NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 decembrie 2002

NORMĂ Ministerul Agriculturii, Alimenta?iei ?i Pădurilor
Sursa oficială
Vezi pe legislatie.just.ro
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 250 din 11 aprilie 2003
Intrat în vigoare
26.04.2003
Forma consolidată din
26.04.2003

privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile comerțului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii și produse de origine animala

Articolul 1

(1) România se va asigura ca, fără a aduce atingere art. 7, începând cu 1 ianuarie 2007 controalele veterinare care se efectuează asupra animalelor vii și produselor menționate în legislația naționala, conform anexei nr. 1, sau cele la care face referire alin. (1) al art. 16 și sunt destinate comerțului nu se mai aplica la frontiera, ci sunt efectuate în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare.

(2) De asemenea, autoritățile veterinare competente ale României se vor asigura ca efectuarea controalelor documentelor zootehnice se aplică conform regulilor de control stabilite de prezenta norma sanitară veterinara.

(3) Prezenta norma sanitară veterinara nu va afecta controalele privind bunăstarea animalelor în timpul transportului și nici controalele efectuate ca parte a sarcinilor realizate într-o maniera nediscriminatorie de autoritățile responsabile pentru aplicarea generală a legii în România.

(4) Prezenta norma sanitară veterinara nu se va aplica controalelor veterinare asupra miscarii animalelor de companie între România și statele membre ale Uniunii Europene, însoțite de și sub responsabilitatea unei persoane fizice, atunci când aceste miscari nu sunt destinate unei tranzacții comerciale.

Articolul 2

În sensul prezentei norme sanitare veterinare se înțelege prin:

1. control veterinar - orice control fizic și/sau formalitate administrativă care se aplică animalelor sau produselor la care se referă art. 1, care sunt destinate protejării directe sau altfel a sănătății publice ori a animalelor;

2. control zootehnic - orice control fizic și/sau formalitate administrativă care se aplică animalelor la care se referă legislația menționată în secțiunea a II-a a anexei nr. 1 și care sunt destinate, direct sau indirect, ameliorării raselor;

3. comerț - schimburile comerciale dintre statele membre ale Uniunii Europene și România conform legislației naționale;

4. exploatatie - o unitate agricolă sau o clădire a unui comerciant, după cum este definită de legislația naționala în vigoare, situata pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau al României și în care animalele prevăzute de legislația naționala menționată în anexele nr. 1 și 2, cu excepția ecvideelor, sunt cazate sau ținute în mod obișnuit, precum și exploatatiile definite de legislația veterinara specifică privind condițiile de sănătate a animalelor care reglementează miscarea și importul de ecvidee din tari terțe;

5. centru sau organizație - orice întreprindere care produce, depozitează, prelucreaza sau manipuleaza produsele la care face referire art. 1;

6. autoritate veterinara competența - autoritatea veterinara centrala a României, competența sa efectuează controale veterinare ori zootehnice, sau orice autoritate căreia aceasta i-a delegat competența respectiva;

7. medic veterinar oficial - medicul veterinar desemnat de autoritatea veterinara competența.

Capitolul 1 — Controale la origine ↑ Cuprins

Articolul 3

(1) Autoritatea veterinara centrala a României se va asigura ca pot face obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și România numai animalele și produsele menționate la art. 1, care îndeplinesc următoarele condiții:

a) animalele și produsele la care se referă anexa nr. 1 trebuie să îndeplinească cerințele legislației veterinare specifice menționate în respectiva anexa, iar animalele și produsele la care se referă anexa nr. 2 trebuie să îndeplinească cerințele naționale de sănătate a animalelor din statele membre ale Uniunii Europene sau din România, ca tari de destinație;

b) ele trebuie să provină din exploatații, centre sau organizații care sunt supuse controalelor veterinare oficiale în conformitate cu alin. (3);

c) ele trebuie, pe de o parte, să fie identificate în conformitate cu cerințele legislației veterinare naționale, iar pe de altă parte, să fie înregistrate astfel încât să poată fi identificata exploatatia de origine ori de tranzit, centrul sau organizația de origine. Sistemele naționale de identificare sau de înregistrare trebuie să fie notificate Comisiei Europene. Înainte de 1 ianuarie 2007 autoritatea veterinara centrala a României trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a garanta ca sistemele de identificare și înregistrare aplicabile comerțului României cu statele membre ale Uniunii Europene sunt aplicate și pentru miscarea animalelor pe teritoriul național;

d) atunci când sunt transportate, animalele și produsele menționate în anexa nr. 1 trebuie să fie însoțite de certificate de sănătate și/sau de orice alte documente prevăzute în legislația veterinara specifică, iar pentru alte animale și produse, de certificate de sănătate și/sau de orice alte documente stabilite de regulile tarii de destinație. Certificatele de sănătate sau documentele emise de medicul veterinar oficial responsabil pentru exploatatia, centrul sau organizația de origine, în cazul documentelor solicitate de legislația zootehnica la care se face referire în cap. II al anexei nr. 1, sau de autoritatea veterinara competența trebuie să însoțească animalul, animalele și produsele până la destinație;

e) animalele susceptibile sau produsele animalelor susceptibile nu trebuie să provină:

1. din exploatații, centre sau organizații, zone ori regiuni care fac obiectul restrictiilor impuse conform regulilor naționale, după caz, fie din pricina animalelor afectate sau produselor provenite de la animalele afectate, datorită unor suspiciuni, focar, sau de existenta unei boli la care se referă anexa nr. 3, fie datorită aplicării măsurilor de protecție;

2. dintr-o exploatatie, centru, organizație, zona sau regiune care este supusă restrictiilor oficiale datorită unor suspiciuni, focar sau existenței unei alte boli decât cele la care se referă anexa nr. 3 sau din cauza aplicării măsurilor de protecție;

3. în cazurile în care ele sunt destinate pentru exploatații, centre sau organizații situate în România ori în state membre ale Uniunii Europene care au obținut garanții, conform legislației veterinare specifice privind problemele de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul cu animale din speciile bovine și suine, sau altor reguli conform legislației naționale, ca liber de o anume boala, pe tot teritoriul sau pe o parte a acestuia, dintr-o exploatatie care nu furnizează garanțiile ce pot fi solicitate de statul membru al Uniunii Europene sau de România, cu referire la alte boli decât cele menționate în anexa nr. 3;

4. atunci când ele sunt destinate unui stat membru al Uniunii Europene sau României ori unei părți a teritoriului acestora, care a beneficiat de garanțiile suplimentare conforme cu legislația veterinara specifică privind problemele de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul cu bovine și porcine, dintr-o exploatatie, centru sau organizație și, când este cazul, de pe teritoriul care nu oferă garanțiile suplimentare prevăzute. Autoritatea veterinara competența a tarii de origine se va asigura, înaintea emiterii certificatului de sănătate sau documentului de însoțire, ca exploatatiile, centrele sau organizațiile sunt conforme cu cerințele prevăzute la acest punct;

f) atunci când operațiunea de transport implica mai multe locuri de destinație, animalele și produsele trebuie grupate împreună în tot atâtea loturi câte locuri de destinații sunt. Fiecare lot trebuie să fie însoțit de certificate de sănătate și/sau de documente conform lit. d);

g) când animalele și produsele la care se face referire în anexa nr. 1, care se supun legislației naționale, sunt destinate exportului pentru o țara terta prin traversarea teritoriului altui stat membru al Uniunii Europene, operațiunile de transport trebuie, cu excepția cazurilor de urgenta autorizate de către autoritatea veterinara competența pentru asigurarea bunastarii animalelor, sa rămână sub supraveghere vamală până la punctul de ieșire, în conformitate cu aranjamentele ulterioare ce trebuie să fie stabilite de autoritatea veterinara centrala a României, actionand conform procedurii naționale. Mai mult, în cazul animalelor și produselor care nu sunt conforme cu legislația naționala sau al animalelor și produselor la care se referă anexa nr. 2, tranzitul poate avea loc numai dacă acesta a fost autorizat expres de autoritatea veterinara competența a tarii de tranzit.

(2) Autoritatea veterinara centrala a României se va asigura ca:

a) animalele și produsele la care se referă art. 1, care ar putea fi tăiate în baza unui program național pentru eradicarea unor boli la care nu se face referire în anexa nr. 3, nu sunt expediate către teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau din aceasta către teritoriul României;

b) animalele și produsele la care fac referire anexele nr. 1 și 2 nu sunt expediate către teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau al României dacă ele nu pot fi comercializate pe propriul teritoriu din motive de sănătate a oamenilor sau a animalelor.

(3) Fără a aduce atingere responsabilității încredințate în baza legislației naționale medicului veterinar oficial privind monitorizarea, autoritatea veterinara competența va efectua controale în exploatații, piețe și centre de colectare autorizate, alte centre sau organizații, pentru a se convinge ca animalele și produsele destinate comerțului României cu statele membre ale Uniunii Europene corespund cerințelor legislației specifice și în special ca îndeplinesc condițiile stabilite la alin. (1) lit. c) și d) cu privire la identificare. Atunci când exista motive pentru suspectarea faptului ca cerințele naționale nu sunt îndeplinite, autoritatea veterinara competența va efectua controalele necesare și dacă suspiciunea se confirma, va lua măsuri corespunzătoare care pot include izolarea exploatatiei, a centrului sau a organizației respective.

