ORDONANTA Nr. 61 din 24 august 1994

privind aprobarea aranjamentului de credit stand-by și a facilitatii de transformare sistematica acordate României de către Fondul Monetar Internațional

În temeiul prevederilor art.107 alin. (1) și (3) din Constituția României, precum și ale art. 1 lit. b) din Legea nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României emite următoarea ordonanța:

Anexat la aceasta se afla o scrisoare cu un memorandum, purtind data de 18 aprilie 1994, semnată de ministru de stat, ministrul finanțelor al României, și de guvernatorul Băncii Naționale a României, prin care se solicita un aranjament stand-by și se stabilesc:

Pentru sprijinirea acestor obiective și politici, Fondul Monetar Internațional acorda acest aranjament stand-by în conformitate cu următoarele prevederi:

1. În perioada de la 11 mai 1994 până la 10 decembrie 1995, România va avea dreptul să facă cumpărări de la Fond într-o sumă echivalenta cu 131,97 milioane D.T.S., sub rezerva paragrafelor 2, 3, 4 și 5 de mai jos, fără o noua examinare din partea Fondului.

2. a) Cumpărările în baza acestui aranjament stand-by nu vor putea depăși, fără consimțământul Fondului, echivalentul a 37,71 milioane D.S.T. până la 16 august 1994, echivalentul a 56,56 milioane D.S.T. până la 16 decembrie 1994, echivalentul a 75,41 milioane D.S.T. până la 16 mai 1995, echivalentul a 94,26 milioane D.S.T. până la 16 august 1995 și echivalentul a 113,12 milioane D.S.T. până la 16 noiembrie 1995.

3. România nu va face cumpărări, supuse răscumpărării, în baza acestui aranjament stand-by, care vor spori disponibilitățile Fondului în moneda României peste 25% din cota:

(i) limita pentru prelucrarea datoriei întreprinderilor către bănci de către bugetul general consolidat și emiterea de garanții guvernamentale pentru împrumuturile băncilor către întreprinderi, descrisă în paragraful 18 și în anexa nr. 2 a memorandumului anexat; sau

(îi) limita pentru volumul creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat, descrisă în paragraful 19 și în anexa nr. 3 a memorandumului anexat; sau

(iii) limita pentru stocul activelor interne nete ale sistemului bancar, descrisă în paragraful 26 și în anexa nr. 5 a memorandumului anexat; sau

(iv) nivelul minim pentru rezervele internaționale nete ale sistemului bancar, descris în paragraful 63 și în anexa nr. 8 a memorandumului anexat; sau

(v) limita pentru contractarea și garantarea unei datorii externe mai mari de un an și până la cinci ani inclusiv, descrisă în paragraful 66 și în anexa nr. 9 a memorandumului anexat; sau

(vi) limita pentru contractarea și garantarea unei datorii externe mai mari de un an și până la 12 ani inclusiv, descrisă în paragraful 66 și în anexa nr. 9 a memorandumului anexat; sau

(vii) limita pentru soldul datoriei externe cu scadența inițială de până la un an inclusiv, descrisă în paragraful 66 și în anexa nr. 10 a memorandumului anexat nu sunt respectate; sau

(i) impune restrictii sau le intensifica pe cele existente asupra plăților și transferurilor pentru tranzacții internaționale curente; sau

(îi) introduce sau modifica practicile valutare multiple; sau

(iii) încheie acorduri bilaterale de plati care sunt incompatibile cu prevederile art. 8; sau

(iv) impune sau intensifica restricțiile asupra importurilor din motive de balanța de plati.

În cazul în care România este împiedicată să facă cumparaturi în baza acestui aranjament stand-by datorită paragrafului 4, cumpărările vor fi reluate numai după ce a avut loc o consultare între Fond și România și s-a ajuns la o înțelegere a circumstanțelor în care cumpărările respective pot fi reluate.

4. România nu va face cumpărări în baza acestui aranjament stand-by în cursul oricărei perioade în care ea are o obligație financiară restanta față de Fond sau esueaza în efectuarea unei rascumparari asteptate:

5. Dreptul României de a se angaja în tranzacțiile acoperite de acest aranjament stand-by poate fi suspendat numai de ceea ce privește cererile primite de Fond după: a) o ineligibilitate explicita; sau b) o decizie a Consiliului executiv de suspendare a tranzacțiilor, fie în general, fie pentru a examina o propunere facuta de un director executiv sau de directorul general în vederea suspendării sau limitării oficiale a eligibilității României. Atunci când înștiințarea despre o decizie privind ineligibilitatea explicita sau despre o decizie pentru examinarea unei propuneri se face potrivit acestui paragraf 5, cumpărările în baza acestui aranjament vor fi reluate numai după ce a avut loc o consultare între Fond și România și s-a ajuns la o înțelegere în ceea ce privește circumstanță în care cumpărările respective pot fi reluate.

6. Cumpărările în baza acestui aranjament stand-by vor fi făcute în monedele altor membri, selectate în conformitate cu politicile și procedurile Fondului, excepțind cazurile în care Fondul, la solicitarea României, este de acord ca la data cumpărării sa furnizeze D.S.T.-uri.

7. România va plati o dobinda pentru acest aranjament în conformitate cu deciziile Fondului.

8. a) România va rascumpara suma în moneda sa, care rezultă dintr-o cumpărare în baza acestui aranjament stand-by, în conformitate cu prevederile statutului și cu deciziile Fondului, inclusiv acelea referitoare la răscumpărare; atunci situația balanței de plati și cea a rezervelor se imbunatateste.

9. În perioada aranjamentului stand-by, România se va consulta în mod strins cu Fondul. Aceasta consultare poate include corespondenta și vizite ale personalului Fondului în România sau ale reprezentanților României la Fond. România va furniza Fondului, prin rapoarte, la intervalele sau datele solicitate de Fond, acele informații pe care Fondul le cere în legătură cu progresul înregistrat de România în realizarea obiectivelor și politicilor stabilite în scrisoarea și memorandumul anexate.

10. În conformitate cu paragraful 4 al scrisorii anexate, România se va consulta cu Fondul în ceea ce privește adoptarea oricăror măsuri care pot fi corespunzătoare, la inițiativa Guvernului, sau ori de cîte ori directorul general solicita o consultare atunci când oricare dintre criteriile de la paragraful 3 de mai sus nu este respectat sau când el considera ca o consulare asupra programului este de dorit.

În plus, după perioada aranjamentului stand-by, cît timp România are cumpărări nerambursate în tranșele superioare de credit, Guvernul se va consulta periodic cu Fondul, la inițiativa sa sau la cererea directorului general, în ceea ce privește politica în domeniul balanței de plati a României.

18 aprilie 1994

Stimate domnule Camdessus,

Guvernul României continua sa implementeze un program complex de reforme economice, care vizează stabilizarea economiei și pune bazele pentru o creștere suportabila. Acest program a fost sprijinit de doua aranjamente stand-by cu Fondul Monetar Internațional, precum și de asistența tehnica a Fondului. S-a înregistrat un progres considerabil în direcția obiectivului nostru de creare a unui cadru în care forțele pieței sa joace un rol proeminent și noi apreciem foarte mult sprijinul financiar și tehnic pe care Fondul ni-l acorda.

Eforturile Guvernului pentru reforma au fost întreprinse într-un cadru extern foarte dificil, iar problemele structurale ale economiei românești la începutul acestei tranzitii au fost deosebit de profunde. Ca urmare, cu toate progresele înregistrate în transformarea economiei, un efort puternic de ajustare este necesar pentru a reduce inflatia și a întări balanța de plati. Guvernul intenționează, de aceea, ca în 1994 și 1995 sa continue politicile foarte prudente în domeniile fiscal, monetar și al veniturilor și sa completeze aceste obiective financiare cu un număr de măsuri cuprinzatoare de reforma structurală, inclusiv o accelerare a privatizării și restructurării întreprinderilor, implementarea unor reforme substanțiale în sectorul fiscal și financiar, precum și crearea unei piețe valutare interbancare. Detalii ale politicii pe care Guvernul intenționează s-o urmeze pentru atingerea obiectivelor sale economice sunt descrise în Memorandumul privind politica economică.

Pentru sprijinirea programului sau de ajustare economică și reforma din perioada 1994-1995, Guvernul solicita, prin prezenta, un aranjament stand-by, pe o perioadă de 19 luni, cu Fondul, într-o sumă echivalenta cu 131,97 milioane D.S.T. (17,5% din cota). Guvernul intenționează, de asemenea, să solicite doua cumpărări egale în suma totală de 377,05 milioane D.S.T. (50% din cota) în cadrul Facilitatii de transformare sistematica (F.T.S.), în care prima cumpărare (în suma de 188,525 milioane D.S.T.) să fie facuta la aprobarea aranjamentului stand-by, iar a doua (de asemenea de 188,525 milioane D.S.T.) la încheierea primei examinari făcute de fond în cadrul aranjamentului.

Guvernul considera ca politicile și măsurile stabilite în memorandumul anexat sunt corespunzătoare pentru atingerea obiectivelor programului sau, dar va lua orice alte măsuri suplimentare și va cauta noi înțelegeri cu Fondul, dacă va fi necesar, pentru a menține programul pe fagas. În orice caz, autoritățile române vor rămâne în strinsa consultare cu Fondul, în conformitate cu politicile Fondului privind aceste consultări, și vor furniza Fondului informațiile cerute pentru evaluarea progresului înregistrat în atingerea obiectivelor programului.

Criterii de performanță în cadrul aranjamentului vor fi stabilite pentru activele interne nete și rezervele internaționale nete ale sistemului bancar, pentru creditul bancar net către bugetul general consolidat, pentru garanțiile acordate de Guvern și preluarea de către acesta a datoriei întreprinderilor către băncile interne și pentru datoria externa publică și garantată public pe termen scurt, mediu și lung, precum și criterii de performanță obișnuite referitoare la orice intensificare a restrictiilor valutare și comerciale, încheierea de acorduri bilaterale de plati sau contractarea de arierate externe. Eliminarea pieței licitațiilor și sprijinirea pe o piața valutară interbancara atotcuprinzatoare până la sfârșitul lunii iunie 1994 va constitui, de asemenea, un criteriu de performanță, asa cum vor fi și aprobarea de către Parlament, până la 15 august 1994, a Legii falimentului și, respectiv, a Legii impozitului pe profit, până la 15 noiembrie 1994. Pentru a ajuta la directionarea politicilor, vor fi stabilite obiective indicative pentru baza monetara și pentru rezervele internaționale nete ale Băncii Naționale a României.

