NORMA din 12 mai 2003

(1) Prin băutura spirtoasa se înțelege lichidul alcoolic destinat consumului uman, având proprietăți organoleptice particulare și o concentrație alcoolică de minimum 15% vol. la 20°C, cu excepția lichiorului pe bază de ou, denumit avocat, advocat sau advokat, a cărui concentrație alcoolică este de minimum 14% vol.

a) distilarea produselor naturale fermentate, cu sau fără adaos de arome;

b) distilarea unui macerat de substanțe vegetale, cu sau fără adaos de arome, zaharuri sau alte produse indulcitoare;

c) adăugarea aromelor, a zahărului sau a altor produse indulcitoare menționate la art. 4 alin. (2) și/sau a altor produse agricole la un alcool de origine agricolă și/sau un distilat de origine agricolă și/sau un rachiu, asa cum sunt definite în prezentele norme;

d) amestecul unei băuturi spirtoase cu:

(2) Nu sunt considerate băuturi spirtoase băuturile care au următoarele coduri: NC 2203 00, 2204, 2205, 2206 00 și 2207.

a) procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea sau extractia cu solventi) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetala ori animala, atât în stare bruta, cat și după prelucrare pentru consum uman prin metode traditionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea și fermentarea);

b) sinteza chimica sau izolare prin procedee chimice și este identică din punct de vedere chimic cu o substanța prezenta în mod natural în materialul de origine vegetala sau animala descris la lit. a);

c) sinteza chimica, dar nu este identică cu o substanța prezenta în mod natural în materialul de origine vegetala sau animala descris la lit. a);

a) obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea fie a melaselor sau siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie de zahăr, fie a sucului de trestie de zahăr distilat la maximum 96% vol., astfel încât produsul obținut prin distilare să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului;

b) rachiul obținut exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea sucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului și care are un conținut în substanțe volatile de minimum 225 grame la hl alcool 100% vol. Acest rachiu poate fi comercializat cu mențiunea "agricol" ca o completare la denumirea de rom, însoțită de o denumire geografică, alta decât cele menționate în anexa nr. 3 la prezentele norme;

c) concentrația alcoolică este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

a) obținută prin fermentarea și distilarea unui must de cereale; zaharificarea este efectuată de diastaza maltului, cu sau fără adaos de alte enzime naturale, iar fermentarea se realizează sub acțiunea drojdiilor;

b) distilarea se face până la o concentrație alcoolică de maximum 94,8% vol., astfel încât produsul obținut în urma distilarii să aibă o aroma și un gust specifice materiilor prime utilizate; învechirea produsului obținut în urma distilarii se realizează în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 litri pe o perioadă de minimum 3 ani;

c) concentrația alcoolică este de minimum 40% vol. la comercializarea pentru consum.

a) obținută fie prin distilarea unui must fermentat de cereale, prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate;

b) obținută fie prin distilarea exclusiva a mustului fermentat din boabe întregi de grâu, orz, ovaz, secara sau din hrisca împreună cu toate părțile componente ale acestora;

c) obținută fie prin redistilarea unui distilat obținut conform lit. b);

d) concentrația alcoolică este de minimum 35% vol. la comercializarea pentru consum;

e) băutura spirtoasa se poate numi "rachiu de cereale", dacă a fost obținută prin distilarea la maximum 95% vol. a unui must fermentat din cereale și care prezintă caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime folosite;

f) denumirea "băutura spirtoasa din cereale" poate fi înlocuită cu denumirea de "Korn" sau "Kornbrand", în cazul bauturii produse în Germania și în regiunile Comunității în care limba germană este una dintre limbile oficiale, cu condiția ca producerea acestei băuturi să fie tradiționala în regiunile respective și ca băutura spirtoasa din cereale să fie obținută fără nici un aditiv.