(4) Autoritatea veterinara centrala a României poate adopta reguli detaliate pentru aplicarea prevederilor prezentului articol, în special pentru a se tine seama de specia în cauza, conform procedurii naționale.

Articolul 4

(1) Autoritatea veterinara centrala a României, ca reprezentant al statului de expediere, va lua măsurile necesare pentru a se asigura ca:

a) deținătorii de animale și produse la care se referă art. 1 se conformează cerințelor de sănătate a animalelor sau cerințelor zootehnice naționale la care se referă prezenta norma sanitară veterinara, în toate etapele de producție și comercializare;

b) animalele și produsele la care se referă anexa nr. 1 sunt controlate din punct de vedere veterinar la fel de atent ca și când ar fi destinate pieței naționale, exceptând cazul în care este altfel prevăzut de regulile naționale;

c) animalele sunt transportate în mijloace de transport corespunzătoare care îndeplinesc condițiile de igiena.

(2) Autoritatea veterinara competența a tarii de origine care a emis certificatul de sănătate sau documentul care însoțește animalele ori produsele, va comunică, în ziua în care ele sunt emise și prin mijlocul unui sistem computerizat prevăzut de art. 15, autorității veterinare centrale a statului membru al Uniunii Europene de destinație și autorității veterinare competente a locului de destinație data de expediere care urmează să fie stabilită de autoritatea veterinara centrala a României, conform procedurii naționale.

(3) Autoritatea veterinara centrala a României, ca țara de expediere, va lua măsuri corespunzătoare pentru a sanctiona încălcarea legislației zootehnice și veterinare de către persoane fizice sau juridice, atunci când se constată că regulile legislației veterinare naționale au fost incalcate și în special atunci când se constată că certificatele de sănătate, documentele sau mărcile de identificare nu corespund statutului animalelor sau exploatațiilor lor de origine ori caracteristicilor actuale ale produselor.

Capitolul 2 — Controale la sosirea la destinație ↑ Cuprins

Articolul 5

(1) Autoritatea veterinara centrala a României, ca reprezentant al statului de destinație, va implementa următoarele măsuri de inspecție:

a) autoritatea veterinara competența poate stabili la locul de destinație a animalelor și produselor, prin intermediul unor controale veterinare nediscriminatorii efectuate la fața locului, ca cerințele art. 3 să fie respectate și, în același timp, aceasta poate recolta probe. Suplimentar pot fi efectuate, de asemenea, controale în timpul transportului animalelor și produselor în teritoriu atunci când autoritatea veterinara competența a unui stat membru al Uniunii Europene de tranzit sau a tarii de destinație deține informații care conduc la suspiciunea unei neregularități;

b) în plus, atunci când animalele la care se referă art. 1 și care sunt originare dintr-un stat membru al Uniunii Europene sunt destinate:

1. unei piețe autorizate sau unui centru de colectare, asa cum este definit de legislația veterinara naționala, operatorul din acele locuri va fi responsabil pentru admiterea animalelor care nu îndeplinesc condițiile art. 3 alin. (1). Autoritatea veterinara competența trebuie să controleze, prin intermediul unor inspecții nediscriminatorii ale certificatelor de sănătate sau ale documentelor care însoțesc animalele, ca acestea îndeplinesc condițiile menționate;

2. unui abator plasat sub supravegherea unui medic veterinar, acesta din urma trebuie să se asigure, în special pe baza certificatului de sănătate sau a documentului de însoțire, ca sunt tăiate numai animale care îndeplinesc condițiile art. 3 alin. (1). Operatorul abatorului va fi responsabil pentru taierea animalelor care nu îndeplinesc condițiile art. 3 alin. (1) lit. c) și d);

3. pentru un comerciant înregistrat care divizeaza transporturile sau pentru orice unitate care nu face obiectul unei supravegheri permanente, un astfel de comerciant sau unitate va fi considerată de către autoritatea veterinara competența drept destinatarul animalelor și se vor aplica condițiile stabilite la art. 5 alin. (2);

