NORME DE CONȚINUT din 28 mai 2002

În sensul prezentelor norme, prin termenii și definițiile de mai jos se înțelege:

Sistem de monitorizare sol-teren pentru agricultura supravegherea, evaluarea, prognoza și avertizarea cu privire la starea calității solurilor-terenurilor agricole, pe baza unui sistem informațional, cu asigurarea de bănci de date la nivelul tarii și al județelor, și propuneri de măsuri necesare pentru protecția și ameliorarea terenurilor agricole, în scopul menținerii și creșterii capacității de producție, precum și al utilizării eficiente și durabile a acestora.

Studiu pedologic constituie materialul științific prin care se concretizează o cartare pedologica sau o activitate de prelucrare a unor date pedologice deja existente (reambulare), cu sau fără cercetări de teren în completare pe un anumit teritoriu. El cuprinde un text cu caracterizarea solurilor și a condițiilor de mediu, explicarea materialelor cartografice, o prognoza asupra evoluției solurilor, recomandări asupra gospodăririi rationale, protecției și ameliorării resurselor de sol-teren.

Cartare pedologica reprezintă activitatea executată în cea mai mare parte pe teren și cuprinde: cercetarea solului-terenului, identificarea, delimitarea pe harta, plan sau aerofotograma a unor unități de teritoriu cu soluri similare, în condiții de mediu similare.

Dosarul ce conține datele culese în teren conform Metodologiei elaborării studiilor pedologice, denumita în continuare M.E.S.P., elaborata de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, denumit în continuare ICPA (partea I/1987 cap. 1 și 2), în forma de prezentare adecvată, constituie faza de teren a studiului.

Probele de sol recoltate în faza de teren, prelucrate, analizate și prezentate potrivit instrucțiunilor și metodelor impuse prin M.E.S.P./1987 (partea I, cap. 3) și potrivit Metodologiei de analiza a solurilor (vol. I, partea 1 și 2, editata de ICPA) constituie faza de laborator a studiului.

Rezultatele analizelor sunt prezentate în tabele de interpretare și constituie alături de memoriul pedologic, harti și tabele, parte componenta a studiului pedologic al terenurilor agricole, faza de birou. Prelucrarea datelor și informațiilor de teren și de laborator în vederea elaborării Studiului pedologic și agrochimic se întocmește potrivit reglementărilor prevăzute în M.E.S.P./1987 (vol. I, partea a III-a) și cuprinde memoriul pedologic ce însoțește și completează harta de soluri și terenuri, hartile interpretative și tabelele din studiu. Memoriul pedologic descrie condițiile fizico-geografice din teritoriul studiat, solurile și aspectele de ordin practic legate de utilizarea resurselor de sol-teren.

Bonitarea terenurilor este operațiunea complexa de cunoaștere aprofundata a performantelor unui teren. Condițiile de creștere și rodire a plantelor, gradul de favorabilitate a acestor condiții pentru fiecare folosință și cultura sunt interpretate prin intermediul unui sistem de indici tehnici, permitand cuantificarea acestora în note de bonitare. Obiectul bonitarii îl constituie unitățile de teritoriu ecologic omogene (TEO) identificate și delimitate pe harti. Pentru constituirea și caracterizarea acestora este folosită o serie de caracteristici și indicatori de divizare, distincti, prin care se cuantifica fiecare factor sau condiție de mediu. În urma bonitarii fiecare teritoriu ecologic omogen este evaluat în note (puncte) de bonitare, permitand astfel clasificarea terenurilor agricole în clase de favorabilitate, respectiv de calitate, și estimarea producției potențiale pentru condiții naturale și/sau potentate.

În studiile pedologice întocmite în vederea realizării și reactualizarii Sistemului național și județean de monitorizare sol-teren pentru agricultura, terenurile sunt grupate după numărul punctelor de bonitare în clase de favorabilitate și clase de calitate. Bonitarea terenurilor agricole la nivel de teritoriu ecologic omogen (TEO) pentru teritoriul studiat, pe folosințe, este parte componenta a studiului pedologic.

Favorabilitatea reprezintă măsura în care un teren satisface cerințele de viața ale unei plante de cultura date, în condiții climatice normale și în cadrul folosirii rationale. După nota de bonitare naturala exista zece clase de favorabilitate pentru fiecare cultura și folosință agricolă.