a) obținută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol.;

b) având un conținut în substanțe volatile de cel puțin 125 grame la hl alcool 100% vol.;

c) având un conținut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol.;

d) concentrația minima a produsului este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

e) aceasta băutura poate fi valorificată și ca materie prima pentru realizarea produsului "brandy" sau a altor băuturi spirtoase; în acest caz, concentrația alcoolică se va situa în limitele 37,5-86,0% vol.;

f) băutura obținută prin distilarea vinului la maximum 86% vol. se poate vinde sub denumirea de "vinars" dacă a fost maturata în contact cu lemnul timp de cel puțin un an. La producerea vinarsului se pot folosi extracte naturale obținute din fructe și plante, cu condiția ca pe contraetichetă să apară și denumirea fructelor sau plantelor din care s-a obținut extractul; este admisă indicarea pe eticheta a perioadei de invechire, după cum urmează:

a) obținută dintr-un distilat de vin cu o concentrație alcoolică de maximum 86% vol. ori dintr-un rachiu de vin combinat (cupajat) sau nu cu un distilat de vin a cărui concentrație este de maximum 94,8% vol., cu condiția ca cel de-al doilea distilat sa nu depășească limita maxima de 50% din totalul gradelor alcoolice ale produsului finit;

b) având un conținut în substanțe volatile de minimum 125 grame la hl alcool 100% vol., provenite exclusiv de la distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate;

c) având un conținut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol.;

d) invechita în recipiente din stejar timp de cel puțin un an sau timp de cel puțin 6 luni, în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este mai mica de 1.000 l; învechirea se poate aplica atât la materia prima, cat și la produsul finit;

e) concentrația alcoolică minima este de 36% vol. la comercializarea pentru consum.

a) obținută din tescovina de struguri fermentată și distilata, fie direct prin vapori de apa, fie după adăugarea de apa, la care au putut fi adăugate drojdii într-o proporție determinata, distilarea fiind efectuată în prezenta tescovinei, până la o concentrație de maximum 86% vol. Se permite redistilarea până la aceeași concentrație alcoolică;

b) cantitatea de drojdii care poate fi adăugată tescovinei de struguri în vederea fabricării de rachiu de tescovina de struguri este de cel mult 25 kg drojdii la 100 kg tescovina de struguri utilizata. Cantitatea de alcool obținută din drojdii nu trebuie să depășească 35% din cantitatea totală de alcool din produsul finit;

c) având un conținut în substanțe volatile de minimum 140 grame la hl alcool 100% vol. și un conținut maxim în alcool metilic de 1.000 grame la hl alcool 100% vol.;

d) concentrația alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

e) denumirea "marc" sau "rachiu de tescovina" poate fi înlocuită cu denumirea "grappa", dar numai pentru băutura spirtoasa produsă în Italia.

a) obținută prin distilarea drojdiei de vin până la o concentrație de maximum 86% vol.; băutura obținută din drojdia de vin care a fost distilata și redistilata la maximum 86% vol. cu ajutorul unor instalații speciale care permit separarea fractiilor "frunte" și "coada" și invechita în vase de lemn minimum 3 luni se poate comercializa sub denumirea de "spuma de drojdie";

b) concentrația alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

a) obținută exclusiv prin fermentarea și distilarea la maximum 86% vol. a marcului de fructe, cu excepția strugurilor; redistilarea la aceeași tărie alcoolică este autorizata;

b) conținutul minim în substanțe volatile este de 200 grame la hl alcool 100% vol.;

c) conținutul maxim în alcool metilic este de 1.200 grame la hl alcool 100% vol.;

d) conținutul maxim în acid cianhidric este de 10 grame la hl alcool 100% vol., în cazul rachiurilor de marc de fructe cu samburi;

e) concentrația alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

f) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de marc de...", urmată de numele fructului respectiv; dacă se utilizează mai multe marcuri de fructe diferite, denumirea sub care se vinde este "rachiu de marc de fructe".