4. unor exploatații, centre sau organizații, atunci când lotul transportat este parțial descărcat în timpul transportului, fiecare animal sau grup de animale trebuie să fie însoțit, în conformitate cu art. 3, de originalul certificatului de sănătate sau al documentului de însoțire până când ajunge la destinatarul menționat în acestea. Destinatarii la care se referă pct. 3 și 4 trebuie să controleze, înainte ca transportul să fie divizat sau vândut spre mai multe destinații, ca marcarile de identificare, certificatele de sănătate sau documentele insotitoare la care se referă art. 3 alin. (1) lit. c) și d) sunt prezente, sa notifice autorității veterinare competente orice neregularitate sau anomalie și, în acest ultim caz, sa izoleze animalele vizate înainte ca autoritatea veterinara competența sa fi luat o decizie cu privire la acestea. Garanțiile care trebuie să fie furnizate de destinatarii la care se referă pct. 3 și 4 trebuie să fie specificate într-o convenție cu autoritatea veterinara competența, ce va fi semnată anterior înregistrării prevăzute la art. 12. Autoritatea veterinara competența va efectua controale la fața locului pentru a verifica respectarea și conformitatea acelor garanții. Acest punct se va aplica mutatis mutandis destinatarilor produselor la care se referă art. 1.

(2) Toți destinatarii care apar pe certificatul de sănătate sau pe documentul prevăzut la art. 3 alin. (1) lit. d) trebuie:

a) să raporteze în avans, la cererea autorității veterinare competente și pentru a se putea continua efectuarea controalelor la care se referă alin. (1), date privind sosirea animalelor și produselor dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, în special privind natura transportului și data anticipata de sosire. Totuși limita de timp pentru notificare nu va fi, ca o regulă generală, mai mare de o zi deși, în circumstanțe excepționale, statele membre ale Uniunii Europene și România, ca tari de destinație, pot solicita ca notificarea să se facă cu doua zile înainte. Aceasta notificare nu este solicitată pentru caii înregistrați care poseda un document de identificare prevăzut de legislația veterinara specifică privind condițiile zootehnice și genealogice care reglementează comerțul cu ecvidee;

b) sa păstreze, pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, care urmează să fie specificată de către autoritatea veterinara competența, certificatele de sănătate sau documentele la care se referă art. 3, pentru a le prezenta autorității veterinare competente, dacă aceasta din urma le solicita.

(3) Reguli detaliate pentru implementarea prezentului articol vor fi adoptate în conformitate cu procedura naționala.

Articolul 6

(1) Atunci când legislația naționala solicita ca animalele să fie puse în carantina, aceasta va avea loc în mod obișnuit în exploatatia de destinație.

(2) Poate să fie folosită o statie de carantina dacă aceasta se justifica din punct de vedere veterinar. O astfel de statie va fi evaluată ca loc de destinație a lotului. Autoritatea veterinara centrala a României va notifica Comisiei Europene faptul ca toate animalele importate în România trebuie să fie ținute în carantina o perioadă de 60 de zile, în conformitate cu procedura naționala menționată în Ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare nr. 114/1975, partea a II-a, cap. III, art. 115 și 120, și motivele aplicării unor astfel de acțiuni.

(3) Obligațiile referitoare la carantina și localizarea acesteia din urma vor fi specificate conform cerințelor veterinare la care se referă art. 16 alin. (2).

Articolul 7

(1) Autoritatea veterinara centrala a României se va asigura ca pe parcursul controalelor efectuate în locurile unde animalele și produsele la care se referă anexa nr. 1, care provin din tari terțe și pot fi introduse în România, cum ar fi: porturi, aeroporturi și posturi de inspecție de frontieră cu țările terțe, se vor lua următoarele măsuri:

a) sunt controlate certificatele de sănătate și documentele care însoțesc animalele și produsele;

b) animalele și produsele de origine animala din Comunitatea Europeană vor fi supuse regulilor de control stabilite în art. 5;

c) produsele din țările terțe vor fi supuse regulilor stabilite de legislația veterinara specifică care stabilește principiile ce guvernează organizarea controalelor veterinare pentru produsele care intră în Comunitatea Europeană din tari terțe;

d) animalele din țările terțe vor fi supuse regulilor stabilite în legislația specifică referitoare la stabilirea principiilor care reglementează organizarea controalelor veterinare asupra animalelor care intră în Comunitatea Europeană din tari terțe.

(2) Prin derogare de la alin. (1), toate animalele și produsele transportate prin mijloace de transport care asigura o legătură permanenta și directa între doua puncte geografice din Comunitatea Europeană și România vor fi supuse regulilor de control prevăzute la art. 5.

