REGULAMENT din 17 noiembrie 1994 *** Republicat

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 15 magistrați aleși, pentru o durată de 4 ani, de Camera Deputaților și de Senat în ședința comuna, cu atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, în cadrul autorității judecătorești.

În raporturile cu Ministerul Justiției, Ministerul Public și Curtea Suprema de Justiție, precum și cu alte autorități publice, Consiliul Superior al Magistraturii este independent și se supune în activitatea sa numai Constituției și legii.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se bucura de statutul și demnitățile prevăzute de lege pentru persoanele alese de Parlament în funcții publice.

Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza pe Președintele României, Parlamentul și Guvernul României cu privire la orice problema care intră în atribuțiile sale potrivit legii.

Consiliul Superior al Magistraturii este organizat și funcționează ca organ colegial, care își exercită atribuțiile prevăzute de lege în plenul sau.

Consiliul Superior al Magistraturii își desfășoară activitatea în sesiuni deschise, de regula în ședințe bilunare.

Cvorumul necesar funcționarii consiliului este de două treimi din numărul membrilor săi.

Consiliul adopta hotărâri și da avize cu votul majorității membrilor săi.

Consiliul poate hotărî ca votul să fie secret.

Pentru aducerea la îndeplinire a atribuțiilor prevăzute de lege, lucrările Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate, prin rotație, de către membrii acestuia. Când prezidează ședințele, aceștia au calitatea de președinte de ședința în exercițiu.

Lucrările consiliului sunt prezidate, fără drept de vot, de către ministrul justiției în cazurile prevăzute la art. 73 alin. 1 lit. a), b) și c) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească.

În cazul prevăzut la lit. d) a aceluiași articol, lucrările sunt prezidate de președintele Curții Supreme de Justiție.

În cursul unei sesiuni, atribuțiile de reprezentare a Consiliului Superior al Magistraturii, cele de coordonare a activității de secretariat și altele stabilite în ședințele de lucru vor fi exercitate de un secretar general, ales din rindul membrilor săi cu votul a două treimi din numărul acestora.

Convocarea Consiliului Superior al Magistraturii și comunicarea ordinii de zi se fac de către ministrul justiției atunci când prezidează lucrările consiliului, iar în celelalte cazuri, de către președintele de ședința în exercițiu, în ambele situații cu 5 zile înainte de data ședinței.

Consiliul poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin o treime dintre membrii acestuia.

Ordinea de zi se stabilește de consiliu pentru ședința următoare.

Când Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de consiliu de disciplina, convocarea se face de către președintele Curții Supreme de Justiție.

Consiliul Superior al Magistraturii poate avea legături cu organisme similare din alte tari, în probleme care interesează funcționarea și administrarea justiției.

Consiliul Superior al Magistraturii are sediul propriu în municipiul București.

Consiliul este reprezentat, în raporturile cu alte instituții de stat și organisme internaționale, de către președintele de ședința în exercițiu.

Corespondenta consiliului cu autoritățile publice se semnează de către președintele de ședința în exercițiu.

Consiliul Superior al Magistraturii are sigiliu propriu.

În cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii își exercită atribuțiile de a propune Președintelui României numirea în funcția de magistrat, ministrul justiției prezintă consiliului lista candidaților, precum și dosarele profesionale ale acestora, din care să rezulte îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru numirea în funcție.

Consiliul poate face și alte propuneri de numire în funcția de magistrat decît cele înscrise în lista prezentată de ministrul justiției cu privire la alte persoane care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

Consiliul exercita, în condițiile legii, atribuțiile de a propune Președintelui României numirea în funcțiile de președinte, vicepreședinte și președinte de secție la Curtea Suprema de Justiție, precum și în funcțiile de procuror general și adjuncți ai acestuia. Votul este secret.

După ce verifica dosarele profesionale ale candidaților și îi audiaza, Consiliul Superior al Magistraturii deliberează și hotărăște asupra propunerilor pe care le va inainta Președintelui României.

Lista propunerilor și un exemplar al procesului-verbal, semnate de membrii consiliului, însoțite de scurte prezentări ale activității celor propuși, se înaintează Președintelui României de către președintele de ședința în exercițiu al consiliului.