a) obținută prin distilarea produsului obținut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viță de vie "Negru de Corint" sau "Muscat de Malaga";

b) distilarea se face la o concentrație alcoolică de maximum 94,5% vol., astfel încât distilatul să aibă o aroma și un gust specifice materiei prime utilizate;

c) concentrația alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

a) obținută exclusiv prin fermentatia alcoolică și distilarea unui fruct carnos sau a unui must din acest fruct, în prezenta ori în lipsa samburilor;

b) distilarea se face la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilarii să aibă aroma și gustul specifice fructului respectiv;

c) având un conținut de substanțe volatile de minimum 200 grame la hl alcool 100% vol.;

d) având un conținut de maximum 1.000 grame alcool metilic la hl alcool 100% vol. În cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduse (Prunus domestica L. var. syriaca), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L) conținutul de alcool metilic este de maximum 1.200 grame la hl alcool 100% vol. pentru rachiurile obținute de producătorii particulari de fructe în distilerii, a căror producție totală anuală nu depășește 500 hl alcool 100% vol. pe an; aceasta prevedere nu se aplică în cazul rachiurilor obținute din perele din soiul Williams;

e) în cazul rachiurilor de fructe cu samburi, conținutul în acid cianhidric nu trebuie să depășească 10 grame la hl alcool 100% vol.;

f) concentrația alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

g) se admit derogări de la prevederile lit. c), d) și e) pentru produsele traditionale ale căror fabricare și vânzare constituie o sursa de venit substantiala pentru anumiti producători de fructe, emise de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor;

h) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de ...", urmată de numele fructului, cum ar fi: rachiu de cirese (sau kirsch), rachiu de prune (slibovita, turt, horinca etc.), de corcoduse, de piersici, de mere, de caise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alte fructe;

i) în anumite zone geografice rachiul de fructe poate purta denumirea de palinca, cu condiția ca la obținerea acestuia să se respecte procesul tehnologic tradițional zonei;

j) termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere, produs în exclusivitate din pere din soiul Williams;

k) când doua sau mai multe varietati de fructe sunt macerate și distilate împreună, produsul se va numi "rachiu de fructe", completat cu numele fiecărei specii, în ordinea descrescătoare a cantităților de fructe folosite;

l) denumirea "rachiu de...", urmată de numele fructului, poate fi înlocuită cu numele fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe: corcoduse (Prunus domestica L. var. syriaca), prune (Prunus domestica L.), prune brumarii (Prunus domestica L.), mere Golden delicios; în situația în care exista riscul ca una dintre aceste denumiri sa nu fie ușor inteleasa de consumatorul final, pe eticheta trebuie să apară cuvântul "rachiu", eventual însoțit de o explicație;

m) băuturile spirtoase pot purta, de asemenea, denumirea "rachiu de...", urmată de numele fructului, dacă pe eticheta apare mențiunea suplimentară "obținut prin macerare și distilare"; proporția minima care se utilizează este de 100 kg de fructe la 20 litri de alcool 100% vol., pentru zmeura, mure, afine, capsuni, coacaze, porumbe, scoruse, soc, macese, coacaze negre parțial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolă, în rachiuri sau în distilat, asa cum sunt prezentate în prezentele norme, urmată de distilare;

n) băuturile spirtoase obținute prin macerarea fructelor întregi nefermentate, cele indicate la lit. m) în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilare, pot fi denumite "geist", acest nume fiind asociat numelui fructului, și pot suporta invechire;

o) concentrația alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

a) obținută prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite ori a sucului obținut din prune, în prezenta sau în lipsa samburilor;

b) distilarea se face la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilarii să aibă o aroma și un gust provenind de la fruct;

c) având un conținut de minimum 200 grame în substanțe volatile, de maximum 1.000 grame de alcool metilic și de maximum 10 grame acid cianhidric la hl alcool 100% vol.;

d) în funcție de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia aplicată, de durata de invechire și concentrația alcoolică, denumirea produsului "tuica" va fi acompaniata de diverse denumiri prin care se vor diferentia calitățile de tuica. În anumite zone geografice tuica poate fi denumita "horinca" sau "turt";

e) concentrația alcoolică minima este diferita în funcție de procesul tehnologic de obținere, dar nu mai mica de 24% vol. la comercializare pentru consum.