Articolul 8

(1) În timpul unui control efectuat la locul de destinație a lotului sau pe parcursul transportului autoritatea veterinara competența stabilește:

a) prezenta agenților responsabili pentru o boala la care se referă Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 156/1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 23 martie 2000, a unei zoonoze sau boli ori a oricărei alte cauze similare ce poate constitui un risc serios pentru animale sau oameni, ori dacă produsele provin dintr-o regiune contaminata de o boala epizootica, aceasta va ordonă ca animalul sau transportul de animale să fie pus în carantina la cea mai apropiată statie de carantina ori să fie tăiat și/sau distrus. Costurile implicate de măsurile prevăzute de lit. a) vor fi suportate de către expeditor sau de către reprezentantul sau ori de persoana responsabilă pentru acele produse sau animale. Autoritățile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene și României, ca tari de destinație, vor notifica reciproc și Comisiei Europene, în scris, prin cele mai corespunzătoare mijloace, despre constatările făcute, deciziile luate și motivele pentru astfel de decizii. Se pot aplica măsurile de protecție prevăzute la art. 10;

b) fără a se aduce atingere prevederilor lit. a), animalele și produsele care nu îndeplinesc condițiile stabilite de legislația veterinara specifică sau atunci când România obține garanții suplimentare, conform prevederilor art. 9 din Norma sanitară veterinara privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine și porcine, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 236/2002 sau altor reglementări referitoare la sănătatea animalelor, autoritatea veterinara centrala a României poate, cu condiția ca motivele de sănătate publică ori a animalelor sa o permită, să ofere expeditorului sau reprezentantului sau posibilitatea de a alege între:

1. menținerea animalelor și produselor sub supraveghere până când este confirmat acordul cu regulile stabilite, iar în cazul prezentei reziduurilor și în eventualitatea nerespectării acestor reguli, aplicarea măsurilor prevăzute de legislația specifică;

2. taierea animalelor sau distrugerea produselor;

3. returnarea animalului sau a transportului, cu autorizarea autorității veterinare centrale a României ca reprezentant al statului de expediție și notificarea prealabilă a statului/statelor membru/membre al/ale Uniunii Europene, ca tari de tranzit. Dacă se constată că documentele sau certificatele de sănătate conțin nereguli, proprietarului sau reprezentantului sau i se va acorda o perioadă de grație înaintea recurgerii la aceasta ultima posibilitate.

(2) În conformitate cu procedura naționala, autoritatea veterinara centrala a României va întocmi o lista a bolilor conform alin. (1) și condiții detaliate pentru aplicarea prezentului articol.

Articolul 9

(1) În cazurile prevăzute la art. 8 autoritatea veterinara centrala a României va lua legătură fără întârziere cu autoritatea veterinara centrala a tarii de expediere. Aceasta din urma va lua toate măsurile necesare și va notifica autorității veterinare centrale a României natura controalelor efectuate, deciziile luate și motivele acestora. Dacă autoritatea veterinara centrala a României considera ca aceste măsuri sunt inadecvate, autoritățile veterinare competente ale celor două tari vor cauta împreună cai și mijloace pentru a remedia situația și, dacă se considera oportun, aceasta poate implica inspecții la fața locului. Atunci când controalele prevăzute la art. 8 demonstreaza nereguli repetate, autoritatea veterinara centrala a României va informa Comisia Europeană. Comisia Europeană, la cererea autorității veterinare centrale a României sau din proprie inițiativă și ținând cont de natura incalcarilor stabilite, se poate decide de comun acord:

a) trimiterea de inspectori la locul respectiv, împreună cu autoritățile naționale competente;

b) instruirea unui medic veterinar, al cărui nume va fi menționat pe lista ce urmează să fie pregatita de Comisia Europeană, pentru statele membre ale Uniunii Europene, și de către autoritatea veterinara centrala a României pentru România, care va verifica faptele la fața locului,