Fertilitatea (naturala) este însușirea globală a solului de a furniza elementele nutritive în cantități și proporții corespunzătoare pentru creșterea acelor categorii de culturi pentru care temperatura și ceilalți factori ai mediului sunt favorabili.

Calitatea solurilor cuprinde totalitatea însușirilor solului care îi asigura acestuia un anumit grad de fertilitate naturala.

Calitatea terenurilor cuprinde atât fertilitatea solului, cat și modul de manifestare față de plante a celorlalți factori de mediu, cum sunt cei cosmico-atmosferici (lumina, căldură, precipitatii etc.), continuand cu cei geomorfologici și hidrologici. Toate acestea au ca efect productivitatea diferențiată a muncii omenești în raport cu modul de satisfacere a cerințelor fiziologice ale plantelor. Din acest punct de vedere calitatea terenurilor este reprezentată de favorabilitatea, respectiv nota de bonitare pentru condiții naturale, privind o anumită folosință.

Unitatea de pretabilitate a terenului reprezintă arealul rezultat prin gruparea unităților de teren conform unui anumit set de caracteristici specifice, în vederea stabilirii categoriilor de folosință. Studiul pedologic cuprinde gruparea terenurilor agricole productive în clase de pretabilitate după folosință (arabil, vii, livezi, pășuni, fanete). Din acest punct de vedere terenurile variaza de la cele mai bune și ușor utilizabile în agricultura până la cele fără valoare agricolă, dar care pot fi folosite în alte scopuri. Gruparea terenurilor după unitatea de pretabilitate cuprinde 6 clase de teren. Aceste clase sunt definite ținându-se seama de intensitatea limitarilor și restrictiilor la folosințe agricole și se exprima succint în formula unității de pretabilitate.

Capacitatea de producție a terenului este expresia calitativă a modului de manifestare conjugata a tuturor factorilor de vegetație care acționează independent față de plante și determina nivelul de satisfacere a cerințelor fiziologice ale acestora, într-un anumit loc și într-un anumit interval de timp. Capacitatea de producție a terenului (potențialul de producție al acestuia) reprezintă calitatea terenului masurata în kg/ha.

Studiul pedologic elaborat în vederea realizării și reactualizarii Sistemului național și județean de monitorizare sol-teren pentru agricultura, definit prin prezenta metodologie, este un studiu special pentru delimitarea, inventarierea și evaluarea resurselor de sol, pentru delimitarea și inventarierea factorilor limitativi sau restrictivi ai utilizării terenurilor pentru producția agricolă, pentru delimitarea și inventarierea zonelor poluate, precum și pentru estimarea nivelurilor de producție pentru terenurile agricole, exprimate în baza notelor (punctelor) de bonitare pentru condiții naturale.

Alți termeni de specialitate și notiuni utilizate în studiile pedologice în scopul amintit sunt cele definite în M.E.S.P./1987, partea I, sau acceptate ulterior și însușite de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor (M.A.A.P.) după cum urmează:

- profil de sol - secțiune în teren (obținută prin săparea unei gropi sau pe peretele unei deschideri naturale) pe care se examinează alcătuirea verticala a invelisului de sol. Profilul de sol (sau pedonul, dacă este considerat în suprafața) constituie unitatea elementara de baza în cercetarea și cartarea solului, care permite studierea orizonturilor și a caracteristicilor morfologice, fizice și chimice ale solului, precum și interpretări genetico-evolutive, geografice, agrosilvoproductive sau ameliorative. Pedonul reprezentativ al unei unități elementare (areal) de sol constituie obiectul care este studiat, clasificat și grupat în diferite moduri;

- unitatea taxonomica (tipologica) de sol - un concept care se referă atât la clasificarea, cat și la denumirea solului, cuprinzând soluri caracterizate prin proprietăți și însușiri morfologice, fizice, chimice, mineralogice, hidrologice etc. egale sau foarte apropiate, care variaza în limite precis definite prin Sistemul român de clasificare a solurilor și Sistemul român de taxonomie a solurilor, în acord cu rangul unității de sol, adaptat conform scării de lucru (tip, subtip, varietate);