a) obținută prin distilarea exclusiva a cidrului (de mere sau de pere);

b) distilarea se face la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilarii să aibă o aroma și un gust provenind de la fruct;

c) având un conținut în substanțe volatile de minimum 200 grame și un conținut în alcool metilic de maximum 1.000 grame la hl alcool 100% vol.;

d) concentrația alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

a) obținută pe baza unui distilat de gentiana, el însuși obținut prin fermentarea radacinilor de gentiana, cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă;

b) concentrația alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

a) obținută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă și/sau într-un distilat de origine agricolă și/sau într-un rachiu într-o proporție determinata. Cantitatea de fructe utilizata este de cel puțin 5 kg pentru 20 litri de alcool 100% vol. utilizat;

b) aromatizarea acestei băuturi spirtoase poate fi completată cu substanțe aromatizante, altele decât cele provenind de la fructul folosit;

c) gustul caracteristic și culoarea bauturii spirtoase trebuie să provină în mod exclusiv de la fructul folosit;

d) băutura astfel definită poarta denumirea "băutura spirtoasa din ...", urmată de numele fructului;

e) concentrația alcoolică minima este de 25% vol. la comercializarea pentru consum;

f) nu pot fi denumite "Pacharan" decât băuturile "din fructe" produse în Spania și obținute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporție minima de 250 grame fructe la litrul de alcool 100% vol.

a) obținută prin aromatizarea cu boabe de ienupar a alcoolului etilic de origine agricolă și/sau a unui rachiu de cereale și/sau a unui distilat de cereale; alte substanțe aromatizante naturale și/sau identic naturale și/sau preparate aromatizante și/sau plante ori părți de plante aromatice pot fi utilizate în completare, însă caracteristicile organoleptice ale ienuparului trebuie să fie perceptibile, chiar dacă sunt mai atenuate;

b) băutura astfel obținută poate fi denumita "Wacholder", "ginebra" sau "genebra";

c) alcoolul și/sau rachiul de cereale și/sau distilatul de cereale utilizate pentru băuturile spirtoase denumite "genievre", "jenever", "genever" sau "peket" trebuie să aibă caracteristicile organoleptice corespunzătoare respectivelor produse, respectiv un conținut maxim de alcool metilic de 5 grame la hl alcool 100% vol. și un conținut maxim de aldehide exprimat în acetaldehide de 0,2 grame la hl alcool 100% vol.; pentru produsele menționate mai sus gustul de ienupar poate să nu mai fie perceptibil;

d) băutura poate fi numita "gin" dacă este obținută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice adecvate cu substanțe aromatizante naturale și/sau identic naturale și/sau preparate aromatizante, astfel încât gustul ienuparului să fie predominant;

e) concentrația alcoolică este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

a) obținută prin redistilarea alcoolului etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice specifice și concentrația alcoolică inițială de minimum 96% vol., în alambicuri traditionale pentru gin, în prezenta boabelor de ienupar și a altor produse vegetale naturale, gustul de ienupar rămânând predominant; poate fi atribuită denumirea "gin distilat" și amestecului dintre rezultatul redistilarii cu un alcool etilic de origine agricolă, având aceeași compoziție, puritate și concentrație alcoolică;

b) pentru aromatizarea "ginului distilat" se pot utiliza în mod complementar substanțe aromatizante naturale și/sau identic naturale și/sau preparate aromatizante; "London Gin" este un tip de gin distilat;

c) concentrația alcoolică este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

d) produsul obținut prin adăugarea de esente sau arome în alcool etilic de origine agricolă nu poate fi numit "gin distilat".