Pentru a ajuta la urmărirea implementarii programului, vom efectua cu Fondul doua examinari ale evoluției și politicilor economice în cadrul programului: prima, până la finele lunii februarie 1995, iar cea de-a doua, până la sfârșitul lunii august 1995. Cu ocazia primei examinari vor fi formulate obiectivele macroeconomice și cele bugetare și monetare pentru 1995 și analizate previziunile financiare externe ale programului. Aprobarea de către Parlament a unui buget pentru 1995 care să fie compatibil cu obiectivele programului va constitui o condiție pentru terminarea primei examinari. La data primei examinari vor fi stabilite criterii de performanță cantitative pentru 31 martie, 30 iunie și 30 septembrie 1995, împreună cu obiective indicative pentru baza monetara și rezervele internaționale nete ale Băncii Naționale a României.

În plus, în cursul acestei prime examinari, o atenție specială va fi acordată progresului înregistrat în reformele structurale, care includ, în principal, privatizarea întreprinderilor și disciplina financiară, măsuri pentru sporirea competitivitatii și strategia de restructurare și privatizare a băncilor și întărirea sectorului financiar. Evoluția în aceste domenii va fi evaluată față de reperele structurale pentru aceasta examinare, care au fost stabilite în paragrafele 22 și 32-56 din memorandumul anexat, inclusiv față de reperele cantitative pentru arieratele brute ale întreprinderilor și pierderile întreprinderilor.

A doua examinare va evolua progresul realizat în continuare în atingerea obiectivelor reformei structurale inițiate de Guvern și se va concentra, din nou, în principal, pe implementarea măsurilor referitoare la restructurarea și privatizarea întreprinderilor și, respectiv, a băncilor, ca și pe reforma sistemului de plati, acordind o deosebită atenție reperelor structurale și cantitative stabilite pentru aceasta a doua examinare, care sunt subliniate, de asemenea în paragrafele 22 și 32-56 din memorandumul anexat.

Ai dumneavoastră sinceri,

Florin Georgescu,

ministru de stat,

ministrul finanțelor

Mugur Isarescu,

Guvernatorul Băncii

Naționale a României

ANEXA:

Memorandumul privind politica economică

a Guvernului României

D-lui Michel Camdessus

Director general

Fondul Monetar Internațional

Washington D. C. 20431

I. Introducere

1. În România se afla în plină desfășurare un program complex de reforme menit sa transforme economia tarii bazată pe sistemul de planificare centralizata într-o economie de piața. Guvernul a pus în practica un set de reforme cu spectru larg în domeniul legislativ și instituțional, care au contribuit la reducerea substantiala a rolului statului în economie, Subvențiile pentru consum au fost eliminate și controlul prețurilor se aplică acum numai la un număr redus de bunuri de consum. Restricțiile cantitative oficiale la import au fost eliminate și numai taxele vamale au rams pentru protejarea industriei naționale. Sistemul financiar a fost liberalizat în mare măsura, iar băncile sunt libere sa lucreze în cadrul normal al supravegherii și reglementării, stabilit de Banca Naționala a României (B.N.R.). Toți cetățenii au acum dreptul să se lanseze în afaceri, sa concureze liber pe piața și sa achizitioneze, să dețină și sa dispună de proprietăți. În sfârșit, Guvernul a început sa transfere activele statului către populație.

2. Pentru realizarea obiectivelor programului de reforma al Guvernului în 1994 și 1995, va fi necesar să se urmeze și să se consolideze politici macroeconomice și structurale ferme. Eforturile Guvernului, din ultimii trei ani, de a se sprijini mai mult pe mecanismul prețurilor, cursul de schimb și rata dobinzii pentru alocarea resurselor în economie și pentru impunerea restrictiilor monetare au fost impiedicate, între altele, de probleme structurale profunde, inclusiv slabirea disciplinei financiare a întreprinderilor. Acestea, împreună cu socurile externe și cu insuficienta finanțării externe, au contribuit la creșterea inflației, deprecierea puternica a cursului de schimb și nivelul scăzut al rezervelor valutare. Principalul obiectiv al politicii economice în perioada următoare este rezolvarea acestor probleme prin imbinarea politicilor financiare ferme cu accelerarea privatizării și reformei întreprinderilor, încheind astfel etapa de stabilizare a procesului de reforma și punând bazele unei cresteri durabile.

3. Cea mai stringenta prioritate a programului Guvernului pentru perioada 1994-1995 este declanșarea unui atac în forta asupra inflației, în condițiile în care perioada de ajustari corective ale prețurilor în economie este practic încheiată. Pentru a completa efectul antiinflationist al politicilor fiscale și monetare, Guvernul întreprinde o serie de măsuri de impunere a unor restrictii bugetare severe asupra întreprinderilor de stat și regiilor autonome și de reducere substantiala a nivelului real al plăților restante între întreprinderi. Măsuri importante se iau pentru îmbunătățirea disciplinei financiare a întreprinderilor care înregistrează pierderi, inclusiv amenzi asupra plăților restante, întărirea stimulentelor conducerii și accelerarea privatizării și restructurării întreprinderilor de stat. Noile măsuri menite sa imbunatateasca alocarea resurselor și sa încurajeze creșterea economică includ liberalizarea regimului valutar, accentuarea deschiderii sistemului valutar și de comerț exterior, continuarea reformelor financiare și întărirea în continuare a cadrului legal și instituțional în vederea facilitării activității sectorului privat și îmbunătățirii concurentei în economie.

4. Guvernul considera ca una dintre cele mai bune cai de asigurare a protecției sociale este încurajarea unei cresteri economice sanatoase cu o inflație scăzută. În același timp, Guvernul este ferm în părerea ca reforma economică și ajustarea pot reusi numai dacă se iau măsuri corespunzătoare, prin bugetul de stat și fondurile speciale, care să stabilească ajutorul social pentru cele mai vulnerabile grupuri ale populației; în acest scop, un element important al prezentului program îl constituie măsurile specifice de realizare a acestui obiectiv.

5. Obiectivele pe termen mediu ale Guvernului sunt aducerea inflației sub control, încurajarea unei relansari durabile a creșterii economice și restabilirea unei situații viabile a balanței de plati. Astfel, este de asteptat ca odată încheiată faza de stabilizare a acestei ajustari, creșterea economică sa urce treptat la 4% pe un an în ultima parte a deceniului, iar rata anuală a inflației sa scada la niveluri exprimate de o singura cifra. Creșterea economică durabila va necesita o sporire substantiala a investițiilor fixe, ceea ce, în contextul constringerilor finanțării externe și necesității de limitare a deficitului contului curent al balanței de plati externe, va necesita o mai mare mobilizare a economiilor interne, în special în sectorul public și în societățile comerciale cu capital majoritar de stat.

6. Prin eforturile de largire a bazei exporturilor și de creștere a eficientei în utilizarea importurilor, în condițiile unei finanțări externe limitate, este de asteptat să se reducă deficitul contului curent al balanței de plati externe de la circa 8% din P.I.B. în 1992 la mai puțin de 2% în 1997. Datorită incertitudinilor privind perspectiva pe termen mediu și a concentrarii rambursarii datoriei externe către sfârșitul acestui deceniu, Guvernul intenționează sa sporeasca rapid rezervele valutare brute ale sistemului bancar, încurajând astfel creșterea încrederii în cursul de schimb și reducind vulnerabilitatea economiei la socurile negative externe. Obiectivul este de a atinge un nivel echivalent cu importurile pe o perioadă de cel puțin 2,5 luni, până la sfârșitul anului 1994 și 3,3 luni până în anul 1997. Astfel, în pofida dirijarii prudente a cererii și a eforturilor de mobilizare a acumularilor interne, nevoile României de finanțare vor rămâne, probabil, semnificative, necesitind o noua finanțare excepționala în următorii câțiva ani. Cu toate acestea, Guvernul estimeaza ca necesitatea pentru o finanțare excepționala va disparea până în 1998, ca urmare a îmbunătățirii prognozate a situației contului curent, a creșterii fluxului de investiții străine directe ca răspuns la reformele economice, inclusiv liberalizarea cursului de schimb și privatizarea întreprinderilor, ca și a perspectivei unei oarecare posibilități de creștere a finanțării de pe piețele internaționale de capital.

7. Guvernul a supus Parlamentului, spre aprobare, Memorandumul privind politica economică împreună cu o schita a proiectului de buget pe anul 1994 și legislația principala pentru creșterea veniturilor, necesară pentru realizarea bugetului pe anul 1994. Parlamentul a aprobat acest memorandum la 9 februarie 1994; textul actual a fost modificat pentru a reflecta ultimele date disponibile și intervalul de timp scurs între prezentarea sa Parlamentului și transmiterea către Consiliul de administrație al F.M.I.

II. Politici structurale și macroeconomice pentru anii 1994 și 1995

8. Guvernul va implementa în perioada 1994-1995 un program de politici financiare și structurale care urmărește reducerea substantiala a inflației și formarea unor rezerve corespunzătoare, simultan cu asigurarea condițiilor pentru o relansare durabila a producției. În ceea ce privește inflatia, obiectivul este de a-i reduce nivelul de la un maximum de 314%, înregistrat în cele 12 luni încheiate în octombrie 1993, la circa 75% în anul ce se va încheia în decembrie 1994 și la aproximativ 35% pentru ultimele 12 luni ale proiectului de aranjament. B.N.R. își va desfășura operațiunile de piața valutară astfel încât să-și sporeasca disponibilitățile în rezerve valutare brute la 900 milioane dolari S.U.A. până la sfârșitul anului 1995, iar strategia sa de intervenție pe piața valutară și de acumulare a rezervelor va fi ghidata de sarcinile indicative pentru rezervele internaționale nete ale B.N.R. prevăzute în anexa nr. 1.

Politica fiscală

9. Guvernul a depus eforturi susținute în 1993 pentru a tine sub control deficitul consolidat al bugetului de stat, al bugetelor locale și al fondurilor extrabugetare pentru servicii sociale. Astfel, deficitul bugetului consolidat în 1993 (inclusiv toate fondurile și conturile extrabugetare) a fost 0,1% din P.I.B., în scădere față de 4,6% în 1992. Acest rezultat a fost obținut mai ales prin măsuri stricte în privinta cheltuielilor și întărirea sistemului de colectare a veniturilor. Urmare inlaturarii tuturor subvențiilor pentru consum, începând cu mai 1993, subvențiile totale măsurate ca procent din P.I.B. au scăzut de la 12,9% în 1992 la circa 5,5% în 1993, iar alte cheltuieli au fost sever restrânse. Capacitatea de a controla cheltuielile publice a fost intarita în continuare prin introducerea unei prevederi care permite blocarea a 40% din creșterile de cheltuieli în trimestrul IV/1993, în cazul în care veniturile vor fi sub nivelurile proiectate. În ceea ce privește veniturile, principala schimbare care a avut loc în 1993 a fost introducerea T.V.A. de la 1 iulie, la un nivel de 18%, ceea ce a intarit semnificativ baza de impozitare a consumului. Cu toate acestea, în 1993, veniturile bugetului consolidat au scăzut în raport cu P.I.B.

