NORMA SANITARĂ VETERINARA din 29 august 2002

(1) În sensul prezentei norme sanitare veterinare, se aplică definițiile pentru păsări cuprinse în art. 2 din Norma sanitară veterinara privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din tari terțe de păsări și oua de incubație, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 474/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 25 martie 2002.

(2) În sensul prezentei norme sanitare veterinare, se înțelege prin:

a) carne - părțile din pasare care sunt proprii pentru consumul uman;

b) carne proaspăta - carnea care nu a fost supusă nici unui tratament decât tratamentul prin frig, pentru a asigura conservarea ei, inclusiv carnea ambalata în vid sau ambalata într-o atmosfera controlată.

(1) Pentru a fi comercializata carnea proaspăta trebuie să fi fost obținută de la păsări care:

a) nu a fost pusă sub restrictii de sănătate a animalelor în legătură cu o boala la păsări;

b) nu este situata într-o zona care din motive de sănătate a animalelor este supusă măsurilor de restrictie, implicând controale ale carnii de pasare în conformitate cu legislația sanitară veterinara naționala, ca rezultat al evoluției unei boli la care păsările sunt susceptibile;

(2) Prevederile prezentului capitol nu se aplică în cazul carnii care:

a) face parte din bagajul personal al călătorilor și este destinată consumului lor personal;

b) este expediată în pachete mici pentru persoane particulare, cu condiția ca acestea sa nu fie destinate comercializării;

c) este destinată pentru consumul echipajului și pasagerilor de la bordul mijloacelor de transport internațional.

(1) Carnea proaspăta de pasare care nu satisface cerințele stabilite la art. 3 pct. 2, 3 și 4, fără a aduce atingere prevederilor art. 4 și în măsura în care nu este destinată comerțului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu carne proaspăta, poate purta o marca de sănătate în conformitate cu art. 3 alin. 1. A lit. e) din Norma sanitară veterinara privind problemele de sănătate care reglementează producerea și comerțul cu carne proaspăta de pasare, cu condiția ca imediat marca de sănătate să fie aplicată:

a) fie imprimata astfel încât marca de sănătate definită la pct. 44.1 lit. a) și b) din cap. X al anexei nr. 1 la Norma sanitară veterinara privind problemele de sănătate care reglementează producerea și comerțul cu carne proaspăta de pasare să fie acoperită de o cruce diagonala constând în doua linii drepte ce se incruciseaza în unghi drept, cu punctul de intersectie în centrul ștampilei, iar informațiile de pe aceasta sa rămână lizibile;

b) fie înlocuită de o singura marca de sănătate specială care consta în marca de sănătate definită la pct. 44 lit. a) și b) din cap. X al anexei nr. 1 la Norma sanitară veterinara privind problemele de sănătate care reglementează producerea și comerțul cu carne proaspăta de pasare, supraimprimata în conformitate cu lit. a);

c) fie pentru deținerea și utilizarea instrumentelor de marcat se aplică prevederile pct. 43 din cap. X al anexei nr. 1 la Norma sanitară veterinara privind problemele de sănătate care reglementează producerea și comerțul cu carne proaspăta de pasare.

(2) Carnea menționată la alin. (1) trebuie să fie obținută, transata, transportată și depozitata separat, nu în același timp cu carnea destinată comerțului României cu statele membre ale Uniunii Europene, și trebuie să fie utilizata astfel încât să se evite introducerea ei în produsele din carne destinate comerțului României cu statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția cazului în care a fost supusă tratamentului termic menționat în legislația românească referitoare la problemele de sănătate a animalelor care afectează comerțul intracomunitar cu produse din carne.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) și (2) și în cazul unei epizootii de boala de Newcastle carnea proaspăta de pasare poate să fie marcată, în conformitate cu art. 3 lit. a) și e) din Norma sanitară veterinara privind problemele de sănătate care afectează comerțul cu carne proaspăta de pasare, cu marca de sănătate descrisă în cap. X pct. 44 lit. a) și b) din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinara privind problemele de sănătate care reglementează producerea și comerțul cu carne proaspăta de pasare, cu condiția ca aceasta carne să fie de la păsări care:

a) provin dintr-o exploatatie situata în zona de supraveghere, astfel cum este definită la art. 2 lit. g) din Norma sanitară veterinara privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a bolii de Newcastle (pseudopesta aviara), aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 312/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 5 octombrie 2001, dar nu în zona de protecție definită la art. 2 lit. f) din aceeași norma, și pentru care, în urma unei anchete epidemiologice, nu a fost înregistrat nici un contact cu o exploatatie infectata;

b) provin dintr-un efectiv în care examenul virusologic efectuat pe un esantion de probe reprezentativ pentru efectiv cu 5 zile înaintea expedierii pasarilor a avut un rezultat negativ; prelevarea de probe trebuie să fie efectuată de un medic veterinar desemnat de autoritatea veterinara competența;

c) provin dintr-o exploatatie în care nu au fost depistate semne sau simptome clinice care ar putea indica prezenta bolii de Newcastle în urma examinării clinice efectuate de un veterinar desemnat de autoritatea veterinara competența; o asemenea examinare trebuie să fie realizată cu maximum 24 de ore înaintea transportului pasarilor;

d) fără a aduce atingere prevederilor art. 3 alin. (1) pct. 1, sunt transportate direct de la exploatatia de origine la abator; mijloacele de transport utilizate trebuie să fie sigilate de medicul veterinar oficial, curatate și dezinfectate înainte și după fiecare transport;

e) sunt examinate în abator în timpul inspecției ante- și post-mortem, în vederea detectarii simptomelor bolii de Newcastle. Atunci când autoritatea veterinara centrala invoca aceste prevederi, ea trebuie să informeze alte state membre și Comisia Europeană despre măsurile pe care le adopta în acest sens. Criteriile generale pentru prelevarea de probe, frecventa prelevarii și orice alte condiții care trebuie respectate pentru aplicarea prevederilor lit. a), b) și c) se stabilesc de autoritatea veterinara centrala conform procedurii naționale.

(1) Experții veterinari ai Comisiei Europene pot să efectueze inspecții la fața locului în România, în măsura necesității de a asigura aplicarea uniforma a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare, în colaborare cu autoritatea veterinara centrala. Comisia Europeană va informa autoritatea veterinara centrala asupra rezultatului acestor inspecții.

(2) Autoritatea sanitară veterinara trebuie să acorde experților toată asistența necesară pentru îndeplinirea sarcinilor acestora, în cazul inspecțiilor efectuate pe teritoriul național.

(3) Condițiile pentru aplicarea prezentului articol trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura naționala. Regulile care trebuie urmate pentru efectuarea inspecțiilor prevăzute în prezentul articol trebuie să fie adoptate conform aceleiași proceduri.

(1) Carnea proaspăta de pasare importata în România trebuie să corespundă condițiilor stabilite la art. 9-12.

(2) Acest capitol nu se aplică pentru:

a) carnea de pasare care face parte din bagajul personal al călătorilor și este destinată consumului lor personal, cu condiția ca aceasta cantitate transportată sa nu depășească un kilogram de persoana și sa provină dintr-o țara terta sau parte a acesteia care este înscrisă în lista elaborata în conformitate cu art. 9 și din care importul nu este interzis, în condițiile art. 14;

b) carnea de pasare expediată în loturi mici persoanelor fizice, cu condiția ca aceasta carne sa nu fie destinată comercializării, cantitatea sa nu depășească un kilogram și sa provină dintr-o țara terta sau parte a acesteia care este înscrisă în lista elaborata conform art. 9 și din care importul nu este interzis, în condițiile art. 14;

c) carnea pentru consumul echipajului și pasagerilor de la bordul mijloacelor de transport internațional. Când o astfel de carne sau deșeurile alimentare sunt descărcate, acestea trebuie distruse. Nu este necesar să fie distrusa carnea când aceasta este transferata, direct sau după ce a fost plasata provizoriu sub supraveghere vamală, dintr-un mijloc de transport în altul.

