatibilă cu profesiunea de avocat și cu orice alta funcțiune publică.

Notarul public și grefierul nu vor putea instrumenta în actele în care ar figura persoanele arătate de art. 274 din procedura civilă.

Dosarele și registrele notarului public vor fi depuse la judecătoria circumscripției în care își are sediul, la sfîrșitul fiecărui an.

Actele autentificate de notarul public vor fi investite cu formula executorie de judecătoria sau tribunalul în circumscripția cărora notarul își are sediul.

Președintele tribunalului va avea asupra notarilor publici din circumscripția sa dreptul de privighere.

În caz de abateri dela îndatoriri, tribunalul ca instanța disciplinară, sesizat de minister, va putea sa suspende pe notarul public, pe termen de 15 zile, pînă la 6 luni, sau sa retragă notarului dreptul de a funcționa.

În potriva hotărârilor pronunțate de tribunale ca instanța disciplinară, se poate face apel în termen de 15 zile la Curtea de Apel.

Afacerea se va cerceta, atît la prima instanța, cat și în apel în camera de consiliu, cu citarea notarului și ascultarea Ministerului public.

Taxele ce se pot percepe de notarii publici, sînt acelea în vigoare la data legii de fața.

Contestațiile la executare în potriva actelor notariale, se vor indrepta la instanța care a încuviințat titlul executoriu.

Președintele Consiliului de Miniștri,

Miron

Patriarhul României

CAROL

Ministrul Justiției,

Victor Iamandi

Referat către Consiliul de Miniștri,

Domnilor Miniștri,

Va este cunoscut ca în urma intregirii Statului Roman în granitele sale istorice, nu a fost cu putinta ca legislația din Vechiul Regat să fie extinsă în tot cuprinsul tarii intregite și nici ca unificarea totală legislativă să fie infaptuita pînă azi.

Aceasta stare de lucruri a avut ca urmare menținerea în vigoare a legiuirilor vechi, aflătoare la data unirii în teritoriile alipite și cu toate sfortarile făcute pînă acum, nu s-a putut ajunge decât numai în parte la unificarea anumitor legi, cum este codul penal și procedura penală, precum și alte câteva legi speciale.

În Basarabia, a fost singura parte a tarii în care, prin legea promulgată cu decret regal Nr. 876 din 29 Martie 1928, s-a extind dintr-odată: codul civil, codul de procedura civil și regulamentul pentru facerea și executarea hotarniciilor, toate rânduielile de procedura, cuprinse în codul comercial, precum și regulamentele lui, legea asupra drepturilor proprietarilor, legea pentru judecătoriile de ocoale, cu regulamentul ei și legea pentru autentificarea actelor, fără nici un inconvenient sau vreo perturbatiune oarecare, ba din potriva spre multumirea generală și spre satisfacerea celui mai firesc sentiment național.

În Bucovina se găsea în vigoare la data Unirii legislația austriaca și care, exceptând legile și dispozițiunile de unificare introduse pînă acum în tot cuprinsul tarii, se găsește încă și azi în vigoare, fiind menținută prin dispozițiunile art. 98 din Constitutiune.

Aceasta stare de lucruri însă nu mai poate dăinui, nu numai fiindca însăși Constitutiunea tarii prevede că toate legile și codicele în vigoare se vor revizui, în vederea unificării legislative, dar fiindca este inadmisibil să se mențină în vigoare într-o parte a tarii o legislație care nu se mai găsește azi în vigoare nici în țara ei de origina și care nu a mai putut fi supusă și nici nu mai poate fi supusă nici unui fel de modificare.

Pentru a se ajunge în același regim de legislație pe întreg cuprinsul tarii, se lucrează de mai multă vreme la Consiliul Legislativ la codicele de unificare pentru a se aduce astfel la îndeplinire atît dispozitiuinile constituționale, cat și dezideratul unanim ce nu poate forma obiectul nici unui fel de discutiune.