10. Pentru a asigura îndeplinirea obiectivului sau de stabilizare economică, Guvernul, deși a prevăzut cheltuielile esențiale pentru activitățile orientate spre reforma, în cadrul procesului de ajustare, considera esențială continuarea unei politici de austeritate fiscală în 1994 și, în acest scop, a elaborat măsuri ferme de limitare a deficitului bugetului consolidat în 1994 la cel mult 2,5% din P.I.B. Este, de asemenea, prevăzută continuarea îmbunătățirii structurii cheltuielilor, ca o reflectare a economiilor ce vor fi obținute prin politicile la care se angajează fiecare minister, și care va fi însoțită de măsuri fiscale menite sa lărgească substanțial baza de impozitare și astfel sa contracareze erodarea veniturilor.

11. În ceea ce privește veniturile, Guvernul a prezentat Parlamentului un pachet de măsuri pentru sporirea acestora, care se asteapta sa genereze încasări suplimentare de aproximativ 0,5% din P.I.B. în anul 1994, oprindu-se astfel scăderea veniturilor bugetare și realizindu-se chiar o redresare parțială a lor ca procent în P.I.B. Aceste măsuri, în prezent aprobate de ambele Camere ale Parlamentului, includ îmbunătățiri în impozitarea venitului agricol și modificarea accizelor, inclusiv accize mai mari la produsele petroliere și introducerea de noi accize pentru anumite bunuri de folosință îndelungată, inclusiv autoturisme de lux. Mai mult, Guvernul elaborează măsuri de reducere a evaziunii fiscale prin inasprirea metodelor de control și colectarea mai eficienta a taxelor vamale. Aceste măsuri, coroborate cu impactul T.V.A. asupra întregului an fiscal, încasarea unor accize mai mari la produsele petroliere, pe măsura ce prețurile acestora sunt ajustate pentru a reflecta modificările cursului de schimb, prețurilor mondiale și ale altor factori, și estimarea unor încasări mai mari din impozitul pe profit, sunt menite sa sporeasca veniturile bugetului consolidat de la un nivel de 30,9% în P.I.B. în anul 1993, la 32,2% în anul 1994. Ca element al continuării procesului de reforma a impozitelor, Guvernul intenționează, de asemenea, să prezinte Parlamentului un proiect de lege care va schimba fundamental sistemul de impozitare a profitului prin corectarea integrală cu inflatia a bazei de impozitare și reducerea impozitului pentru profitul reinvestit, simultan cu eliminarea scutirilor de impozite, inclusiv a celor prevăzute în Legea investițiilor străine pentru societățile mixte. După aprobarea acestei noi legi a impozitului pe profit, Guvernul intenționează sa anuleze unele impozite existente bazate pe volumul de activitate al întreprinderilor, simultan cu asigurarea condițiilor ca impactul acestor măsuri de reforma a impozitării întreprinderilor, luate în ansamblu, sa nu ducă la reducerea veniturilor bugetului consolidat prevăzute pentru anul 1994. Adoptarea, până la 15 noiembrie 1994, a noii legi a impozitului pe profit care va asigura cel puțin protejarea integrală a bazei de impozitare împotriva inflației, va constitui un criteriu de performanță în cadrul aranjamentului propus.

12. În ceea ce privește cheltuielile, Guvernul considera ca este necesară continuarea reducerii cheltuielilor curente cu scopul atingerii obiectivului sau pentru deficitul bugetar și al creării unei marje pentru resursele necesare accelerarii procesului de restructurare economică. O schita a bugetului pe anul 1994, care reflecta aceste obiective, a fost prezentată Parlamentului împreună cu acest memorandum și aprobată la data de 9 februarie 1994. Guvernul va supune spre aprobare Parlamentului proiectul legii bugetului în totalitatea sa până la sfârșitul lunii aprilie 1994. Acest proiect de buget va reflecta rezultatele execuției bugetare ceva mai favorabile decît se anticipase pentru anul 1993, ceea ce a permis prevederea unor cheltuieli ceva mai mari și a unui deficit mai mic decît se preconizase în schita de buget. Guvernul va continua sa reducă cheltuielile la bunuri și servicii, ca și cele pentru salarii; cu toate acestea, datorită nevoii de creștere a cheltuielilor pentru activitățile orientate spre reforma, inclusiv o marire a numărului personalului, legat de extinderea activității Curții Constituționale și a Curții de Conturi, ca și a cheltuielilor pentru întreținere și reparații, ponderea acestor cheltuieli, ca procent din P.I.B., va crește de la 11,4% în 1993 la 11,9% în 1994. Guvernul va continua sa reducă subvențiile, inclusiv cele pentru agricultori și alți producători, deoarece ele deformeaza grav alocarea resurselor și constituie o povara financiară importanța pentru buget; subvențiile vor scădea de la circa 5,5% în P.I.B. în anul 1993 la aproximativ 4% în anul 1994. În plus, prin îmbunătățirea destinației transferurilor sociale, Guvernul va putea limita creșterea acestora de la circa 8,9% din P.I.B. în anul 1993 la 10,7% în anul 1994, în pofida cheltuielilor mai mari datorate creșterii proiectate a numărului de șomeri și pensionari în anul 1994, pe măsura adaptării în continuare a economiei la mecanismul de piața.

13. Guvernul va continua și în anul 1994 sistemul de controlare stricta a cheltuielilor, initiat în ultimul trimestru din anul 1993, care înseamnă reducerea cheltuielilor în măsura în care veniturile nu se realizează conform prevederilor. Acest sistem va fi oficializat prin prevederile legale pertinente din Legea bugetului de stat pe anul 1994. Astfel, în anul 1994, în ceea ce privește cheltuielile care reprezintă mai mult de trei sferturi din totalul cheltuielilor bugetului consolidat, 10% din cheltuielile autorizate prin Legea bugetului de stat pentru primele șapte luni ale anului 1994 vor fi blocate până la 31 iulie 1994 și vor fi dependente de realizarea veniturilor în conformitate cu prevederile din acest memorandum. Cheltuielile bugetare curente în anul 1994 vor fi astfel limitate la 15.373 miliarde lei, reprezentind circa 28,6% din P.I.P. (o creștere de 1,9% din P.I.B. față de nivelul din anul 1993), în timp ce cheltuielile de capital vor crește de la 3,9% la 5,7% din P.I.B. Pentru definirea acestor limite, cheltuielile vor include toate plățile de capital sau de dobinda efectuate de Guvern care sunt scadente dar neefectuate la datele la care aceasta limita se aplică.

14. O dată cu eliminarea subvențiilor de consum și intensificarea reformelor structurale, Guvernul s-a angajat sa mențină și sa imbunatateasca protecția socială de baza, în vederea prevenirii suferintelor inutile pentru grupurile vulnerabile ale populației, în cursul tranzitiei și după aceea. În mod special, Guvernul va continua pregatirile pentru introducerea în anul 1994 a sistemului de acordare a ajutoarelor sociale către familiile cu venituri reduse, pe baza verificării mijloacelor de trai, cu asistența din partea Băncii Mondiale. Datorită resurselor limitate, este esențială îmbunătățirea obiectivului sprijinului social actual. În cadrul bugetului consolidat prezentat mai sus, cheltuielile pentru asigurări sociale (incluzind în special pensii, ajutoare pentru persoane handicapate, ajutoare de boala și maternitate și ajutoare de șomaj) sunt prevăzute a reprezenta, în anul 1994, 8,2% din P.I.B. Numărul șomerilor este de asteptat sa crească în 1994, iar ajutoarele totale de șomaj se anticipeaza să fie de ordinul a 1,4% din P.I.B.; dacă aceste ajutoare sunt mai mari cheltuielile ce vor rezultă vor fi compensate de economii.

15. În plus față de redefinirea obiectivelor pe termen mediu pentru protecția socială, Guvernul a considerat esențială implementarea unor programe pe termen scurt de protecție socială, pentru atenuarea impactului imediat al măsurilor de ajustare economică asupra populației cu venituri reduse - asa cum au fost plățile speciale de pensii și salarii efectuate în legătură cu eliminarea subvențiilor de consum în mai 1993 - care să se adauge recentei îmbunătățiri a regimului alocațiilor pentru copii prin generalizarea acestora. Mai mult, măsuri specifice de protecție socială, ca de exemplu alocația pentru încălzirea locuințelor, au fost implementate în vederea protejării celor mai vulnerabile grupuri ale populației față de efectele măsurilor de ajustare, începând din noiembrie 1993, cu respectarea limitelor bugetare generale stabilite în acest memorandum.

16. Pe lângă politica în domeniul veniturilor și al cheltuielilor planificate prevăzute a se aplică în anul 1994, Guvernul pregătește mai multe măsuri pentru situații neprevăzute care să fie aplicate în cazul în care veniturile și/sau finanțarea externa în anul 1994 se vor situa sub nivelurile sau dacă evolutii neașteptate vor conduce la cheltuieli bugetare mai mari decît cele prevăzute. Aceste măsuri, ale căror efecte sunt estimate la aproximativ 540 miliarde lei (1% din P.I.B), vor fi pregătite în următoarele domenii : accize noi sau majorate la bunurile de folosință îndelungată și automobile (55 miliarde lei); rate majorate de accize la produsele petroliere și gaze naturale (20 miliarde lei); extinderea în continuare a bazei de aplicare a T.V.A. (80 miliarde lei); un impozit redus pe veniturile persoanelor fizice, provenite din dobinzi (95 miliarde lei); reducerea personalului în sectorul de stat în cursul anului, corespunzător unei reduceri anuale de 2% (70 miliarde lei); o reducere cu 15% a subvențiilor la producători, excepțind producătorii agricoli (165 miliarde lei); reducerea cheltuielilor de capital mai puțin esențiale (55 miliarde lei). În cazul unei nerealizari a veniturilor și/sau a finanțării externe care va depăși 1% din P.I.B., vor fi implementate măsuri suplimentare care să asigure îndeplinirea obiectivului privind deficitul bugetar.

17. Programul de investiții publice în anul 1994 se va concentra asupra necesităților esențiale ale infrastructurii, în special în domeniile energetic, transporturi, lucrări edilitare și telecomunicații, și va fi finanțat cu respectarea limitelor deficitului bugetului general consolidat. Datorită faptului ca resursele pentru investiții sunt reduse, Guvernul va acorda o deosebită atenție asigurării concentrarii programului de investiții publice asupra acelor proiecte de investiții - noi și de refacere - cu rentabilitate maxima și va institutionaliza întocmirea unui program adecvat al investițiilor publice. Guvernul a purtat discuții susținute cu Banca Mondială asupra prioritatilor în investițiile publice, iar în mai 1993 a avut loc întîlnirea Grupului consultativ pentru solicitarea de fonduri suplimentare, pe termen mediu, pentru acest program. Analizarea de către Banca Mondială a programului de investiții publice a constituit un element important în evaluarea proiectului politicii fiscale preconizate în contextul acestui program. O noua intilnire a Grupului consultativ este programata provizoriu, pentru iunie 1994, iar evaluarile Băncii Mondiale asupra programului Guvernului de investiții publice curente și de perspectiva vor constitui iarăși un element important în evaluarea obiectivelor și a prioritatilor fiscale pentru anul 1995 la data primei analize.