(1) Carnea proaspăta trebuie să provină dintr-o țara terta sau parte a unei tari terțe care este înscrisă în lista cuprinsă în anexa la prezenta norma sanitară veterinara. Aceasta lista poate fi completată sau amendata de autoritatea veterinara centrala, în conformitate cu procedura naționala, ori de câte ori este necesar.

(2) La luarea deciziei dacă o țara terta sau parte a acesteia poate fi inclusă pe lista menționată la alin. (1) trebuie să se țină seama în special de:

a) starea sănătății pasarilor, a altor animale domestice și sălbatice din țara terta, o atenție specială fiind acordată bolilor exotice ale animalelor, precum și de starea sănătății mediului din acea țara, când acestea pot sa pericliteze sănătatea publică și a animalelor din România;

b) frecventa și rapiditatea furnizarii informațiilor de către țara terta cu privire la existenta bolilor contagioase ale animalelor de pe teritoriul sau, în special a bolilor prevăzute în listele A și B ale Oficiului Internațional de Epizootii;

c) reglementările acelei tari terțe cu privire la prevenirea și controlul bolilor;

d) structura serviciilor veterinare din țara terta și competentele acestora;

e) organizarea și aplicarea măsurilor de prevenire și control al bolilor contagioase ale animalelor;

f) legislația tarii cu privire la utilizarea substanțelor interzise, în special legislația referitoare la interzicerea sau autorizarea de substanțe, distribuirea lor, comercializarea și regulile cu privire la administrarea și controlul acestora;

g) garanțiile pe care țara terta le poate da cu privire la regulile stabilite de prezenta norma sanitară veterinara.

(1) Carnea proaspăta de pasare trebuie să provină din tari:

a) în care influența aviara și boala de Newcastle sunt boli notificabile prin lege pe întreg teritoriul tarii, în conformitate cu standardele internaționale;

b) libere de influența aviara și boala de Newcastle sau care, deși nu sunt libere de aceste boli, aplica măsurile de control al acestora care sunt cel puțin echivalente cu cele stabilite în Norma sanitară veterinara privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influentei aviare (pesta aviara clasica), aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 312/2001.

(2) Criteriile suplimentare pentru clasificarea țărilor terțe din punct de vedere al alin. (1) trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura naționala.

(3) Autoritatea veterinara centrala, în conformitate cu procedura naționala, poate decide în ce condiții prevederile alin. (1) urmează să se aplice unei părți a teritoriului tarii terțe.

(1) Carnea proaspăta de pasare trebuie:

a) sa satisfacă cerințele de sănătate a animalelor, adoptate în conformitate cu procedura naționala. Aceste cerințe pot sa difere în funcție de speciile de păsări;

b) sa provină din efective care, înaintea transportului, fără întrerupere, au fost crescute în țara terta sau o parte a acesteia pentru o perioadă ce urmează să fie stabilită în conformitate cu procedura naționala.

(2) Condițiile de sănătate a animalelor trebuie să fie stabilite pe baza cerințelor prevăzute la cap. II și în anexele la Norma sanitară veterinara privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din tari terțe de păsări și oua de incubație, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 474/2001. Conform procedurii naționale, pot fi acordate derogări de la caz la caz dacă țara terta vizata oferă garanții similare de sănătate a animalelor care sunt cel puțin la un standard echivalent.