- unitatea teritorială de sol - arealele de sol în care este raspandita o unitate taxonomica de sol în natura, într-o anumită regiune;

- unitatea cartografica de sol (US) - reprezentarea grafica pe harta a unei unități teritoriale de sol sau a unui grup (asociații) de unități teritoriale de sol (US complex). Ea este redata pe harta prin unul sau mai multe areale. Unitatea cartografica de sol simpla poate cuprinde până la 10-15% din suprafața ei incluziuni de alte soluri care nu se pot evidenția cartografic la scara de referința;

- unitatea de teren (sau pedotopul) - o porțiune de teren omogenă sub aspectul însușirilor solului, climei, reliefului și condițiilor hidrogeologice, conform scării cartografice. Unitatea teritorială de teren care se ia în considerare în studii de detaliu este denumita și teritoriu ecologic omogen (TEO) sau unitate elementara de teren;

- unitatea cartografica de teren sau de pedotop (UT) reprezentarea pe harta a unei unități teritoriale de teren UT complex sau a unui grup (asociații) de astfel de unități, respectiv a unui TEO sau asociații de TEO complex. O unitate cartografica de teren poate fi constituită din unul sau mai multe areale, ea putând cuprinde până la 1015% incluziuni de alte terenuri;

- harta pedologica - lucrare cartografica ce prezintă grafic distribuția geografică a tipurilor, asociațiilor, complexelor sau a altor unități de sol și/sau teren, înscrise în legenda hârtii, definite și numite conform nomenclaturii stabilite prin sistemul de clasificare adoptat (SRCS/1980);

- cartograma - reprezentarea pe o harta (prin culori, hasuri, coduri sau simboluri) a unor suprafețe ce indica răspândirea, intensitatea unor fenomene, procese etc. În studiul solurilor se întocmesc cartograme cu valori ale stării de aprovizionare cu nutrienti, pentru anumite însușiri fizice, hidrofizice sau chimice, pentru anumite pretabilitati, diferite favorabilitati etc.;

- reambularea - acțiunea prin care se actualizează informația pedologica și agrochimica din studiu. Proporția în care va fi efectuată actualizarea datelor (procentul de reambulare) într-un studiu pedologic este prevăzută în S.C.S./1982 "Norme de timp și elemente de calculatie ale tarifelor pentru studii și cercetări de sol", cap. 1.2.4 (Norme de timp pentru reambularea studiilor pedologice).

Prezentele norme de conținut pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării/reactualizarii periodice a Sistemului național și județean de monitorizare sol-teren pentru agricultura stabilesc etapele ce trebuie parcurse în ceea ce privește execuția, avizarea, recepția și decontarea în cadrul unei metodologii unice. Prin aceasta se urmărește obținerea unui material documentar unitar, cu un fond de date care vor fi constituite într-o banca de date pedologice integrate în Sistemul de monitorizare la nivel de județ și țara și în Sistemul de monitorizare integrată a mediului.

ICPA realizează și reactualizează Sistemul național de monitorizare sol-teren pentru agricultura, respectiv Banca de date pedologice (Baza de date pedologice a siturilor de sol-teren și Baza de date a unităților de sol-teren) și va colabora cu Ministerul Apelor și Protecției Mediului și cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului București în vederea elaborării raportului privind starea mediului.

OSPA realizează/reactualizează studiile pedologice și agrochimice și Sistemul de monitorizare sol-teren pentru agricultura la nivel de județ în subordonarea tehnica a ICPA și vor colabora cu inspectoratele de protecția mediului județene, cu acordul M.A.A.P. și al Ministerului Apelor și Protecției Mediului (M.A.A.P.), conform prevederilor metodologice. Studiile se vor elabora la nivel de teritoriu administrativ, indiferent de forma de proprietate sau exploatare a terenului.

Interpretarea datelor și elaborarea studiului se vor face în conformitate cu Metodologia elaborării studiilor pedologice (vol. I, II, III), editata de ICPA în anul 1987.

Notele de bonitare și clasa de calitate a terenului sunt elemente componente ale sistemului de monitorizare și pot fi prelucrate contra cost, în vederea obținerii de informații ce stau la baza taxelor și impozitelor, arendării și concesionarii, numai după ce sunt reactualizate conform prezentelor norme de conținut.