18. Guvernul este ferm angajat în accelerarea restructurării economice, dar este și constient de faptul ca implementarea cu succes a reformei întreprinderilor și a sistemului bancar necesita o analiza atenta a impactului acesteia asupra bugetului. Guvernul intenționează ca în 1994 să contribuie la finanțarea restructurării întreprinderilor cu capital majoritar de stat, după cum va fi necesar, prin intermediul Fondului Proprietății de Stat (F.P.S.) și al recent infiintatei Agenții de Restructurare (a se vedea paragrafele 38 - 47 de mai jos). Agenția de Restructurare este o agenție specializată a Guvernului, însărcinată cu coordonarea restructurării și redimensionarii întreprinderilor confruntate îndeosebi cu probleme comerciale grave; procesul de restructurare va primi fonduri de la F.P.S., din credite externe și interne garantate de Guvern și din alte surse de finanțare externa. Cheltuielile și veniturile F.P.S. și ale Agenției de Restructurare trebuie să se încadreze în limitele fiscale ale bugetului consolidat, prevăzute în acest program. Cheltuielile consolidate ale F.P.S. și Agenției de Restructurare, inclusiv cheltuielile finanțate din surse externe vor fi limitate la nivelul încasărilor totale ale F.P.S. provenite din dividende și al veniturilor din privatizare și, mai mult , nu vor depăși 0,8% din P.I.B. în anul 1994. Nici F.P.S. și nici Agenția de Restructurare nu vor emite garanții la creditele bancare sau externe către întreprinderi. De asemenea, va fi fixată o limita de 0,5% din P.I.B. pentru garanțiile guvernamentale la creditele bancare interne necesare pentru micșorarea și restructurarea întreprinderilor actualmente neviabile și aceasta limita va cuprinde și asumarea datoriei întreprinderilor către bănci în contextul atenuarii presiunilor datorate ajustarii economice. Nu se vor întreprinde acțiuni de garantare și asumare de datorii, cu excepția celor prevăzute în cadrul planurilor de restructurare a întreprinderilor, analizate de F.P.S. și de Agenția de Restructurare și convenite cu Guvernul. Limita acestor garanții și asumari de datorii va constitui criterii de performanță în cadrul proiectului de aranjament stand-by (anexa nr. 2). În sfârșit, Guvernul - în strinsa colaborarea cu F.P.S. - va asigura, în anul 1994, dacă este necesar, și mai ales în anul 1995, disponibilizarea de fonduri, în măsura în care o injecție de capital este justificată pentru refacerea raportului fonduri proprii/active, în funcție de risc, ale principalelor bănci aparținând statului, în cadrul limitelor totale pentru deficitul bugetului consolidat, stabilite în acest memorandum.

19. Deficitul bugetului consolidat pe anul 1994 de 1.329 miliarde lei va fi acoperit prin împrumuturi interne nete de 275 miliarde lei și finanțare externa neta în valoare de 1.054 miliarde lei. Ca urmare, criteriile de performanță ale programului se bazează pe limitele creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat (anexa nr. 3). Limitele vor fi diminuate cu sumele care depășesc finanțarea interna nebancara și finanțarea externa, incluse în program, precum și cu orice obligație a bugetului consolidat față de întreprinderi sau bănci, scadenta dar neplatita.

20. Pentru anul 1995, în vederea extinderii îmbunătățirii proiectate a balanței de plati și a reducerii în continuare a inflației, Guvernul intenționează sa întărească în continuare situația bugetului de stat. De aceea, va limita deficitul bugetului consolidat la maximum 2% din P.I.B., iar mărimea exactă a deficitului va fi determinata ținând seama de posibilitățile de finanțare a creditului real către sectorul neguvernamental. Va fi realizată o imbunatatire substantiala a structurii bugetului, inclusiv, în special, în ceea ce privește realocarea cheltuielilor pentru subvenții către investițiile de infrastructura. Mai mult, Guvernul pregătește introducerea impozitului pe venitul global la jumătatea anului 1995. Obiectivele și conținutul politicii fiscale guvernamentale în anul 1995 vor fi discutate în cadrul pregătirii primei analize a programului, iar aprobarea unui buget pentru anul 1995 care să satisfacă obiectivele programului va constitui o condiție de îndeplinit la data acestei prime analize.

Politica monetara și reforma sectorului financiar

21. Guvernul considera ca implementarea consecventa de restrictii monetare stricte, însoțită de rate ale dobinzii real pozitive, este esențială pentru asigurarea credibilitatii programului sau de stabilizare, creșterea încrederii pe plan intern în moneda naționala și asigurarea unui cadru adecvat pentru liberalizarea cursului de schimb valutar. Politica monetara va furniza astfel principala ancora nominală a programului de stabilizare pe anul 1994, cu sarcina ca, sprijinita de măsuri fiscale și salariale și de o disciplina financiară mai stricta, sa reducă substanțial rata inflației. În lumina experienței de după anul 1990, Guvernul și B.N.R. au întreprins în ultimele luni mai multe reforme structurale în vederea îmbunătățirii eficientei politicii monetare, prezentate în continuare.

22. În primul rind, implementarea unei politici monetare severe a fost împiedicată în trecut de lipsa disciplinei financiare în întreprinderile de stat, care a dus la creșterea rapida a plăților restante, deoarece întreprinderile au căutat să-și finanteze activitățile din resurse din afară sistemului bancar. Guvernul acorda o foarte mare prioritate reducerii volumului plăților restante ale întreprinderilor în timpul procesului de stabilizare. În acest scop, este aplicat un program energetic în vederea impunerii unei mai stricte discipline financiare în întreprinderile proprietate de stat și în regiile autonome, asa cum se arata în paragrafele 37-52 de mai jos, și se asteapta ca implementarea ferma a acestor măsuri sa determine o reducere foarte substantiala în termen reali a nivelului plăților restante. Reducerea plăților restante la nivelurile stabilite în anexa nr. 4 va constitui un reper cantitativ în cadrul primei și celei de-a doua analize a programului; mai mult, obiectivul privind plățile restante ale întreprinderilor la 30 iunie 1994 va constitui o sarcina indicativa în cadrul programului și, dacă aceasta nu va fi realizată, Guvernul și B.N.R. se vor consulta cu reprezentanții F.M.I. pentru a reexamina obiectivele financiare stabilite în acest memorandum și vor fi propuse, dacă este cazul, modificările necesare ale criteriului de performanță referitor la nivelul activelor interne nete ale sistemului bancar la 30 septembrie și respectiv 31 decembrie 1994.

23. B.N.R. nu va efectua nici un fel de alte operațiuni de compensare selectiva sau globală și nici alte aranjamente speciale pentru a acorda credite băncilor sau direct întreprinderilor în vederea facilitării lichidării datoriei sau a creanțelor acumulate sub forma plăților restante între întreprinderi.

24. În al doilea rind, în vederea inlaturarii a noi obstacole în aplicarea politicii monetare, Guvernul și B.N.R. au eliminat treptat, până la sfârșitul anului 1993, toate creditele de refinantare subvenționate (cu excepția volumului existent de creanțe conform Legii nr. 71/1992). Pe durata acestui aranjament propus, B.N.R. nu va acorda noi credite de refinantare cu rate ale dobinzii sub nivelul ratei de referința, și nici alte credite la care dobinda să fie amînată pentru perioade mai mari de o luna.

25. În al treilea rind, conform convenției cu B.N.R., Guvernul a luat măsuri ferme de limitare a impactului monetar al finanțării deficitului prin transferarea unei părți considerabile a împrumuturilor sale de la B.N.R. la C.E.C., ca și prin transferarea majorității depozitelor sale de la băncile comerciale la B.N.R. Pe durata acestui aranjament propus, Guvernul va lua măsuri pentru ca mărimea datoriei sale către B.N.R. sa nu contravina restrictiilor specificate în art. 31 al statutului care reglementează operațiunile B.N.R. (Legea nr. 34/1991), reducind astfel substanțial presiunea pe care finanțarea bugetară o exercită asupra administrării bazei monetare. Guvernul și B.N.R. considera ca rolul B.N.R. în derularea unei politici monetare severe a fost intarit prin reformele structurale descrise mai sus, care au completat măsurile anterioare de eliminarea a plafoanelor de credit, de introducere a cerințelor pentru rezerve în numerar și de imbunatatire a eficientei sistemului cerințelor pentru rezerve prin lărgirea bazei acestuia spre a include depunerile populației și prin aplicarea unor penalizări severe pentru nerespectarea acestora.

26. În acest context și luând în considerare scăderea programata a volumului plăților restante între întreprinderi, Guvernul a stabilit obiectivele politicii monetare pentru 1994, bazate pe previziuni moderate ale evolutiilor prețurilor și cererii de bani. În acest scop, programul Guvernului permite o creștere a masei monetare (exprimată în moneda naționala) de 54% în primul semestru din anul 1994 și 35% în cel de-al doilea semestru, care este corelata cu scăderea rapida a nivelului inflației. Programul de credit pentru 1994 este menit a fi compatibil cu aceasta creștere monetara și cu creșterea stabilită pentru rezervele internaționale nete, dar trebuie, de asemenea, să asigure în anul 1994 o creștere corespunzătoare a nivelului real al creditului bancar către sectorul neguvernamental, inclusiv către întreprinderile de stat și private. Activele interne nete ale sistemului bancar sunt proiectate sa crească cu aproximativ 54% și 31% în primul și respectiv al doilea semestru al anului 1994. Plafoanele pentru volumul activelor interne nete ale sistemului bancar vor constitui un criteriu de performanță, asa cum se detaliază în anexa nr. 5. Datorită schimbărilor majore care afectează în prezent sistemul financiar din România, inclusiv ajustarile în ratele dobinzii și în cursul de schimb valutar, este posibil ca cererea de bani să se abata considerabil de la proiectiile incluse în acest program. În cazul unei evolutii a cererii de bani substanțial diferita de cea anticipata în perioada care se încheie la 30 iunie 1994 (ca și în cazul nerealizarii sarcinii indicative pentru plățile restante ale întreprinderilor la finele lunii iunie 1994), Guvernul și B.N.R. se vor consulta cu reprezentanții F.M.I. în vederea reexaminarii obiectivelor financiare stabilite pentru al doilea semestru din anul 1994, incluzind propunerea oricăror modificări necesare ale criteriilor de performanță pentru 30 septembrie și 31 decembrie 1994. La data efectuării primei analize, se vor conveni cu F.M.I. și obiectivele de politica monetara pentru anul 1995, ca și criteriile de performanță privind activele interne nete ale sistemului bancar la 31 martie, 30 iunie și 30 septembrie 1995.