a) obținută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi);

b) complementar se pot utiliza substanțe aromatizante naturale și/sau identic naturale și/sau preparate aromatizante, dar gustul de chimion trebuie să fie preponderent;

c) băutura spirtoasa definită la lit. a) și b) poate fi numita și "akvavit" ori "aquavit" dacă aromatizarea a fost efectuată cu un distilat de plante sau de ierburi aromatizante;

d) pentru aromatizare mai pot fi folosite în completare și alte substanțe aromatizante, dar aroma acestor băuturi se va datora în mare parte distilatelor din semințe de chimion și/sau din semințe de marar, utilizarea de uleiuri esențiale fiind interzisă;

e) substantele amare nu pot domina în mod sensibil gustul;

f) extractul sec este de maximum 1,5 grame la 100 mililitri alcool etilic 100% vol.;

g) concentrația alcoolică este de minimum 30% vol. la comercializarea pentru consum.

a) obținută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în forma de stea (Illicium verum), de anason verde (Pimpinella anisum), fenicul (Foeniculum vulgare) sau de orice alta planta care are același component aromatizant principal, prin unul dintre următoarele procedee:

b) la aromatizare se pot folosi complementar și alte extracte naturale sau semințe ale plantelor aromatice, dar gustul de anason trebuie să fie preponderent;

c) concentrația alcoolică este de minimum 15% vol. la comercializarea pentru consum;

d) pentru ca băutura spirtoasa de anason să fie numita "pastis" ea trebuie să conțină și extracte naturale din "lemn dulce" (Glycyrrhiza glabra), ceea ce implica prezenta de substanțe colorante numite calcone, precum și a acidului glicirizic al cărui conținut minim și maxim trebuie să fie de 0,05, respectiv 0,5 grame la litru; pastisul are un conținut de zahăr de maximum 100 grame la litru și un conținut de anethol de minimum și maximum 1,5, respectiv 2,0 grame la litru;

e) concentrația alcoolică a pastisului este de minimum 40% vol. la comercializarea pentru consum;

f) pentru ca băutura spirtoasa de anason să fie denumita "ouzo" ea trebuie:

g) pentru ca băutura spirtoasa de anason să fie numita "anis", aroma sa caracteristica trebuie să provină exclusiv de la anason verde (Pimpinella anisum) și/sau de la anason în forma de stea (Illicium verum) și/sau fenicul (Foeniculum vulgare);

a) obținută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanțe aromatizante naturale și/sau identic naturale și/sau preparate aromatizante;

b) băutura spirtoasa astfel obținută poate fi vândută sub denumirea "amer", "amaro" sau "bitter", asociata sau nu cu un alt termen;

c) concentrația alcoolică minima este de 15% vol. la comercializarea pentru consum;

d) prezentele norme nu împiedica posibilitatea de a utiliza denumirea "amer", "amaro" sau "bitter" pentru produsele care nu sunt menționate în prezentele norme.

a) obținută dintr-un alcool etilic de origine agricolă, fie prin rectificare, fie prin filtrare prin cărbune activ urmată eventual de o distilare simpla, sau printr-un tratament echivalent, având ca efect atenuarea selectiva a caracteristicilor organoleptice inerente ale materiilor prime folosite; aromatizarea poate conferi produsului caracteristici organoleptice particulare, în special un gust catifelat;

b) concentrația alcoolică minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

a) obținută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă sau a unui distilat de origine agricolă ori a uneia sau mai multor băuturi spirtoase ori a unui amestec din produsele menționate, indulcite, la care se adauga eventual produse de origine agricolă, cum ar fi: smantana, lapte sau alte produse lactate, fructe, vin sau vin aromatizat;

b) cu un conținut de zahăr de minimum 100 grame la litru, exprimat în zahăr invertit;