Studiile pedologice și agrochimice elaborate în vederea realizării și actualizării Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultura se vor elabora la scara de lucru 1:10.000, pentru zonele de campie cu grad de complexitate mai redus, și 1:5.000, pentru zonele colinare și de lunca, cu grad de complexitate ridicat datorită variației mari a elementelor de sol și teren pe unitatea de suprafața.

În situații exprese (degradari, poluari), dacă realitatea din teren o impune, scara de lucru poate fi mai mare (1:2.000, 1:1.000 etc.). În cadrul unui teritoriu administrativ pot fi utilizate doua scări de lucru dacă aceasta se impune.

Studiile pedologice necesare elaborării Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultura se actualizează cu o periodicitate de 10 ani, iar cele agrochimice cu o periodicitate de 4 ani, și de 1-2 ani în cazul terenurilor poluate, în limita sumelor alocate de la bugetul M.A.A.P.

Studiile pedologice și agrochimice întocmite în vederea realizării și reactualizarii Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultura sunt elaborate în etape (faze de execuție) și în întregul lor, în conformitate cu Metodologia elaborării studiilor pedologice (vol. I, II, III) editata de ICPA în anul 1987.

Datele culese în teren (fise cu descrierea profilelor de sol, date analitice etc.) nu vor fi incluse în totalitate în raportul final (faza de birou), ele constituind materiale primare absolut necesare pentru redactarea hartilor și a raportului final, vor fi ordonate în exemplarul de autor și păstrate obligatoriu în arhiva OSPA.

Identificarea, delimitarea și caracterizarea unităților de sol și teren, numărul profilelor principale și secundare, precum și numărul de profile din care se vor recolta probe pentru analize de sol se vor stabili conform Normei de timp și elemente de calculatie ale tarifelor pentru studii și cercetări de sol.

Buletinele de analiza vor fi utilizate, alături de informațiile culese în teren și birou, la redactarea memoriului pedologic, urmând a fi păstrate în arhiva OSPA, în exemplarul de autor.

Avizarea laboratorului. Pe baza instrucțiunilor elaborate de ICPA, fiecare OSPA va fi controlat cu privire la starea de întreținere și funcționare a laboratoarelor, precizia analizelor, precum și calificarea personalului aferent.

În cadrul OSPA vor funcționa pentru studiile specifice numai laboratoarele avizate favorabil.

Conținutul studiului pedologic executat în vederea realizării și reactualizarii Sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultura este cel din M.E.S.P./1987 (vol. I, pag. 155-165), cu completările din prezentele norme de conținut și cuprinde următoarele:

A. Memoriul pedologic (partea scrisă)

1. Introducerea va cuprinde:

● obiectul și scopul studiului;

● denumirea teritoriului studiat;

● numărul contractului (comenzii) în baza căruia s-a făcut studiul și denumirea beneficiarului;

● scara de lucru;

● tipul și categoria de complexitate în care se înscrie teritoriul;

● suprafața teritoriului;

● localizarea geografică și administrativă a teritoriului, distanțele față de principalele cai de comunicație, centre de colectare, aprovizionare, prelucrare, starea infrastructurii în teritoriu;

● studii anterioare consultate.

2. Condiții fizico-geografice (naturale, de mediu)

2.1. Relieful

În acest capitol se fac consideratii generale despre relieful regiunii, prezentându-se formele principale de relief și elementele acestora, formele de mezo- și microrelief, conform indicatorilor 2, 31 și 32, volum III din M.E.S.P./1987.

Elementele prin care se descrie relieful trebuie să aibă relație cu invelisul de sol, iar multe dintre acestea trebuie să se regaseasca în indicatorii de bonitare naturala la nivel de TEO sau UT. Este necesar să rezulte relația dintre forma de mezo- și microrelief și anumite particularități ale solurilor: drenaj (de gradul de gleizare, saraturare etc.), gradul de eroziune etc.

2.2. Litologia depozitelor de suprafața (geologia)

Se vor evidenția acele elemente care au o relație strânsă cu alcătuirea invelisului de sol actual și repartiția lui în teritoriu:

- natura materialelor parentale (indicatorii 21, 22 categorii de materiale parentale);

- textura etc.