27. Deși datele privind distribuția creditului bancar sunt nesemnificative, B.N.R. va acorda o atenție deosebită protejării accesului sectorului privat în curs de dezvoltare la credite bancare noi, în special prin aplicarea mai eficienta a măsurilor prudentiale care să evite dirijarea creditului către întreprinderile neviabile. Initiativele Guvernului și ale F.P.S. de a întări disciplina financiară și restructurarea întreprinderilor vor constitui o completare esențială a acestor politici. În plus, la fiecare analiza a programului, F.M.I. va face o evaluare a progreselor înregistrate în identificarea și supravegherea creșterii creditului către întreprinderile de stat și către sectorul privat.

28. Pentru îndeplinirea obiectivelor politicii monetare în anul 1994, B.N.R. intenționează sa continue folosirea, în special, a instrumentelor indirecte de control monetar, limitind injectia de lichiditate neta prin operații de refinantare la niveluri corespunzătoare obiectivelor sale monetare globale. B.N.R. va stabili, pe durata programului, obiective cantitative pentru baza monetara, ca jaloane pentru politica monetara. Obiectivele până la 31 decembrie 1994 pentru baza monetara au fost discutate cu personalul F.M.I. și corespund programului privind politica monetara din aranjamentul propus; ele constituie sarcini indicative în cadrul programului financiar (anexa nr. 6). La data efectuării primei analize, sarcinile indicative pentru baza monetara vor fi stabilite pentru restul perioadei acoperite de aranjamentul propus.

29. Reformele prezentate mai sus, în vederea intaririi părții structurale a politicii monetare, au ca scop facilitarea menținerii controlului strict asupra creșterii bazei monetare, contribuind astfel la creșterea semnificativă a ratelor nominale ale dobinzilor. Acțiunile recente ale B.N.R. în aceasta direcție au inclus reintroducerea licitațiilor de credit în care ratele dobinzii determinate pe piața au depășit substanțial rata normală de referința, precum și o creștere semnificativă a ratei creditului "overdraft", având drept consecința o creștere puternica a ratei medii a dobinzii asupra creditelor B.N.R. În ultimele luni, B.N.R. a extins astfel folosirea licitațiilor de credit, împreună cu aplicarea de dobinzi penalizatoare pentru creditul "overdraft", reducind utilizarea liniilor sale obișnuite de credit și eliminând practic creditele subvenționate. B.N.R. intareste, în continuare, tehnicile sale de refinantare prin solicitarea de garanții corespunzătoare pentru fiecare instrument de refinantare și prin evitarea utilizării excesive a creditului "overdraft" sau a dependentei imprudente a băncilor de acesta, prin fixarea de plafoane pentru accesul fiecărei bănci la aceasta facilitate. În plus, transferarea majorității depozitelor administrației de la băncile comerciale la B.N.R. a limitat accesul băncilor la o finanțare ieftina din aceasta sursa. B.N.R. supraveghează și introduce proceduri stricte de control asupra sumelor în tranzit ("float") din sistemul bancar, prin intermediul penalizărilor financiare asupra sumelor excesive în tranzit ale fiecărei bănci.

30. Acțiunile de intarire a restrictiilor monetare au avut ca rezultat o creștere semnificativă a ratelor dobinzilor la băncile comerciale și la C.E.C. la niveluri real pozitive, deoarece Guvernul și B.N.R. au considerat aceasta ca fiind esențială pentru întărirea încrederii în activele interne și au acordat, în acest scop, stimulente corespunzătoare deponentilor interni. Astfel, pe baza analizata, rata medie a dobinzii de refinantarea a B.N.R. (excluzând creditele "overdraft") este actualmente de ordinul a 250%, iar ratele la creditele băncilor comerciale sunt în mod obișnuit la nivelul de 150%. Pentru a îmbunătăți eficienta alocării creditelor și a oferi stimulente pentru economii, B.N.R. va asigura o structura flexibila a ratelor dobinzilor și niveluri ale acestora care să reflecte condițiile pieței. Dacă ratele dobinzilor băncilor comerciale se adapteaza pre lent la schimbările intervenite în ratele B.N.R., aceasta va introduce un set de măsuri suplimentare în scopul îmbunătățirii structurii ratelor dobinzii. Asemenea măsuri pot include, între altele, transferul la B.N.R. al depozitelor administrației aflate încă la băncile comerciale, preluarea depunerilor de la C.E.C. și de la alte bănci, emiterea de certificate de depozit B.N.R.cu dobinda aliniata la structura ratei dobinzii B.N.R. în vederea absorbirii lichidității și, dacă este cazul, măsuri administrative cum ar fi limitarea accesului la licitațiile de refinantare pentru băncile care nu reușesc să-și adapteze ratele dobinzii pentru depuneri. Pentru a facilita evaluarea periodică a evoluției ratelor dobinzilor, B.N.R. a introdus în februarie 1994 un sistem de urmărire sistematica și regulată a ratelor dobinzilor care va cuprinde evolutiile ratelor reprezentative la depozite și credite din sistemele C.E.C. și bancar.

31. Creșterea substantiala a ratelor nominale ale dobinzilor înregistrată în ultima perioadă a generat profituri importante pentru B.N.R., care se asteapta sa ramina la niveluri mari până când inflatia se va reduce substanțial și deci și ratele nominale ale dobinzilor se vor reduce corespunzător. Pentru a sprijini politica de restrictii monetare, B.N.R. intenționează sa utilizeze o parte a profiturilor sale în scopul creșterii capitalului și rezervelor proprii la niveluri care să-i permită anularea pierderilor substanțiale din reevaluari, înregistrate în cursul ultimilor doi ani. Profitul neutilizat pentru constituirea de rezerve, anularea creanțelor restante față de administrația centrala sau pentru scopurile curente ale B.N.R. va fi transferat la bugetul de stat.

32. Aplicarea efectivă în anul 1994 a controlului monetar indirect, ca și reactia ratelor dobinzilor din sistemul financiar la acțiunea mecanismelor pieței, vor fi usurate de înființarea piețelor de capital și titlurilor de valoare, în special în ce privește instrumentele negociabile, inclusiv titlurile guvernamentale purtătoare de dobinda la nivelul ratelor pieței. Guvernul a început emiterea acestor titluri în martie 1994 și evoluția acestui program va fi discutata în cadrul primei analize.

33. Guvernul și B.N.R. sunt ferm hotariti sa înființeze o piața moderna de capital care să faciliteze finanțarea investițiilor de către agenții economici și să asigure surse nemonetare pentru finanțarea publică. În anul 1994 va fi aplicat un program care să sprijine dezvoltarea pieței titularilor de valoare, iar Guvernul și B.N.R. vor susține aprobarea unei legi privind înființarea Bursei de valori ca o prioritate și punerea sa în funcțiune până la 15 noiembrie 1994, ca un reper structural, a carei realizare va fi evaluată la data efectuării primei analize în cadrul aranjamentului propus. În plus, optimizarea sistemului de plati și cliring constituie în prezent o prioritate pentru B.N.R. și se asteapta înregistrarea unui progres substanțial în acest domeniu până la data efectuării primei analize prevăzute de program. Ca un prim pas, B.N.R. va incuraja introducerea de către băncile comerciale a unor noi instrumente de plată care să poată fi onorate cu o întârziere minima, în vederea accelerarii plăților dintre clienții diferitelor bănci. Sub egida B.N.R. va fi înființat un sistem modern de plati, realizarea acestuia constituind un reper structural la data efectuării celei de-a doua analize prevăzute de program.

34. Guvernul și B.N.R. intenționează, de asemenea, să facă C.E.C-ul să fie mai receptiv la cerințele forțelor pieței. Guvernul va elabora propuneri detaliate pentru reformarea și restructurarea activității C.E.C., inclusiv modificări în legislație care să clarifice rolul C.E.C. în cadrul sistemului bancar. Vor fi întărite stimulentele manageriale și va fi introdus un sistem modernizat de prelucrare a datelor ca baza pentru lărgirea gamei de servicii oferite de C.E.C. În plus, Guvernul și B.N.R. intenționează să asigure, pe durata programului, rate ale dobinzii real pozitive pentru depunerile la termen efectuate la C.E.C, precum și rate ale dobinzii pentru depunerile la vedere mai apropiate de rata inflației decît în trecut. Progresele înregistrate în elaborarea propunerilor pentru reforma structurală a C.E.C. vor fi discutate la data primei analize în cadrul programului, iar progresele în implementarea reformei vor constitui un reper structural la data celei de-a doua analize prevăzute de program.

35. Ținând seama de contribuția pe care un sistem bancar sanatos o poate exercita asupra creșterii economice, B.N.R. întreprinde măsuri pentru întărirea activității sale curente de supraveghere bancară, În acest scop, B.N.R. primește asistența tehnica de la C.E. PHARE și din alte surse. La începutul anului 1994 au fost emise directive de prudentialitate pentru sistemul bancar referitoare la clasificarea împrumuturilor, ca și în ce privește constituirea de provizioane, necesitatea unui capital adecvat și gradul de expunere valutară. Începând cu luna decembrie 1993, B.N.R. a initiat inspecții la sediile băncilor de stat și private, în vederea asigurării soliditatii financiare a acestor instituții, ca și a respectării de către acestea a legilor și regulamentelor în vigoare. Succesul reformei sistemului bancar va necesita creșterea substantiala a personalului B.N.R. implicat în activitatea de supraveghere, în vederea asigurării respectării unor directive judicioase de prudenta de către bănci și a realizării unui program corespunzător de inspecții pe teren. De asemenea, B.N.R. și Guvernul vor incuraja băncile importante să-și înființeze unități care să faciliteze restructurarea întreprinderilor și sa întreprindă și alte acțiuni care să întărească disciplina financiară în cadrul acestora. Pe măsura ce sfera restructurării întreprinderilor care înregistrează pierderi mari este definitivata, iar implementarea acestei acțiuni a început, creditele neperformante rămase la bănci vor fi complet provizionate și provizioanele respective vor fi neimpozabile până cel mai tirziu în anul fiscal 1995. Supravegherea stricta de către B.N.R. are drept scop sa contracareze riscul moral potențial în sistemul financiar ; mai mult, în cazul perturbarilor în sistemul financiar, Guvernul și B.N.R. intenționează sa limiteze sprijinul acordat în onoarea garanțiilor guvernamentale pentru depunerile din sistemul C.E.C., ca și posibilitatea B.N.R. de a acorda credite de ultima instanța.