După înaintarea propunerilor Președintelui României, magistrații care nu au fost propuși vor fi invitați în ședința Consiliului Superior al Magistraturii pentru a li se comunică motivele acestei hotărâri.

În termen de 15 zile de la data când au luat cunoștința de hotărâre, în forma prevăzută în alin. 1, magistrații pot formula cerere de reexaminare, care se va soluționa de către consiliul, în termen de cel mult 60 de zile.

Hotărârea data în reexaminare este irevocabilă și va fi comunicată magistratului în cauza și, după caz, ministrului justiției sau procurorului general.

După publicarea decretului de numire a magistraților propuși, Consiliul Superior al Magistraturii va solicita Presedentiei României motivele de respingere pentru fiecare caz în parte.

Consiliul Superior al Magistraturii va aduce la cunoștința magistraților motivele pentru care nu au fost numiți.

La cererea acestora, Consiliul Superior al Magistraturii va putea efectua noi verificări și reanaliza fiecare situație, hotarind, după caz, în conformitate cu art. 73 lit. a) din Legea nr. 92/1992.

Hotărârea prin care s-a respins cererea pentru o noua propunere este irevocabilă și va fi comunicată magistratului în cauza și, după caz, ministrului justiției sau procurorului general.

În cazurile în care Consiliul Superior al Magistraturii își exercită atribuțiile cu privire la promovarea și transferarea judecătorilor, suspendarea din funcție sau încetarea funcției de magistrat, ministrul justiției prezintă consiliului propuneri motivate, însoțite de notele calificative acordate celor în cauza, rapoarte și alte acte care stau la baza propunerilor făcute și care atesta îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru luarea măsurilor propuse.

Este considerată promovare trecerea judecătorului într-o funcție superioară de execuție sau într-o funcție de conducere.

Avansarea pe loc, în condițiile prevăzute la art. 78 alin. 2 din Legea nr. 92/1992, se poate dispune la propunerea ministrului justiției.

În situațiile când se fac promovari în funcții de conducere, ministrul justiției va prezenta Consiliului Superior al Magistraturii, de regula, mai multe propuneri de judecători care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru ocuparea funcției respective.

Consiliul poate lua în discuție și poate hotărî cu privire și la alte candidaturi.

În cazul transferului judecătorilor inamovibili, la cererea acestora, Consiliul Superior al Magistraturii va hotărî după examinarea avizului consultativ al ministrului justiției.

Suspendarea din funcție a judecătorului, în condițiile prevăzute la art. 76 alin. 2 din Legea nr. 92/1992, se hotărăște de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justiției, dacă exista dovada scrisă ca împotriva acestuia s-a pus în mișcare acțiunea penală.

În cazul în care se constata nevinovatia judecătorului, consiliul ia act, de îndată, de încetarea suspendării din funcție, la sesizarea ministrului justiției sau a celui interesat, urmînd a se aplică dispozițiile art. 76 alin. 3 din Legea nr. 92/1992.

Consiliul Superior al Magistraturii, sesizat de ministrul justiției pentru a hotărî eliberarea din funcție a unui magistrat, în condițiile art. 80 alin. 1 sau 2 din Legea nr. 92/1992, va asculta pe magistrat.

Hotărârile luate de Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la promovarea, transferarea și suspendarea, făcute în condițiile art. 76 alin. 2 din Legea nr. 92/1992, sau eliberarea din funcție a magistratului, în condițiile art. 80 alin. 1 și 2 din aceeași lege, se comunică Ministerului justiției, precum și magistraților interesați.

Contestațiile formulate de magistrați împotriva măsurilor dispuse de Consiliul Superior al Magistraților în temeiul art. 80 alin. 1 și 2 din Legea nr. 92/1992 se depun la secretariatul consiliului în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.

Dosarele, împreună cu contestațiile formulate, se înaintează, de îndată, Curții Supreme de Justiție, pentru soluționare.

În exercitarea atribuțiilor ce-i revin potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii verifica rezultatele examenului de capacitate al magistraților, stabilite de comisia de examinare, care îi sunt comunicate de către Ministerul Justiției.