c) solicitarea către autoritatea veterinara centrala a tarii de origine sa intensifice controalele asupra exploatatiei, centrului, organizației, pieței autorizate sau centrului de colectare ori asupra regiunii de origine. Inspectorii desemnați vor informa Comisia Europeană și autoritățile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene și, respectiv, autoritatea veterinara centrala a României asupra constatărilor făcute. În funcție de constatările rezultate, țara de expediere, la solicitarea autorității veterinare centrale a tarii de destinație, trebuie să intensifice controalele asupra animalelor și produselor provenind din exploatatia, centrul, organizația, piața autorizata sau centrul de colectare ori din regiunea în cauza și, dacă exista motive serioase de sănătate publică sau a animalelor, sa suspende eliberarea oricăror certificate de sănătate sau miscari de animale. Autoritatea veterinara centrala a României poate, la rândul sau, sa intensifice controalele pentru animalele care provin din aceeași exploatatie, centru, organizație, piața autorizata, centru de colectare sau regiune. La cererea unuia dintre cele doua state interesate atunci când neregularitățile au fost confirmate de opinia expertului - trebuie să fie luate, în conformitate cu procedura prevăzută de legislația fiecărei părți, măsuri corespunzătoare care pot merge până la interzicerea provizorie a introducerii pe teritoriul României, ca stat de destinație, a animalelor și produselor ce provin din acea exploatatie, centru, organizație, piața autorizata, centru de colectare sau regiune. Aceste măsuri trebuie să fie confirmate sau revizuite cat mai curând în conformitate cu procedura fiecărei părți.

(2) Cu excepția cazurilor prevăzute la lit. b), drepturile de apel existente în baza legislației în vigoare din statele membre ale Uniunii Europene sau din România contra deciziilor autorităților competente nu vor fi afectate de prevederile prezentei norme sanitare veterinare.

a) Deciziile luate de către autoritatea veterinara centrala a României, ca țara de destinație, și motivatiile pentru astfel de decizii vor fi notificate expeditorului sau reprezentantului sau și autorității veterinare competente a tarii de expediere.

b) Dacă expeditorul sau reprezentantul sau o solicita, deciziile menționate și motivatiile acestora îi vor fi înmânate în scris, împreună cu detaliile drepturilor de apel pe care le are la dispoziție conform legislației în vigoare în România, procedura și limitele de timp aplicabile.

c) În eventualitatea unei dispute cele doua părți interesate pot, dacă sunt de acord, ca într-o perioadă de maximum o luna sa supună disputa evaluării unui expert al cărui nume va aparea pe lista experților. Costul consultării expertului va fi suportat de către țara care solicită aderarea.

d) Acest expert va elabora opinia sa în cel mult 72 de ore sau după primirea rezultatelor oricăror analize. Părțile se vor supune opiniilor expertului, corespunzătoare legislației veterinare naționale.

(3) Costurile returnarii transportului, reținerii ori izolarii animalelor sau, dacă se considera corespunzător, ale tăierii ori distrugerii lor vor fi suportate de expeditor, reprezentantul sau sau de persoana responsabilă pentru animale ori produse.

(4) Reguli detaliate pentru aplicarea prezentului articol vor fi adoptate în conformitate cu procedura naționala.

Capitolul 3 — Dispoziții comune ↑ Cuprins

Articolul 10

(1) Autoritatea veterinara centrala a României va notifica imediat statelor membre ale Uniunii Europene și Comisiei Europene orice focar de boala de pe teritoriul sau, pe lângă focarele de boli la care se referă Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 156/1999, orice zoonoze, boli sau alte cauze similare care pot constitui un risc serios pentru sănătatea animalelor sau a oamenilor.

a) Autoritatea veterinara centrala a tarii de expediere va implementa imediat măsurile de control și de protecție prevăzute de regulile legislației naționale, în special determinarea zonelor tampon prevăzute de acele reguli, sau va adopta orice alta măsura pe care o considera corespunzătoare.

b) Autoritatea veterinara centrala a României, ca țara de destinație sau de tranzit, care, în cursul unui control prevăzut la art. 5, a stabilit existenta uneia dintre bolile sau cauzele la care se referă lit. a) alin. (1), poate lua, dacă este necesar, măsuri de precautie prevăzute în regulile legislației veterinare naționale, incluzând carantinarea animalelor.

c) Până când vor fi luate măsuri conform lit. b), autoritatea veterinara centrala a României, ca țara de destinație, poate, pe baza unor motive serioase de sănătate publică sau de sănătate a animalelor, sa ia măsuri de protecție interimare cu privire la exploatatiile, centrele sau organizațiile în cauza ori, în cazul unei boli epizootice, cu privire la zona tampon prevăzută de legislația veterinara naționala.

d) Măsurile luate de autoritatea veterinara centrala a României vor fi notificate fără întârziere Comisiei Europene.

(2) La solicitarea României sau la inițiativa Comisiei Europene unul sau mai mulți reprezentanți ai acesteia se pot deplasa în România pentru a examina, în colaborare cu autoritățile veterinare competente din țara noastră, ce măsuri au fost luate și vor evalua acele măsuri.

(3) Autoritatea veterinara centrala a României va adopta reguli detaliate pentru aplicarea prezentului articol și, în special, va elabora lista zoonozelor sau cauzele care pot constitui un risc serios pentru sănătatea umană, conform procedurii naționale.