Aceste însușiri se vor menționa pe o grosime de 1,5-2,0 m, fiind în măsura sa explice și aspectele legate de drenajul global, local, grosimea (profunzimea) solurilor sau comportamentul lor în cazul executării unor lucrări de îmbunătățiri funciare, conform cerințelor ameliorative ale solurilor (terenurilor).

2.3. Hidrografia și hidrogeologia

Capitolul va cuprinde scurte referiri asupra cursurilor de apa (vai) și caracterului lor, din teritoriu sau limitrofe acestuia, efectului asupra stării de drenaj global sau local, asupra regimului de adancime a apei freatice. Adâncimea apei freatice se va corela cu formele de mezo- și microrelief, explicand astfel gradul de influentare a profilului de sol (gleizarea, saraturarea). De asemenea, se vor face referiri la arealele cu exces de apa de suprafața (stagnant) temporar sau permanent (balti, mlastini, lacuri) și influența lor asupra stării de drenaj a solurilor.

Acolo unde este cazul, se vor face referiri și la frecventa și durata inundațiilor pentru zonele afectate.

2.4. Clima

Datele despre clima vor evidenția principalele elemente climatice, cu influența asupra solurilor și producției vegetale (temperatura medie anuală, precipitatii anuale, valori ale evapotranspiratiei potențiale etc.).

În funcție de specificul zonei și al categoriei de folosință (plantații de pomi, viță de vie) sau culturi specifice (tutun, orez etc.), se pot menționa temperaturile minime și maxime din zona, suma temperaturilor mai mare de 5°C, 10°C, în perioada de vegetație. Nu trebuie să lipsească referirile la frecventa și durata perioadelor de seceta sau la fenomene care provoacă pagube culturilor agricole.

Datele climatice se vor actualiza anual, numai pentru teritoriul cartat (obligatoriu). Datele climatice se dau la nivelul unui areal climatic omogen (ACO) - o zona determinata spatial pe harta, considerată omogenă din punctul de vedere al caracteristicilor climatice utilizate pentru bonitarea și evaluarea pretabilitatii terenurilor. Se identifica printr-un număr de ordine de la 1 la 99 în cadrul județului. ACO este un miniareal și se cuprinde în întregime într-un areal de microzona pedogeoclimatica. Nu se definesc ACO complex. Datele climatice se definesc prin valori medii multianuale (minimum 30 de ani).

2.5. Folosință terenului

Se va specifică, la nivelul suprafeței totale a teritoriului cartat, modul de folosință: arabil, livada, vie, pasune, faneata etc.

2.6. Influența antropica

În acest capitol se va evidenția influența antropica indusa în teren (sol) de lucrările agrotehnice, amendare, spalarea sarurilor, lucrările de desecare-drenaj, irigare, CES etc.

De asemenea, se va avea în vedere poluarea solului sub aspectul tipului și gradului de poluare. Dacă în teritoriu sau în apropierea lui se afla o sursa de poluare, aceasta se va menționa sub aspectul modului de poluare a mediului și efectului în teritoriu asupra elementelor de mediu și producție vegetala.

3. Solurile

3.1. Repartiția teritorială a solurilor în raport cu condițiile naturale, evidentiindu-se solul (solurile) dominant (dominante) într-un sector sau altul, după tipul de teren dominant. În acest context se vor menționa procesele pedogenetice cu rol în starea de fertilitate a solurilor, care se vor încadra în rândul factorilor limitativi ai producției agricole în teritoriu.

3.2. Lista unităților de sol (US) echivalenta cu legenda hârtii de soluri (suprafața în ha și %, culoarea, denumirea unității, textura în Ap, roca-mama, relieful, adâncimea apei freatice, profile din care s-au recoltat probe).

3.3. Caracterizarea unităților de sol

Unitățile de sol se caracterizează succint, sub aspectul condițiilor de sol, relief și drenaj. În caracterizarea solurilor se vor avea în vedere mai ales acei indicatori morfologici, fizici, hidrofizici și chimici care se constituie în indicatori pentru bonitarea naturala a terenurilor agricole sau pentru pretabilitatea lor la diferite folosințe, cum ar fi: textura, volumul edafic, densitatea aparenta, porozitatea totală, gradul de gleizare, gradul de pseudogleizare, intensitatea saraturarii, conținutul de CaCO 3 , CaCO 3 activ (pentru pomi), pH, gradul de saturatie în baze, conținutul (rezerva) de humus în Ap și până la 50 cm etc.