În cazul în care apreciază ca este necesar, consiliul poate cere sa i se prezinte lucrările scrise și să solicite relațiile de la membrii comisiei cu privire la modul de desfășurare a examenului.

Membrii comisiei pentru examenul de capacitate al magistraților pot fi invitați la ședința în care Consiliul Superior al Magistraturii hotărăște asupra validării examenului.

După îndeplinirea cerințelor prevăzute la art. 64 și 65 din Legea nr. 92/1992, Consiliul Superior al Magistraturii înaintează Președintelui României propunerile de numire în funcție a magistraților care au promovat examenul de capacitate, cu respectarea dreptului de opțiune prevăzut de lege, în ordinea mediilor obținute, trecute în tabelul de clasificare a candidaților.

În cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii invalideaza examenul, în tot sau în parte, acesta se va pronunța prin hotărâre motivată și va stabili măsuri pentru organizarea unui nou examen cu toți candidații sau, după caz, cu o parte dintre ei, sesizarea autorităților competente pentru sancționarea persoanelor care se fac vinovate de fraude sau de nerespectarea condițiilor de desfășurare a examenului, precum și alte măsuri pe care le considera necesare.

Ministrul justiției poate solicita Consiliului Superior al Magistraturii sa dea avize în probleme privind administrarea justiției.

Consiliul, în avizele prezentate potrivit alin. 1, poate să sesizeze pe ministrul justiției și cu alte probleme privind buna administrare a justiției.

În vederea întocmirii avizelor, Consiliul Superior al Magistraturii poate desemna pe unii dintre membrii săi să se documenteze la sediul instanțelor și al parchetelor sau sa ceara orice informații în legătură cu problemele care formează obiectul avizelor.

Proiectele de avize vor fi discutate în plenul Consiliului Superior al Magistraturii și, după adoptare, vor fi înaintate ministrului justiției, prin grija președintelui de ședința în exercițiu al consiliului.

Când își exercită rolul de consiliu de disciplina a judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii se reuneste la sediul sau, lucrările fiind prezidate de președintele Curții Supreme de Justiție.

În acest caz, convocarea consiliului se face de către președintele Curții Supreme de Justiție, care comunică membrilor consiliului și ministrului justiției lista dosarelor.

La ședința Consiliului Superior al Magistraturii părțile sunt citate în mod obligatoriu cu cel puțin 5 zile libere înainte de data când are loc judecata.

Judecătorului împotriva căruia s-a exercitat acțiunea disciplinară i se comunică, o dată cu citația, o copie de pe acțiunea introdusă de ministerul justiției.

Judecătorul poate cere Consiliului Superior al Magistraturii să fie asistat, în cursul judecații, de un magistrat ales de el.

Ministrul justiției nu participa la deliberările Consiliului Superior al Magistraturii când acesta îndeplinește rolul de instanța disciplinară.

Acțiunea disciplinară va fi susținută în fața consiliului de către ministrul justiției sau de către un reprezentant desemnat de acesta.

Judecătorul citat și magistratul care îl asista pot lua cunoștința de conținutul dosarului și pot cere probe în apărare.

Ministrul justiției sau reprezentantul acestuia are dreptul sa ia cunoștința de actele depuse în apărare de judecătorul citat și sa ceara administrarea altor probe.

Consiliul Superior al Magistraturii, constituit în instanța disciplinară, soluționează acțiunea introdusă de ministrul justiției prin hotărâre motivată, care se comunică părților.

Hotărârile pronunțate se semnează de președintele Curții Supreme de Justiție și de către membrii consiliului care au adoptat-o.

În cazul în care un membru al consiliului face opinie separată, aceasta va fi motivată.

Dispozitivul hotărîrilor pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii în materie disciplinară se consemnează într-un registru special, prin grija președintelui Curții Supreme de Justiție.

Dosarele privind cauzele soluționate vor fi păstrate separat la sediul consiliului.

Contestațiile împotriva hotărîrilor pronunțate în materie disciplinară se depun la Consiliul Superior al Magistraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii, prin grija președintelui de ședința în exercițiu, va comunică Președintelui României hotărârile definitive prin care s-a dispus înlăturarea din magistratura, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție.