Articolul 11

Autoritatea veterinara centrala a României va desemna structurile veterinare responsabile pentru efectuarea controalelor sanitare veterinare și colaborarea cu departamentele de inspecție ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Articolul 12

(1) Autoritatea veterinara centrala a României se va asigura ca toți comercianții implicați în comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale și/sau produse la care face referire art. 1:

a) vor fi solicitati, la cererea autorității veterinare competente, să se înregistreze anterior într-un registru oficial;

b) vor tine o evidenta a livrărilor, iar pentru destinatarii la care se referă art. 5 alin. (1) lit. b), a destinației ulterioare a animalelor și produselor.

(2) Evidenta menționată va fi păstrată pentru o perioadă ce urmează să fie stabilită de autoritatea veterinara centrala a României, astfel încât să poată fi prezentată la cererea autorităților competente.

Articolul 13

(1) Autoritatea veterinara centrala a României se va asigura, de asemenea, ca oficialii din structurile sale veterinare, dacă este necesar, în colaborare cu oficialii altor structuri împuternicite în acest scop, pot în special:

a) să efectueze inspecții ale exploatațiilor, instalațiilor, mijloacelor de transport și procedeelor utilizate pentru marcarea și identificarea animalelor;

b) sa controleze dacă, în ceea ce privește produsele menționate în anexa nr. 1, personalul corespunde cerințelor specificate în legislația menționată în respectiva anexa;

c) sa recolteze probe de la:

1. animalele ținute în vederea vânzării, punerii pe piața sau a transportului;

2. produsele ținute în vederea stocării sau vânzării, punerii pe piața ori a transportului;

d) sa examineze documentele sau baza de date referitoare la controalele efectuate ca urmare a măsurilor suplimentare luate conform prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.

(2) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să solicite exploatațiilor, centrelor sau organizațiilor care sunt controlate sa acorde colaborarea necesară pentru îndeplinirea sarcinilor menționate anterior.

Articolul 14

Autoritatea veterinara centrala a României poate să amendeze lista bolilor la care face referire anexa nr. 3, în conformitate cu procedura naționala.

Capitolul 4 — Dispoziții finale și tranzitorii ↑ Cuprins

Articolul 15

(1) Autoritatea veterinara centrala a României va introduce, în conformitate cu procedura naționala, un sistem computerizat care va lega autoritățile veterinare, în special pentru a facilita schimbul de informații între autoritățile veterinare competente ale regiunilor unde au fost eliberate certificate de sănătate sau documente de însoțire a animalelor și produselor și autoritatea veterinara centrala a României, precum și între aceasta și autoritățile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene.

(2) În conformitate cu procedura naționala, autoritatea veterinara centrala a României va adopta procedura pentru aplicarea prevederilor prezentului articol și în special standardele corespunzătoare pentru schimbul de date și regulile de securitate privind schimburile de date.

Articolul 16

(1) Până la adoptarea regulilor naționale și fără a aduce atingere oricăror reglementări naționale stabilite pentru identificarea loturilor, comerțul cu animale și produse menționate în anexa nr. 2 va fi supus regulilor de control stabilite de prezenta norma sanitară veterinara, în special celor menționate la art. 3 alin. (1) lit. a).

(2) Autoritatea veterinara centrala a României va comunică Comisiei Europene condițiile și procedurile aplicabile comerțului cu animale și produse la care se referă alin. (1).

(3) În conformitate cu procedura naționala, autoritatea veterinara centrala a României va stabili măsurile necesare pentru transmiterea computerizata a condițiilor menționate la alin. (2).

(4) În cazul animalelor și produselor care nu sunt încă acoperite legislativ, până la adoptarea regulilor naționale care reglementează comercializarea lor, vor fi utilizate regulile de control prevăzute pentru animalele și produsele de origine animala.

Articolul 17

(1) Autoritatea veterinara centrala a României va trimite Comisiei Europene informațiile privind controalele efectuate conform prezentei norme sanitare veterinare.

(2) Reguli detaliate pentru aplicarea prevederilor prezentului articol, în special privind frecventa comunicării informațiilor, modelul ce va fi utilizat și tipul informatiei solicitate vor fi stabilite în conformitate cu procedura naționala.

Articolul 18

Pentru a permite implementarea gradata a măsurilor de control stabilite de prezenta norma sanitară veterinara autoritatea veterinara centrala a României poate efectua:

a) controale privind documentele în timpul transportului animalelor și produselor cuprinse în anexele nr. 1 și 2 sau importate din tari terțe;

b) controale veterinare la fața locului, de natura nediscriminatorie, în timpul transportului animalelor și produselor cuprinse în anexa nr. 2.