36. Paralele cu restructurarea întreprinderilor, Guvernul și B.N.R. vor adopta o strategie de privatizare și restructurare a băncilor comerciale, iar pregătirea unor planuri corespunzătoare pentru aceasta va constitui un reper structural pentru prima analiza a programului. Restructurarea băncilor va fi realizată pe baza unor expertize detaliate ale bilanțurilor băncilor, efectuate de firme independente de expertiza. Pe baza rezultatului activităților sale de supraveghere și a rapoartelor anuale pe 1993 și 1994, B.N.R. va pregati evaluări în scris asupra necesității, volumului și datelor recapitalizarii băncilor. Bilanțurile băncilor comerciale de stat vor fi restructurate în timp printr-o combinație adecvată de titluri guvernamentale și capital nou, incluzind mai ales o infuzie de capital privat în vederea creșterii caracterului adecvat al capitalului băncilor la niveluri suficiente pentru atingerea standardelor convenite pe plan internațional. Implementarea primului stadiu al planului de restructurare și recapitalizare a băncilor, care este prevăzut sa includă privatizarea a doua bănci de stat până în mai 1995, va constitui un reper structural în cadrul celei de-a doua analize a programului. Acestea, împreună cu alte reforme ale sectorului financiar, vor fi elaborate împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, în contextul viitorului credit pentru ajustarea sectorului financiar și al întreprinderilor (F.E.S.A.L.).

Privatizarea reforma întreprinderilor și disciplina financiară

37. Guvernul privește privatizarea activelor proprietate de stat ca esențială pentru îmbunătățirea eficientei și competitivitatii economiei românești și pentru relansarea unei cresteri economice substanțiale. Progrese foarte însemnate s-au înregistrat în vânzarea întreprinderilor mici către sectorul privat, ca și în transferul proprietății pământului și locuințelor. Guvernul a privatizat marea majoritate a fondului locativ. De asemenea, au fost privatizate cele mai multe dintre fostele cooperative agricole, prin distribuirea pământului către țărani. Aproximativ 80% din terenul arabil este în proprietate privată, restul de 20% aparținând întreprinderilor de stat care au fost transformate în societăți comerciale și care vor fi privatizate la timpul potrivit. Cu toate acestea, procesul de înregistrare a terenurilor, care ar facilita vânzarea acestora, nu este încă finalizat; finalizarea sa este prevăzută pentru jumătatea anului 1994. Între timp, Parlamentul este pe cale de a încheia activitatea asupra legislației care permite proprietarilor de pământ de a-l arenda sau ipoteca, drept care ar induce sporirea producției agricole; adoptarea și promulgarea acestei legi este prevăzută pentru aprilie 1994. Ca o consecința a acestor măsuri, s-a produs deja o orientare a forței de muncă către sectorul privat, care, la sfârșitul anului 1992, detinea 37% din totalul forței de muncă (inclusiv sectorul privat agricol); în prezent, sectorul privat contribuie la realizarea P.I.B. cu 26%.

38. Guvernul a creat, de asemenea, cadrul instituțional pentru schimbarea formei de proprietate a întreprinderilor. În anul 1992, cele cinci F.P.P. au distribuit certificate de proprietate populației adulte. Fiecare dintre cele cinci F.P.P. deține 30% din aproximativ o cincime din numărul societăților comerciale. Aceste certificate au fost ridicate de aproximativ 95% din cei 18 milioane cetățeni care aveau dreptul la ele. Certificatele pot fi transformate direct în acțiuni la diferite întreprinderi sau utilizate în participarea la licitațiile de acțiuni în cadrul procesului de privatizare. În 1992 a fost înființat și Fondul Proprietății de Stat (F.P.S.), ca organism independent, răspunzător față de Parlament. Sarcina acestuia este de a sprijini terminarea rapida a procesului privatizării și, ca urmare, este răspunzător pentru administrarea, controlul financiar și vânzarea sau lichidarea celor 70 procente rămase (după preluarea de cele 5 F.P.P. a 30%) din capitalul societăților comerciale F.P.S. a preluat aproximativ 95% din cele peste 6.000 întreprinderi de stat; restul se prevede a fi preluat până la mijlocul lunii aprilie 1994.

39. Pentru desfășurarea operativă a privatizării, portofoliul cumulat al întreprinderilor de stat a fost provizoriu împărțit de F.P.S. în trei categorii, funcție de mărimea lor. F.P.S. intenționează sa desfășoare privatizarea acestor categorii de întreprinderi pe cai paralele; pentru fiecare categorie vor fi aplicate măsuri specifice de accelerare a privatizării. Întreprinderile mici vor fi privatizate prin metoda MEBO sau printr-o procedură de licitație competitivă simpla, similar cu procedura competitivă utilizata pentru vânzarea activelor întreprinderilor, și aceste metode vor fi destinate, în principal, investitorilor români. Mai mult de 400 din cele aproximativ 2.600 de societăți comerciale clasificate drept mici au fost privatizate până la sfârșitul lunii martie 1994. Pentru societățile mijlocii, în număr aproximativ 2.850, responsabilitatea dirijarii privatizării a fost acordată F.P.S. și F.P.P. Începând cu august 1991, un proiect de privatizare pilot a fost înființat de Agenția Naționala de Privatizare (A.N.P.), implicind 32 societăți, din care 22 au fost deja privatizate. Privatizarea băncilor și a societăților comerciale mari va fi realizată de F.P.S. și F.P.P., printr-o abordare caz cu caz. În primele 10 luni ale anului 1993, F.P.S. a publicat trei liste cuprinzând 100 întreprinderi mijlocii și mari care urmează a fi privatizate cu prioritate.

40. Guvernul considera accelerarea privatizării ca fiind esențială pentru restructurarea economiei românești, atât ca dovada a angajamentului pe termen lung al autorităților de a crea economia de piața, cît și ca mijloc de atragere a încrederii investitorilor. Certificatele de proprietate fiind de acum distribuite populației și metodologia de privatizare a întreprinderilor de diferite marimi fiind elaborata, Guvernul reanalizeaza modalitățile menite să contribuie la simplificarea procedurilor în scopul accelerarii ritmului privatizării.

41. F.P.S. a întocmit un program de privatizare pentru anul 1994, precum și un raport financiar anual asupra activităților sale din 1993. Aceste documente au fost aprobate de Parlament la 16 martie 1994 și puse la dispoziția F.M.I. F.P.S. intenționează ca până la sfârșitul lunii decembrie 1994 sa privatizeze încă 1.930 de întreprinderi mici cu un capital social de 280 miliarde lei (la 31 decembrie 1992). De asemenea, F.P.S. își propune ca obiectiv sa privatizeze, în 1994, 403 întreprinderi mijlocii care aveau un capital social de 443 miliarde lei la 31 decembrie 1992. În sfârșit, F.P.S. intenționează sa realizeze până la sfârșitul anului 1994 privatizarea a 35 întreprinderi mari cu capital social de 442 miliarde lei (la 31 decembrie 1992).

42. Având în vedere programele de privatizare propuse pentru întreprinderile mici, mijlocii și mari, se prevede că un număr de întreprinderi reprezentind aproximativ o zecime din capitalul social al actualelor societăți comerciale cu capital majoritar de stat să fie privatizate în anul 1994. Progresul semnificativ realizat în îndeplinirea obiectivelor privatizării în anul 1994 prevăzute mai sus va constitui un reper structural pentru prima analiza din cadrul programului, când vor fi discutate și obiectivele procesului de privatizare în anul 1995. Progresele semnificative în realizarea privatizării în anul 1995 vor constitui un reper structural pentru a doua analiza din cadrul programului.

43. Guvernul considera ca progresele rapide în privatizarea întreprinderilor reprezintă calea cea mai eficienta de imbunatatire a conduitei societăților și disciplinei financiare a întreprinderilor. Pentru sprijinirea acestei prioritati pe termen scurt, datorită duratei mari a procesului de privatizare, Guvernul - în colaborare cu F.P.S., în calitatea sa de acționar principal al întreprinderilor - intenționează să asigure luarea de urgenta a unor măsuri de imbunatatire a conduitei și performantelor financiare în cea mai mare parte a societăților comerciale cu capital majoritar de stat. Aceasta va fi realizată atât prin măsuri specifice de restructurare, reducere a dimensiunilor sau de închidere a întreprinderilor cu pierderi și neviabile, cît și prin stabilirea unor înțelegeri cu întreprinderile asupra contractelor de management. Aceasta va sprijini îmbunătățirea disciplinei financiare a întreprinderilor și a alocării resurselor în economie și va pune bazele accelerarii procesului de transferare a proprietății. Legea privind contractele de management pentru întreprinderile de stat, aprobată de Parlament în octombrie 1993, oferă cadrul juridic pentru activitatea F.P.S. în aceasta privinta.

44. Deși restructurarea și reorientarea majorității întreprinderilor va fi realizată cu timpul de F.P.S. și F.P.P., de actionarii privati și de sistemul bancar, Guvernul considera ca este necesar ca în această perioadă să-și asume un rol vizibil și important în restructurarea, micșorarea sau închiderea unui număr semnificativ de întreprinderi cu pierderi și/sau plati restante mari. Acestea sunt întreprinderi ale căror dificultăți au un impact social sau sectorial prea puternic pentru a putea fi rezolvate corespunzător de actionarii privati sau de sectoarele specializate ale băncilor comerciale. Citeva din acțiunile recente și de perspectiva în aceasta privinta sunt prezentate în paragrafele următoare.

45. În primul rind, în septembrie 1993, Ministerul Finanțelor și B.N.R., de comun acord, au declarat în incapacitate de plată, conform Legii nr. 76/1992, 20 întreprinderi de stat cu volume mari de plati restante, în timp ce F.P.S. a initiat procedurile de lichidare pentru o alta întreprindere de stat. 46. În al doilea rind, ca un pas important în întărirea disciplinei financiare în asemenea întreprinderi, au fost "izolate" de sistemul bancar 30 întreprinderi cu plati restante mari față de bănci, și puse sub supravegherea unui Comitet de Restructurare, compus din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Industriilor, B.N.R. și F.P.S. Acest Comitet de Restructurare, care și-a încheiat activitatea la sfârșitul anului 1993, a fost însărcinat sa decidă în ce măsura garanțiile de credite sau resursele de la F.P.S. sau de la bugetul de stat vor fi disponibilizate conform planurilor de restructurare propuse de comisii pentru aceste întreprinderi. În ultimele luni ale anului 1993, Comitetul de Restructurare, sprijinit de asistența tehnica, a elaborat planuri detaliate de acțiune pentru fiecare din aceste întreprinderi, aprobate ulterior de Guvern. Aplicarea acestor planuri a început în ianuarie 1994. Ca parte a acestor planuri de acțiune au fost identificate trei întreprinderi pentru care lichidarea este singura opțiune. A fost convenit cu Banca Mondială un grafic detaliat pentru închiderea sau lichidarea acestor întreprinderi, și implementarea acestui program a început în ianuarie 1994.