Dispozițiile cuprinse în acest capitol se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedura civilă, în măsura în care, prin Legea nr. 92/1992 și prin prezentul regulament, nu se dispune altfel.

Lucrările Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt publice.

La propunerea celui care prezidează lucrările, consiliul poate aproba participarea la ședința a unor persoane a căror prezenta este considerată utila.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, ceilalți magistrați și personalul care participa la activitatea consiliului sunt obligați sa păstreze secretul deliberării și confidențialitatea lucrărilor.

Hotărârile, avizele și celelalte acte emise de consiliu se redactează de către un membru al acestuia și se definitiveaza de plenul consiliului.

Actele emise se redactează în numărul de exemplare necesar pentru a se asigura păstrarea la dosar, la mapele speciale, și pentru comunicarea lor părților sau, după caz, persoanelor și autorităților îndreptățite.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizație lunară, potrivit legii.

Plata indemnizațiilor, diurnelor și cheltuielilor de deplasare la care sunt îndreptățiți, potrivit legii, membrii consiliului se asigura de instanțele sau parchetele în care aceștia își exercită funcțiile de magistrați.

Activitatea de secretariat a Consiliului Superior al Magistraturii se îndeplinește de către consilieri ai direcției care răspunde de activitatea de personal din Ministerul Justiției, desemnați prin ordin al ministrului justiției.

În cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de consiliu de disciplina, consemnarea dezbaterilor și efectuarea celorlalte acte procedurale necesare soluționării cauzei, inclusiv redactarea hotărîrilor, se efectuează de către un magistrat asistent, desemnat de președintele Curții Supreme de Justiție.

Consiliul Superior al Magistraturii va inainta ministrului justiției, până la 1 decembrie 1995, propuneri privind adoptarea unei hotărâri a Guvernului referitoare la atribuirea spațiului necesar pentru sediu, a unui personal tehnic și de secretariat (cel mult 5 posturi), cît și pentru individualizarea bugetului propriu, determinat, ca atare, în bugetul Ministerului Justiției.

Lucrările Consiliului Superior al Magistraturii se consemnează, în toate cazurile, într-un proces-verbal care se întocmește pe baza stenogramei dezbaterilor, prin grija celui care prezidează lucrările.

În procesul-verbal se vor consemna prezenta membrilor consiliului și a altor persoane participante la ședința, conținutul dezbaterilor și hotărârile adoptate.

Procesul-verbal se semnează de cel care a prezidat lucrările, de membrii consiliului și se contrasemnează de către secretar.

Dosarele și registrele privind activitatea consiliului se păstrează la sediul acestuia.

Hotărârile adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii vor fi consemnate, în sinteza, în registre separate care se păstrează la sediul acestuia.

Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează, potrivit legii, în următoarele cazuri:

În cazul în care intervine o vacanta înainte de data expirării mandatului unuia dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, se procedează, într-un termen de 30 de zile, la desemnarea candidaților în vederea alegerii unui alt membru în consiliu, urmindu-se procedura prevăzută de lege pentru alegerea acestuia; membrul consiliului astfel ales va încheia mandatul antecesorului sau.

În situația reglementată de alin. 2, consiliul stabilește procedura desemnării candidaților.

În exercitarea atribuțiilor lor, membrii Consiliului Superior al Magistraturii se pot informa la sediul instanțelor și parchetelor cu privire la problemele care intră în competența consiliului, urmînd să prezinte rapoarte în fața acestuia.

Membrii consiliului pot participa la instalarea în funcție și la depunerea jurământului de către magistrați.

Rechizitele și celelalte materiale necesare activității Consiliului Superior al Magistraturii se asigura prin grija Ministerului Justiției.

Modificarea sau completarea prezentului regulament se pot face la inițiativa unui număr de cel puțin 8 membri, hotărârea urmînd a se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Prezentul regulament a fost adoptat de către Consiliul Superior al Magistraturii în ședința din 17 noiembrie 1994, în unanimitate, și intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.*)

Pe aceeași dată își încetează aplicarea Regulamentul de funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 84 din 4 mai 1993.

------------------------

-------------------------