Articolul 19

(1) Autoritatea veterinara centrala a României poate adopta documentele legislative sau prevederi administrative suplimentare prezentei norme sanitare veterinare pentru a se asigura implementarea și conformitatea cu prevederile acesteia.

(2) Autoritatea veterinara centrala a României, prin Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, va lua măsurile necesare și va sanctiona potrivit legii orice încălcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.

Articolul 20

Anexele nr. 1, 2 și 3 fac parte integrantă din prezenta norma sanitară veterinara.

Anexa 1

-------

la norma sanitară veterinara

----------------------------

Capitolul 1 — Legislație veterinara ↑ Cuprins

Secțiunea 1

1. Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 65/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate animala ce guvernează miscarea ecvideelor între statele membre și România și importul lor din tari terțe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 3 iulie 2002.

2. Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 66/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate și certificarea veterinara pentru comerțul României cu statele membre cu ovine și caprine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 9 mai 2002.

3. Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 74/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerțul României cu statele membre și importul din tari terțe de embrioni proveniți de la animalele domestice din specia bovina, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 27 martie 2002.

4. Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 236/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine și porcine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 noiembrie 2002.

5. Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 353/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile sanitare veterinare pentru recoltarea, importul, exportul și comercializarea materialului seminal bovin, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2002.

6. Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 474/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din tari terțe de păsări și oua de incubație, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 25 martie 2002.

7. Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 494/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor ce reglementează punerea pe piața a animalelor și produselor de acvacultura, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 21 martie 2002.

8. Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 170/2000 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecția și bunăstarea animalelor în timpul transportului.

9. Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 353/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile sanitare veterinare pentru recoltarea, importul, exportul și comercializarea materialului seminal bovin, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2002.

10. Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 24/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare pentru stabilirea listei țărilor terțe și a centrelor de colectare a materialului seminal din care se autorizeaza importul de material seminal de bovine în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002.

11. Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 477/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor și certificarea veterinara pentru comerțul României cu statele membre și importul din țările terțe de material seminal de la porcine domestice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 19 martie 2002.

12. Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001.

Secțiunea a 2-a

13. Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 159/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea condițiilor de sănătate a animalelor ce reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din țările terțe de animale, material seminal, ovule și embrioni de la specii ce nu sunt prevăzute de legislația specifică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 20 septembrie 2002.

14. Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 88/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile sanitare veterinare pentru producerea, comerțul cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din tari terțe a unor alimente pentru animalele de companie și a unor produse comestibile neprelucrate pentru animalele de companie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 23 iulie 2002.

Capitolul 2 — Legislație zootehnica ↑ Cuprins

1. Legea zootehniei nr. 72/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002.

2. Hotărârea Guvernului nr. 940/2002 privind normele și măsurile de aplicare a Legii nr. 72/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 4 septembrie 2002.

3. Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001.

Anexa 2

-------

la norma sanitară veterinara

----------------------------

ANIMALELE ȘI PRODUSELE

care nu fac subiectul legislației naționale, dar sunt supuse comercializării și fac subiectul controalelor prevăzute în prezenta norma sanitară veterinara

Capitolul 1 — 1. Legislație veterinara - alte norme sanitare veterinare privind animalele vii, care nu sunt menționate în cap. I din anexa nr. 1. ↑ Cuprins

Capitolul 2 — 2. Legislație veterinara - norme sanitare veterinare privind materialul seminal, ovule și embrioni care nu sunt menționate în cap. I din anexa nr. 1. ↑ Cuprins

Anexa 3

--------

la norma sanitară veterinara

-----------------------------

LISTA

bolilor sau a bolilor epizootice, supuse acțiunilor de urgenta obligatorii, cu restrictii teritoriale (state membre, regiuni sau zone)

1. Febra aftoasa (FMD)

2. Pesta porcina clasica (CSF)

3. Pesta porcina africana (ASF)

4. Boala veziculara a porcului (SVD)

5. Boala de Newcastle (ND)

6. Pesta bovina

7. Pesta rumegatoarelor mici (PPR)

8. Stomatita veziculara (VS)

9. Boala limbii albastre

10. Pesta africana a calului (AHS)

11. Encefalomielita virala ecvina

12. Boala Teschen

13. Influența aviara

14. Variola oilor și caprelor

15. Dermatita nodulara

16. Febra vaii Rift

17. Pleuropneumonia contagioasa bovina.

-------

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.