(1) Carnea proaspăta de pasare trebuie să fie însoțită de un certificat de sănătate întocmit de un medic veterinar oficial al tarii terțe exportatoare, care trebuie:

a) să fie eliberat în ziua încărcării pentru transportul spre țara de destinație;

b) să fie redactat în limba oficială a tarii de expediere, a tarii de destinație și în una dintre limbile oficiale de circulație internationala;

c) exemplarul în original trebuie să însoțească lotul de produse;

d) sa ateste ca acea carne proaspăta corespunde condițiilor prezentei norme sanitare veterinare și celor adoptate conform acesteia cu privire la importul din tari terțe;

e) să fie întocmit într-o singura fila ce poate conține una sau mai multe pagini;

f) să fie eliberat pentru un singur destinatar.

(2) Certificatul de sănătate trebuie să respecte modelul stabilit în conformitate cu procedura naționala.

(1) Inspecțiile la fața locului în țările terțe trebuie să fie efectuate de experți veterinari desemnați de autoritatea veterinara centrala, pentru a se asigura ca toate prevederile prezentei norme sanitare veterinare sunt aplicate efectiv.

(2) Experții români responsabili de aceste inspecții trebuie să fie desemnați la propunerea autorității veterinare centrale a României.

(3) Inspecțiile trebuie să se efectueze în numele autorității veterinare centrale din România, care suporta cheltuielile ocazionate de vizita experților veterinari.

(4) Frecventa inspecțiilor și procedura de inspecție se stabilesc de către autoritatea veterinara centrala în conformitate cu procedura naționala.

(1) Autoritatea veterinara centrala poate, în conformitate cu procedura naționala, sa decidă dacă importurile dintr-o țara terta sau dintr-o parte a acesteia urmează să fie limitate la carnea proaspăta de pasare de la anumite specii.

(2) Autoritatea veterinara centrala poate decide ca, în conformitate cu procedura naționala, să se aplice când este necesar restrictii de sănătate a animalelor după import.

(1) Până la aplicarea condițiilor de sănătate a animalelor cu privire la importul de carne de pasare din tari terțe autoritatea veterinara centrala trebuie să aplice acestor activități de import prevederi cel puțin echivalente cu cele care reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene, în concordanta cu Norma sanitară veterinara privind problemele de sănătate care reglementează producerea și comerțul cu carne proaspăta de pasare, și trebuie să supună comerțul cu carne de pasare cerințelor stabilite la art. 6 din Norma sanitară veterinara privind controalele veterinare în comerțul dintre România și statele membre cu produse animaliere și de origine animala.

(2) Pentru a asigura aplicarea acestor prevederi pot fi efectuate inspecții la fața locului de către experți veterinari ai României și Comisiei Europene.

(3) Experții români responsabili de aceste inspecții trebuie să fie desemnați de autoritatea veterinara centrala.

(4) Inspecțiile trebuie să se efectueze în numele autorității sanitare veterinare centrale care va suporta cheltuielile făcute de către experții români.

(5) Autoritatea veterinara centrala are dreptul sa continue inspecțiile, în condițiile unor prevederi legale naționale, pentru orice unitate din țările terțe care nu a fost inspectata în condițiile procedurii naționale.

(6) O lista a unităților care întrunesc condițiile menționate în anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinara privind problemele de sănătate care afectează comerțul cu carne proaspăta de pasare trebuie să fie elaborata în conformitate cu procedura naționala.

(7) Certificatul de sănătate care însoțește produsele la import, precum și forma și natura marcii de sănătate pe care produsele trebuie să o poarte trebuie să corespundă modelului ce urmează să fie stabilit în conformitate cu procedura naționala.

(1) Autoritatea veterinara centrala poate adopta acte legislative sau prevederi administrative suplimentare prezentei norme sanitare veterinare pentru a se asigura implementarea și conformitatea cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare.

(2) Autoritatea veterinara centrala va lua măsurile administrative sau penale adecvate pentru a pedepsi orice încălcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.

(3) Autoritatea veterinara centrala a României poate modifica, completa sau abroga total ori parțial prevederile prezentei norme sanitare veterinare.

(4) Atunci când autoritatea veterinara centrala adopta măsurile menționate la alineatele precedente, trebuie să facă o referire expresă la prezenta norma sanitară veterinara.