Lucrările Consiliului Legislativ însă, deși destul de înaintate, nu sînt încă ajunse la terminarea lor pentru a putea fi puse în aplicare și cum aceste lucrări necesita mult studiu și examen amanunti față de importanța lor, este absolut necesar ca deocamdată, pînă la unificarea totală legislativă, sa dispara legislația austriaca din Bucovina, care nu numai ca este invechita, dar prezintă mari inconveniente față de noua împărțire administrativă a tarii.

În adevăr, prin noua împărțire administrativă, Tinutul Suceava are în cuprinsul sau, în afară de cuprinsul Bucovinei și județele Dorohoi și Hotin, unde se aplică legislația din Vechiul Regat.

Pe de altă parte, Curtea de Apel din Cernauti are în circumscripția sa Tribunalele: Dorohoi din Vechiul Regat și Hotin din Basarabia.

În asemenea situațiune este inadmisibil să se mai poată menține în vigoare o legislație care nu-și mai are aplicatiune decât în Bucovina și care prezintă asa de mari inconveniente pentru o buna administrare a justiției.

Pentru toate aceste consideratiuni, am socotit ca este util și necesar ca, pînă la unificarea legislativă totală, să se introducă și în cuprinsul Bucovinei, întreaga legislație din Vechiul Regat, abrogandu-se în același timp întreaga legislație austriaca, precum și orice alte dispozițiuni și regulamente aflate încă și azi în vigoare și neunificate.

Aceasta măsura, nu numai că nu prezintă inconveniente, dar socotesc ca este oportuna și ușor de realizat, mai cu seama ca în afară de codul penal și procedura penală, într-o serie de legi și dispozițiuni speciale, ne aflam chiar azi în prezenta unui început de unificare parțială, care nici nu se mai poate concilia în toate cazurile cu vechea legislație Austriaca, făcînd sa nasca în multe cazuri conflicte de drept interprovincial.

În acest scop, am întocmit alăturatul proiect de lege, prin care, pe lîngă dispozițiunile introduse pînă acum în vederea unificării, am prevăzut cu începere de la 15 Octomvrie 1938 extinderea în tot cuprinsul Bucovinei a întregii legislatiuni din Vechiul Regat, și totodată pe aceiași data am prevăzut abrogarea întregii legislatiuni și a tuturor regulamentelor și dispozițiunilor de orice natura neunificate și menținute azi în vigoare prin art. 98 din Constitutiune sau care ar fi contrarii legilor și regulamentelor române extinse.

Pentru a evita orice perturbatiuni posibile, am mai prevăzut ca prescripțiunile începute înainte de punerea în aplicare a acestei legi, vor fi reglementate după legile locale anterioare și ca acțiunile și toate cererile introduse pînă la intrarea în vioare a legii, precum și executările începute vor continua a fi judecate și efectuate potrivit normelor în vigoare, la data cererii și înaintea instanțelor în fața cărora ele se găsesc.

În privinta notariatului public, am prevăzut desființarea institutiunii în mod implicit, prin abrogarea legilor și dispozițiunilor care o reglementau și prin introducerea în locul lor a dispozițiunilor din legile din Vechiul Regat, însă dat fiindca regulamentarea definitivă a acestei instituțiuni ar putea face în viitor obiectul unei legislatiuni de unificare generală, am prevăzut menținerea în funcțiune a actualilor notarii publici, cu competința prevăzută de art. 2 din legea pentru autentificarea actelor.

Totodată, fiindca s-au abrogat dispozițiunile care reglementau aceasta institutiune, a trebuit să se prevadă în lege și unele dispozițiuni care să reglementeze situațiunea juridică și modul de funcționare a notarilor publici mentinuti în funcțiuni, în acord și cu legislatiunea extinsă.

Dacă și domniile voastre impartasiti acest mod de a vedea, va rugăm a ne autoriza sa supunem Înaltei semnături a Majestatii Sale Regelui alăturatul proiect de lege.

Ministrul justiției,

Victor Iamandi

────────────

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.