Pentru monitorizarea procesului de eroziune

M.E.S.P./1987, metodologia se completează cu indicatorii de stare și risc, numai pentru o suprafața de 1 km 2 , în jurul nodului din rețeaua de nivel I sau pentru suprafața afectată dintr-un anumit areal, după cum urmează:

1. Indicatori de stare:

────────────────────────

1.1. eroziune în suprafața (Es):

1. eroziune neapreciabilă sau slabă;

2. eroziune moderata, orizontul de acumulare a humusului este parțial erodat, apare orizontul de tranzitie sau B pe mai puțin de 20% din suprafața;

3. eroziune puternica, orizontul de acumulare a humusului este total erodat, iar orizontul de tranzitie sau B apare pe cel puțin 80% din suprafața;

4. eroziune foarte puternica sau excesiva, apar la zi orizonturile inferioare sau roca, condiții nefavorabile dezvoltării vegetatiei;

1.2. eroziune în adancime (Ead):

1. ogase rare la distanțe mai mici de 100 m;

2. ogase dese la distanțe mai mici de 100 m;

3. ravene sau torenți;

1.3. alunecări (Al):

1. alunecări stabilizate;

2. alunecări active translationale;

3. curgeri noroioase;

1.4. indicator global de stare pentru eroziune și alunecări:

1. terenuri neafectate Es1;

2. terenuri moderat afectate Es2, Es3;

3. terenuri puternic afectate Es4, Es2, 3 + Ead1;

4. terenuri foarte puternic afectate Es2, 3, 4 + Ead2, Al2;

5. terenuri excesiv afectate Ead3, Al3.

2. Indicatori de risc:

──────────────────────

Se stabilesc numai pentru eroziunea în suprafața, riscul se calculează cu ajutorul metodei recomandate de Motoc și colaboratorii, 1978.

Clasa de risc, în t/ha/an (Pentru eroziunea în adancime și alunecări nu sunt încă modele validate de evaluare a riscului).

4. Bonitarea terenurilor

Pentru terenurile agricole bonitarea are ca obiectiv stabilirea notelor și claselor de favorabilitate pentru diferite culturi și a claselor de calitate a terenurilor pentru folosințe agricole: arabil, vii, livezi, pășuni și fanete.

4.1. Bonitarea naturala se efectuează pe baza unor parametri biofizici sintetici, convertiti în indicatori de caracterizare ecologica a solurilor și terenurilor sau indicatori ecopedologici (M.E.S.P./1987, vol. III), Bonitarea terenurilor agricole se efectuează în conformitate cu M.E.S.P./1987 (vol. II, cap. 3, pag. 30-54).

4.2. Indicatorii de caracterizare ecologica vor fi prelucrati asa cum au fost înscriși în tabelele-legenda de caracterizare fizico-geografică sau pedologica. Acești indicatori se referă la sol, relief, apa freatica, litologie, clima, hidrologie, poluare. Toți indicatorii utilizați (direct sau indirect) pentru bonitarea naturala, pentru analiza factorilor limitativi și/sau restrictivi și pentru stabilirea cerințelor și măsurilor ameliorative se vor trece în tabele de coduri.

4.3. Nota de bonitare naturala se exprima în puncte de la 1 la 100 și se stabilește pentru teritoriul cartat pe unități de teritoriu ecologic omogene (TEO) pentru categoria de folosință existenta în momentul cartarii.

Pentru categoria de folosință arabil nota de bonitare naturala reprezintă media aritmetica a notelor de bonitare pentru 8 culturi cu aria de răspândire cea mai mare, și anume: grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, cartof, soia și mazare/fasole, iar pentru livezi este media aritmetica a notelor pentru speciile mar, par, prun, la care se adauga, după caz, nota speciei cires-visin ori piersic sau cais. Pentru viță de vie nota de bonitare naturala este media artimetica a celor două categorii. Clasele de favorabilitate vor fi cele din M.E.S.P./1987 (vol. II, pag. 67) de la 1 la 10.