47. În al treilea rind, în privinta altor întreprinderi cu capital majoritar de stat cu volum mare de pierderi sau plati restante, F.P.S. și Agenția de Restructurare, actionind în colaborare cu Guvernul, vor asigura condițiile ca deciziile operative luate de fiecare întreprindere să fie puse urgent de acord cu criteriile financiare, inclusiv prin pârghia contractelor de management, cu prioritate pentru un grup inițial de circa 250 întreprinderi cu volum mare de pierderi și/sau plati restante. Ca parte a acestui proces de impunere a unei discipline financiare mai severe 25 societăți comerciale care, împreună cu 5 mari regii autonome, înregistrează cel puțin 50% din pierderile nete și peste o treime din plățile restante ale sectorului de stat, vor fi în mod special supravegheate de F.P.S. și Agenția de Restructurare în primele luni ale anului 1994, și vor fi convenite cu aceste întreprinderi planuri care să asigure performanțe financiare îmbunătățite. Progresele semnificative în introducerea contractelor de management în sectorul de stat și, în special, în implementarea acestui regim de supraveghere specială pentru întreprinderile selectate, ca și analiza restructurării celor 30 întreprinderi "izolate" discutate în paragraful 46 de mai sus, vor constitui un reper structural în cadrul primei analize a programului, când vor fi discutate și obiectivele pe anul 1995. Progresele semnificative ulterioare în restructurare și reducerea pierderilor și plăților restante, ale întreprinderilor discutate în acest paragraf, asa cum se va arata la data primei analize a programului, vor constitui un reper structural pentru cea de-a doua analiza. În aceasta privinta, reperele cantitative pentru pierderile întreprinderilor sunt stabilite în anexa nr. 7.

48. Regiile autonome sunt considerate o categorie aparte de întreprinderi datorită faptului ca ele nu sunt constituite ca societăți pe acțiuni și nu exista intenția privatizării lor într-un viitor apropiat. Prin Ordonanța nr. 15/1993, Guvernul a stabilit o noua definiție a regiilor autonome, conform căreia acestea se vor limita la realizarea activității lor de baza. Un număr de asemenea regii, cum este RENEL, întreprindere de stat din domeniul energiei electrice, a început sa dea curs acestei ordonanțe prin transferarea funcțiilor și activelor nestrategice către societăți comerciale separate. A fost înființat un grup de lucru însărcinat cu favorizarea activităților la care se face referire în aceasta ordonanța, în special analizarea regiilor existente și stabilirea activelor de care vor fi private. Ministerele importante, împreună cu Ministerul Finanțelor, vor institui controlul managerul asupra acestor întreprinderi și vor solicita prezentarea de planuri financiare eficiente, în prima etapa pentru 50 regii autonome importante, incluzind 5 din regiile autonome cu cele mai mari volume de plati restante și pierderi nete care au fost identificate pentru tratament prioritar în cadrul acestui proces. Modalitățile de restructurare și reforma acestor regii sunt discutate în legătură cu diferitele acțiuni ale Băncii Mondiale. Implementarea măsurilor de reducere substantiala a numărului acestor regii - în prezent 900 - și supunerea lor unor restrictii bugetare severe cu costuri de funcționare și de capital într-o relație corespunzătoare cu veniturile va fi, de asemenea, luată în considerare în cadrul primei analize a programului.

49. În ceea ce privește cadrul legal de promovare a administrării eficiente a întreprinderilor, Guvernul a luat o serie de măsuri pentru a impune penalizări legale mai severe întreprinderilor care nu respecta disciplina financiară. În acest scop, Legea nr. 76/1992 aprobată în iulie 1992 prevede posibilitatea creditorilor de a popri activele interne ale debitorilor. În iulie 1993, această lege a fost amendata în vederea intaririi prevederilor sale, între altele prin aplicarea unei dobinzi la plățile restante existente între întreprinderi și o prevedere similară se aplică și plăților restante din impozite; în luna ianuarie 1994 ratele acestor dobinzi au fost majorate și reprecizate la un nivel de 0,4% pe zi. În același timp, o penalizare substantiala sub forma unor reduceri a nivelului salariilor care nu sunt supuse impozitului suplimentar pe salarii va fi aplicată întreprinderilor creditoare care continua sa vinda companiilor care nu-și achită obligațiile față de ele și contractează astfel plati restante.

50. Legea falimentului, considerată de Guvern parte integrantă a cadrului juridic desemnat sa sprijine disciplina financiară, este prevăzută a fi adoptată de Parlament cu maxima prioritate. Guvernul va cauta să obțină aprobarea Parlamentului până la 15 august 1994 ca un criteriu de performanță în cadrul aranjamentului propus. Această lege va permite creditorilor sa initieze proceduri de declarare a falimentului în cadrul tribunalelor românești oricărei persoane juridice (inclusiv întreprinderi comerciale) și, de asemenea, va legaliza procedurile de încasare a sumelor de la debitori, rezolvarea în cele din urma a creanțelor față de debitori și va prevedea un plan de reorganizare și prioritate în distribuirea activelor pentru creanțele creditorilor ulteriori falimentului. Până atunci, creditorii inițiază în mod efectiv acțiuni de declarare a debitorilor în stare de faliment conform Codului comercial existent. Este în pregătire un proiect de lege pentru înființarea tribunalelor comerciale în vederea facilitării consolidării legislației falimentului și simplificarii procesului de obținere a reparațiilor pentru creditori conform Legii nr. 76/1992 ; adoptarea și aplicarea acestei legi constituie o prioritate de prim ordin pentru Guvern și este de asteptat să aibă loc până la jumătatea anului 1994. Până la adoptarea acestei legi, Ministerul Justiției a aprobat o procedură de reorganizare a tribunalelor civile existente în sensul creării unor secții separate care să se ocupe de litigiile comerciale; implementarea acestei proceduri a început în ultima parte a anului 1993. Guvernul cauta în prezent surse de asistența tehnica în vederea pregătirii judecătorilor pentru aceste tribunale.

51. În sfârșit, B.N.R. elaborează propuneri de încurajare a apariției pieței efectelor comerciale pentru a face creditul dintre întreprinderi transparent și mai eficient, și evoluția acestei piețe va fi discutata la data primei analize a programului. Guvernul intenționează ca prin aceste măsuri sa reducă progresiv interesul întreprinderilor de a-și finanta activitatea prin arierate.

52. Dacă măsurile descrise mai sus se vor dovedi necorespunzătoare pentru reducerea arieratelor, Guvernul va lua măsuri suplimentare directe pentru a se asigura ca întreprinderile publice din sectorul nefinanciar (regiile autonome) nu acorda noi credite întreprinderilor debitoare și ca ele însele își plătesc la timp datoriile către furnizori și va lua măsuri similare și față de societățile comerciale de stat aflate sub control, asa cum se prevede în Legea nr. 76/1992. Penalizările financiare aferente arieratelor vor fi, de asemenea, intensificate pentru a preveni orice noua formare a acestora.

Prețuri și salarii

53. Procesul liberalizarii prețurilor este în prezent aproape încheiat în ce privește comerțul cu amănuntul, cu excepțiile prezentate mai jos, iar Guvernul nu va reintroduce controale asupra prețurilor. Mai curînd Guvernul va lua noi măsuri pentru a-și reduce participarea la procesul de negociere a prețurilor, cu scopul final al inlaturarii tuturor controalelor și notificărilor prealabile ale modificărilor de prețuri. La 1 mai 1993 Guvernul a înlăturat practic toate subvențiile rămase la bunurile de consum; totuși, rămâne în vigoare un sistem de control și supraveghere a prețurilor pentru în număr redus de bunuri de consum. Guvernul s-a angajat sa reducă subvențiile la producător în anul 1994 - conform schitei de buget - și din nou în anul 1995. Controalele rămase asupra prețurilor pentru bunurile de consum care au fost subvenționate până la 1 mai 1993 au fost inlaturate în marea lor majoritate la începutul lunii aprilie 1994 și sistemul existent de supraveghere a prețurilor pentru produsele menționate în Hotărârea Guvernului nr. 206/1993 și în Hotărârea Guvernului nr. 45/1994 va fi în curînd limitat în continuare la produsele și serviciile realizate de monopolurile naturale și la produsele și serviciile subvenționate.

54. Guvernul considera esențială asigurarea protecției consumatorilor și a altor clienți împotriva practicilor neloiale ale monopolului. De asemenea, recunoaște necesitatea rezolvarii urgente a necesității intaririi concurentei reale, inclusiv în ceea ce privește cumpărarea și vânzarea de produse agricole, prin aceasta sporindu-se stimulentele pentru producători și evitindu-se prețurile necorespunzător de mari pentru consumatori. În viitorul imediat, concentrarile de forta pe piața vor continua să fie tratate prin proceduri ad-hoc, însă Guvernul intenționează ca până la 15 aprilie 1994 să prezinte Parlamentului o lege a concurentei după modelul vest-european și american și sa creeze și să asigure cu personal o autoritate însărcinată cu aplicarea acestei legi. O dată cu creșterea autorității respective va inceta responsabilitatea Ministerului Finanțelor în domeniul supravegherii prețurilor, aceasta trecind în sarcina noii autorități. Promulgarea legii concurentei și crearea autorității menționate vor constitui un reper structural în cadrul primei analize a programului.

55. Guvernul considera ca fiind foarte importanța pentru întreprinderi libertatea de a introduce în prețurile lor costurile aferente importurilor, pentru a se evita variatii mari ale prețurilor și apariția efectelor perturbatoare ale unei abordari eșalonate. În special, Guvernul s-a angajat sa continue ajustarea prețurilor tuturor produselor energetice livrate agenților economici, pentru a se menține paritatea cu prețurile internaționale.

56. O politica a veniturilor bazate pe impozite este considerată de Guvern ca fiind esențială pentru stoparea presiunii inflationiste și promovarea competitivitatii economiei românești. Guvernul intenționează sa continue aplicarea actualei scheme de indexare în perspectiva a salariilor, în vederea realizării cresterilor permise în legea privind fondul de referința al salariilor pentru toți angajații întreprinderilor de stat și ai administrației publice. Întreprinderile vor continua să fie supuse unui impozit suplimentar punitiv (cu cote mergind până la 500%) asupra cresterilor de salarii peste suma de referința. Pentru a se evita spirala prețuri-salarii, în special în lumina inflației care reflecta creșterile corective de prețuri, coeficientul de indexare va continua să fie destinat asigurării unei compensații parțiale pentru creșterile de prețuri. În plus, Guvernul va continua sa urmărească îndeaproape evoluția fondului de salarii al fiecărei întreprinderi, pentru a se asigura ca plafoanele de salarii funcționează într-un mod care stimuleaza reducerea excesului de personal, acolo unde este cazul.