Pentru folosințe (arabil, pasune, fanete, vii și livezi) se va stabili și clasa de calitate de la 1 la 5.

Gruparea terenurilor în 5 clase de calitate se va face după cum urmează:

în funcție de nota de bonitare naturala pentru categoria de folosință existenta în momentul cartarii, calculată pentru fiecare TEO.

4.4. Pentru terenurile echipate cu lucrări de îmbunătățiri funciare cu caracter permanent (indiguire, drenaj, CES etc.) se calculează nota de bonitare potentata. Pentru toate situațiile se folosesc coeficienții de potentare, în funcție de lucrarea ameliorativa existenta, specifică pentru fiecare cultura și folosință, obtinandu-se în final o nota de bonitare potentata (M.E.S.P./1987, vol. II, pag. 54-63).

În situația parcelelor cu una sau mai multe sisteme de echipare (desecări, drenaj, CES, terasare) se va aplica potentarea cumulată, dar numai în cazul funcționarii sistemelor la parametri normali.

5. Factorii limitativi ai producției agricole, cerințele și măsurile ameliorative ale solurilor-terenurilor

Reprezintă o sinteza a celor enunțate la pct. 2, 3 și 4 și consta din enumerarea factorilor limitativi, localizarea lor și modul de influentare a însușirilor solurilor (terenurilor) și prin ele a producției agricole și a modului de folosință.

Din aceasta sinteza rezultă și cerințele și măsurile ameliorative ale solurilor afectate, specificându-se cerința (măsura) ameliorativa și suprafața (ha și %).

5.1. Gruparea terenurilor în clase de pretabilitate la arabil, pajiști, vii, livezi

Prezentarea sintezei celor 6 clase de pretabilitate pe folosințe se va face în tabele, iar pentru citirea unităților de pretabilitate la nivel de grupa și subgrupa, exprimate prin formule sau coduri, se vor întocmi tabele după modelele prezentate.

Pretabilitatea terenurilor se va stabili numai pentru folosință efectivă a acestora în momentul cartarii. Pentru alta folosință pretabilitatea se va stabili la cererea beneficiarului, în cazul schimbării folosinței.

5.2. Poluare/degradare - se constituie în capitol distinct și cuprinde aspecte legate de tipul-gradul de poluare, suprafața (ha, %), sursa poluarii, măsuri operative. Indicatorii de poluare utilizați, precum și cei ceruti în sistemul de monitorizare sunt cei din M.E.S.P./1987 (partea a III-a, pag. 77-78), cu excepția indicatorului 29, care se defineste conform tabelului următor:

6. Sistemul de monitoring la nivel I și II pentru agricultura

Profilele (siturile) din Sistemul de monitoring se actualizează în mod obligatoriu asa cum prevăd Normele de conținut privind realizarea și reactualizarea Sistemului de monitoring la nivel I și II și a Bazei de date pedologice ale siturilor de sol. Analizele se vor efectua numai în acord cu ICPA, care organizează și coordonează aceasta activitate.

7. Caracterizare agrochimica

Pentru caracterizarea solurilor din punct de vedere al reacției (pH) și al stării de asigurare a solurilor cu elemente nutritive (humus, azot-ÎN, fosfor mobil, potasiu mobil), se vor recolta probe medii agrochimice, pe unități de sol. Proba medie agrochimica se recolteaza din situri reprezentative (suprafața sitului 2-5 ha) din punct de vedere agrochimic, o proba medie revenind la 20-25 ha.

8. Concluzii

În acest capitol vor fi punctate aspectele esențiale ale lucrării, atât cele din partea generală, cat și cele din partea interpretativa, în fapt, un rezumat necesar al elementelor ce trebuie reținute de beneficiar.

La sfârșitul raportului (sau la început) trebuie să figureze cuprinsul lucrării, cu capitolele, subcapitolele și paginatia respectiva, lista anexelor și ilustratiilor (harti, cartograme etc.).

B. Partea desenată

Harti/cartograme

1. Harta unităților cartografice de sol (colorata conform M.E.S.P./1987 lt; lt;vol. I, tabel 4.1, coloana 3 gt; gt;, cu amplasarea profilelor și a unităților cartografice de sol-teren pentru poluari (poluarile sunt identificate prin contur roșu sau puncte de identificare și sunt însoțite de o legenda care indica natura și gradul poluarii)

2. Harta unităților cartografice de teren (TEO)/cu suprafața TEO și numărul trupului de planimetrare

3. Harta claselor de calitate (în baza notei de bonitare pe folosințe)

4. Cartograme privind: relieful, textura, eroziunea, apa freatica, favorabilitatea pentru culturi (3 culturi cu cea mai mare nota de bonitare + folosință) și pretabilitatea pentru folosință din momentul cartarii.

C. Tabele

În vederea integrării studiilor pedologice și agrochimice în sistemul național de monitorizare sol-teren pentru agricultura și în vederea creării băncii de date specifice sol-teren pentru agricultura se vor utiliza tabelele de prezentare a datelor în forma anexată la prezentele norme de conținut: tabel cu indicatori -1-1.1, tabele privind solurile - 2-2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6; tabele privind terenurile - 3-3.1, 3.2, 3.3; tabele privind bonitarea - 4-4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5; tabele privind inventarierea terenurilor și degradărilor - 5-5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9, 5.10, 5.11.

Se considera bune pentru recepție studiile avizate favorabil de către membrii comisiilor de avizare, numiți prin decizie a directorului Direcției generale pentru agricultura și industrie alimentara (DGAIA) (membrii comisiei sunt propuși de către: ICPA, M.A.A.P. și DGAIA județene).

Copiile de pe situația de plată și de pe procesul-verbal de recepție se păstrează atașate la studiu.

Membrii comisiei de avizare răspund de exactitatea datelor și informațiilor conținute în studiul pedologic și agrochimic și decid refacerea acestora, atunci când este cazul, de către specialistul care a executat studiul/analizele, cu titlu gratuit.

Recepția și decontarea studiilor se vor face în doua faze (teren, birou), analizele de laborator urmând a fi atașate, după caz, la una dintre cele doua faze. Procesul-verbal de recepție se va semna și se va transmite spre decontare numai după avizarea favorabilă a studiului și a situației de plată de către comisia constituită în acest sens.

ICPA va efectua anual controlul interlaboratoare, conform normelor metodologice existente, va analiza situația și va propune măsurile de rigoare.

Acțiunea de avizare pentru activitatea de laborator (atestare) se va executa contra cost de către ICPA, conform reglementărilor tehnice specifice în vigoare. Valoarea suportată de OSPA este cea rezultată din devizul de cheltuieli prezentat spre decontare de către ICPA.

Laboratoarele care nu primesc aviz favorabil de funcționare din partea ICPA își pierd dreptul de a executa analize specifice.

OSPA are dreptul de a solicita reavizarea laboratorului.

Datele din sistemele județene de monitorizare se vor elabora în doua exemplare, dintre care un exemplar se va preda la DGAIA și unul la ICPA, pentru integrarea acestora în Sistemul național de monitorizare sol-teren și Banca de date aferentă pentru agricultura, ce va fi pus la dispoziție M.A.A.P. - Serviciul de fond funciar și cadastru forestier.

O discheta conținând date pedologice prezentate după modelul transmis se va depune la M.A.A.P., o dată cu copia de pe procesul-verbal de recepție a studiului pedologic și agrochimic predat.

Datele, informațiile pedologice din Sistemul de monitoring la nivel I și II sunt deținute și utilizate de către ICPA pentru a fi integrate în Sistemul național de monitorizare integrată a mediului și vor fi puse la dispoziție Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului - I.N.C.D.P.M.

2. TABELE PRIVIND SOLURILE*)

3 TABELE PRIVIND TERENURILE *)

*)Situația se va prezenta după aceasta macheta pentru fiecare folosință (pășuni, fanete, vii, livezi) în suprafața din momentul cartarii (după registrul cadastral).

Tabelul se va completa numai cu TEO-urile specifice fiecărei categorii de folosință (arabil, livada, vie, pasune și faneata (folosință va fi stabilită precis în momentul contractării din registrul cadastral)

Tabel 5.3

Tabel 5.4

Tabel 5.6

Tabel 5.7

-------------