Sectorul extern

57. Pentru îmbunătățirea situației balanței de plati și furnizarea de stimulente adecvate sectoarelor exportatoare, Guvernul întreprinde în prezent o serie de acțiuni pentru reforma pieței valutare și unificarea cursului de schimb, în cadrul unei politici financiare restrictive adecvate. Elementele inițiale ale reformei, care au fost implementate până la 12 aprilie 1994, au inclus: modificarea mecanismului de determinare a cursului de schimb prin licitații astfel încât să se acopere integral piața licitațiilor; canalizarea tuturor tranzacțiilor comerciale oficiale, inclusiv a celor pentru importul de petrol, prin licitații; asigurarea accesului liber al întreprinderilor la licitațiile valutare; și autorizarea băncilor comerciale naționale și străine din România de a cumpara valuta în nume propriu, în cadrul limitelor prudentiale instituite săptămînal asupra pozițiilor lor valutare deschise. B.N.R. va evita sa intervină direct pe piața, cu excepția cumpărărilor ocazionale pentru constituirea rezervelor oficiale și pentru efectuarea de operațiuni ocazionale de reglare și nu va da niciodată sfaturi participanților la tranzacții, astfel încât cursul de schimb să fie determinat exclusiv de piața. Funcționarea pieței valutare va fi urmărită cu grija pentru a se asigura ca ea reflecta pe deplin forțele pieței. Punctele de referința în aceasta privinta vor include în special primele din birourile de schimb, volumele tranzactate pe piața, accesul liber al întreprinderilor la valuta fără intervenții sau intirzieri, eliminarea lipsei de valuta pentru plățile curente ale întreprinderilor și competitivitatea cursului de schimb. Autoritățile vor furniza F.M.I. informații complete despre evoluția pieței, inclusiv prin participarea reprezentantului F.M.I. în România la licitații și prin consultații la piața asupra experienței lor în evoluția pieței. În perioada anterioară reformei mecanismului de licitație descrisă mai sus, politica valutară și monetara a fost directionata spre eliminarea treptata a diferenței dintre cursul determinat prin licitație și cursul paralel neoficial. După aceasta reforma a licitațiilor, aceste politici continua să aibă drept scop menținerea relativ mica a diferenței dintre cursul stabilit la licitație și cel al birourilor de schimb, La această dată, cursul de schimb la licitație este de 1.679 lei/dolar S.U.A., iar cursul mediu de cumpărare și vînzare la birourile de schimb este de aproximativ 1.666 lei - 1719 lei/ dolar S.U.A. Până la jumătatea lunii aprilie 1994 vor fi luate măsurile necesare pentru legalizarea tranzacțiilor directe între bănci și între bănci și birourile de schimb, astfel încât aceste tranzacții directe să se desfășoare în paralel cu piața oficială a licitațiilor. Guvernul intenționează sa elimine rapid restricțiile valutare care interzic întreprinderilor cu restante la plățile interne sa cumpere valuta la licitație.

58. Cu asistența tehnica acordată în continuare de Fond, până la sfârșitul lunii iunie 1994 va fi operationala o piața valutară interbancara atotcuprinzatoare a tranzacțiilor directe, care va înlocui actualele licitații și la care vor participa direct atât birourile de schimb, cît și băncile comerciale. Piața valutară interbancara va avea următoarele caracteristici: tuturor participanților autorizați care vor include băncile autorizate să efectueze operațiuni valutare și tuturor birourilor de schimb autorizate li se va permite sa cumpere sau sa vinda valuta direct de la și către orice alt participant autorizat, la cursuri liber negociate, fără limitări (dar ținând cont de faptul ca autoritățile pot impune limite prudentiale pentru poziția valutară a participanților autorizați). Eliminarea licitațiilor valutare și adoptarea cursului mediu la care au loc tranzacțiile valutare directe pe piața interbancara drept curs oficial publicat de B.N.R. și utilizat pentru scopuri care să includă evaluări vamale și raportări statistice, până la 30 iunie 1994, vor constitui un criteriu de performanță pentru tragerea din august 1994 în cadrul aranjamentului propus.

59. Persoanelor juridice li se va permite sa cumpere valuta de la orice banca autorizata în scopul efectuării de plati pentru tranzacții internaționale curente autorizate. B.N.R. a mărit limita asupra accesului la valuta al rezidenților persoane fizice pentru efectuarea de călătorii în străinătate și recent a modificat specificarea acestei limite astfel încât ea se stabilește în dotări S.U.A. la nivelul de 500 dolari S.U.A./persoana anual. Sumele care depășesc aceasta limita indicativa vor fi puse la dispoziție cu prezentarea dovezilor ca persoanele respective au nevoie de valuta pentru anumite tranzacții curente autorizate, cum ar fi studii, îngrijire medicală și călătorii. Guvernul intenționează sa anuleze până la sfârșitul perioadei aranjamentului stand-by propus toate acordurile bilaterale de plati în vigoare și sa lichideze soldurile cu B.I.C.E./C.A.E.R., care constituie restrictii valutare conform art. 14 al Statutului F.M.I. Ca un criteriu de performanță, în perioada aranjamentului stand-by Guvernul nu va încheia acorduri bilaterale de plati care contravin prevederilor art. 8 al Statutului F.M.I. În plus, tot ca un criteriu de performanță, Guvernul nu va introduce noi restrictii valutare sau practici valutare multiple și nici nu le va intensifica sau modifica pe cele existente, după cum nu va institui sau intensifica nici o restrictie la import din motive de balanța de plati, în perioada aranjamentului.

60. Guvernul a liberalizat în mare măsura sistemul comerțului exterior. Toate interdicțiile și contingentele la export au fost inlaturate, cu excepția unei liste restrânse de bunuri supuse controlului prețurilor interne sau deficitare, dăunătoare mediului, considerate strategice, sau pentru care restricțiile sunt cerute de țările importatoare. La export se vor menține temporar interdicții la grîu, unt, anumite minerale, ca și contingentele la îngrășăminte chimice și unele uleiuri minerale. Guvernul, actionind conform angajamentelor sale internaționale, s-a angajat deplin sa elimine aceste interdicții și contingente la export până la sfârșitul anului 1995, pe măsura ce controalele corespunzătoare de prețuri sunt inlaturate sau pe măsura ce oferta interna se imbunatateste și nu va introduce noi licențe de export. În vederea intaririi concurentei, accizele pentru anumite bunuri cum ar fi băuturile alcoolice, tutunul și televizoarele vor fi modificate până la jumătatea anului 1994 pentru a se elimina discriminarea față de produsele de proveniență străină. Guvernul a eliminat suprataxa la import de 30% în octombrie 1993. Pentru a asigura deplina participare a tarii la sistemul comercial multilateral, ca o economie de piața, Guvernul a solicitat renegocierea Protocolului de aderare la G.A.T.T. și cauta sa renegocieze un protocol-standard cu angajamente bazate pe o lista de concesii tarifare.

61. Exporturile au crescut cu 14% în 1993, datorită, în parte, reorientarii comerțului către piețele occidentale iar importurile au crescut cu 6%, reflectând parțial o creștere a importurilor de cereale pentru refacerea stocurilor. Prin îmbunătățirea deficitului comercial, deficitul contului curent a scăzut cu 0,2 miliarde dolari, ajungind la 1,5 miliarde dolari (aproximativ 5,5% din P.I.B.) în 1993. În anii 1994-1995 se prognozeaza o creștere a exporturilor cu aproximativ 8% anual, reflectând devalorizarea leului, efectul acordului interimar cu C.E.E., devenit efectiv în mai 1993 și acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate de către S.U.A. în octombrie 1993. Importurile sunt prognozate sa crească foarte puțin în această perioadă, reflectând devalorizarea reală a leului și impactul politicilor financiare restrictive. Deficitul contului curent este astfel prognozat la aproximativ 0,8 miliarde dolari S.U.A. (circa 3,5% din P.I.B.) în 1994 și 1995.

62. Se asteapta ca investițiile străine directe sa joace un rol important în restructurarea economiei, ca și în limitarea datoriei externe. Pentru a atrage investitorii străini, România a liberalizat substanțial regimul investițiilor străine directe, eliminând limitarile asupra repatrierii dividendelor și veniturilor, permitind efectuarea de investiții străine directe în practic toate sectoarele și eliminând limitele asupra participării capitalului străin într-o societate comercială înființată în România. Ca o consecința a continuării și extinderii acestei politici liberale și a eforturilor în direcția accelerarii privatizării, se asteapta o creștere a fluxurilor de investiții străine cu 80% în anul 1994 și mult mai substantiala în următorii ani.

63. Guvernul prevede o creștere a rezervelor valutare brute ale sistemului bancar cu 0,4 miliarde dolari S.U.A. anual în perioada 1994 - 1995, adică la un nivel care să acopere 3,1 luni de importuri până la sfârșitul anului 1995. În concordanta cu acest obiectiv final, au fost stabilite obiective trimestriale privind nivelul rezervelor internaționale nete, care vor fi un criteriu de performanță (anexa nr. 8). În plus, rezervele internaționale nete ale B.N.R. sunt programate sa crească cu 211 milioane dolari S.U.A. în anul 1994 și cu 450 milioane dolari S.U.A. în anul 1995 și obiectivele trimestriale pentru aceste rezerve vor constitui sarcini indicative (anexa nr. 1).

64. Luând în considerare creșterea planificata a rezervelor valutare, necesitățile totale de finanțare sunt prognozate la un nivel de 1,6 miliarde dolari S.U.A. în anul 1994 și de 18,6 miliarde dolari S.U.A. în anul 1995. Au fost identificate surse de finanțare în valoare de aproximativ 1,5 miliarde dolari S.U.A. în anul 1994 și de 1,6 miliarde dolari S.U.A. în anul 1995, în principal de la F.M.I., B.I.R.D. (transa a doua S.A.L ssi împrumutul F.E.S.A.L), B.E.R.D./B.E.I. și surse bilaterale, altele decît membrii G-24/C.E. În consecința, va exista necesitatea unei finanțări suplimentare de aproximativ 300 milioane dolari S.U.A. în anul 1994-1995. Guvernul a solicitat recent noi angajamente din partea C.E./G-24 pentru acoperirea acestei diferențe.

65. Primirea la timp a finanțării externe constituie o componenta importanța a programului guvernamental de ajustare și stabilizare. Progresul în primirea finanțării externe, în special împrumutul F.E.S.A.L. și creditele C.E./G-24, va fi considerat în cadrul ambelor analize ale programului. În cazul unei insuficiente finanțări externe, Guvernul va acționa rapid și ferm în direcția inaspririi politicilor fiscale și monetare pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor programului.

66. Guvernul își propune să urmeze o politica prudenta de gestionare a datoriei în vederea limitării creșterii datoriei externe corespunzător capacității de plată a României, acordind o atenție deosebită structurii datoriei și vârfului în rambursarea creditelor, prevăzut pentru anul 1999. Astfel, se propune ca plafoanele la contractarea și garantarea datoriei publice externe cu scadente de 1-5 ani și de 1-12 ani (inclusiv datoria contractată sau garantată de băncile comerciale aparținând statului) sa constituie criterii de performanță conform anexei nr. 9. Vor fi considerate, de asemenea, drept criterii de performanță plafoanele pentru împrumuturile contractate sau garantate public cu scadente sub un an, cu excepția finanțării importurilor obișnuite, asa cum se arata în anexa nr. 10. În sfârșit, va constitui un criteriu de performanță și neacumularea de arierate externe de către bugetul consolidat, B.N.R., regiile autonome sau băncile comerciale proprietatea statului. Pentru a se asigura încadrarea în aceste limite, Guvernul va urmări îndeaproape contractarea sau garantarea datoriei externe de către sectorul public.