c) conținutul minim de zahăr de 100 grame la litru se reduce pentru următoarele lichioruri:

d) denumirea "crema de ...", urmată de numele fructului sau al materiei prime folosite, cu excepția produselor lactate, este destinată lichiorurilor cu un conținut de zahăr de minimum 250 grame la litru, exprimat în zahăr invertit;

e) denumirea "crema de coacaze negre" este rezervată lichiorurilor de coacaze negre cu un conținut de zahăr de minimum 400 grame la litru, exprimat în zahăr invertit;

f) concentrația alcoolică minima este de 15% vol. la comercializarea pentru consum.

a) obținută din alcool etilic de origine agricolă;

b) aromatizata sau nu;

c) având ca ingrediente galbenus și albus de ou de gaina și zahăr sau miere de albine;

d) conținutul în zahăr și/sau miere de albine este de minimum 150 grame la litru de produs finit;

e) conținutul de galbenus de ou este de minimum 140 grame la litru de produs finit;

f) concentrația alcoolică minima este de 14% vol. la comercializarea pentru consum;

g) aceasta băutura spirtoasa se numește "lichior pe bază de ou" sau "advocaat", "avocat" sau "Advokat" și se asociaza unui nume comercial.

a) obținută din alcool etilic de origine agricolă, având ca ingrediente albus și galbenus de ou de gaina, zahăr și/sau miere de albine;

b) aromatizata sau nu;

c) cu un conținut minim de zahăr sau miere în echivalent zahăr de 150 grame la litru de produs finit;

d) conținutul minim de galbenus de ou este de 70 grame la litru de produs finit;

e) denumirea "lichior de ou" se poate asocia unui nume comercial;

f) concentrația alcoolică minima este de 15% vol. la comercializarea pentru consum.

(1) Băuturile spirtoase, pentru a putea fi vândute în vederea consumului sub una dintre denumirile prevăzute la art. 5, trebuie să corespundă definitiilor și cerințelor categoriei de care aparțin.

(2) Băuturile spirtoase care nu corespund prevederilor reținute pentru produsele definite la art. 5 nu pot primi denumirile care le sunt rezervate la acest articol. Ele trebuie denumite "băuturi spirtoase".

(1) Adăugarea de alte substanțe decât cele autorizate de legislația comunitara sau, în lipsa acesteia, de legislația naționala face ca băutura spirtoasa în cauza sa piardă dreptul la denumirea rezervată.

(2) Aditivii alimentari autorizați și modalitățile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. 5 și la art. 6 alin. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare.

(3) Auxiliarii tehnologici autorizați și modalitățile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. 5 și la art. 6 alin. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare.

(4) Colorarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare.

(5) Pentru producerea băuturilor spirtoase definite la art. 5, cu excepția celor definite la pct. 15, 16, 17 și 19, pot fi utilizate numai substantele și preparatele aromatizante naturale.

(6) Totuși, substantele aromatizante identice cu cele naturale, definite conform reglementărilor în vigoare, sunt autorizate în obținerea de lichioruri, cu excepția celor menționate mai jos:

a) lichioruri (sau creme) de fructe:

b) lichioruri de plante:

(7) Pentru elaborarea băuturilor spirtoase, la corectarea concentratiei alcoolice volumetrice, adaosul de apa, eventual distilata sau demineralizata, este autorizat cu condiția ca acest adaos sa nu modifice natura produsului.

(8) La prepararea băuturilor spirtoase se folosește alcool etilic de origine agricolă, având caracteristicile organoleptice și fizico-chimice în conformitate cu anexa nr. 1 la prezentele norme și cu SR 14/98; indicarea pe eticheta a materiei prime din care s-a fabricat alcoolul etilic de origine agricolă se face cu respectarea reglementărilor în vigoare.

(9) Pentru diluarea sau dizolvarea colorantilor, aromelor sau a altor aditivi autorizați folosiți la prepararea băuturilor spirtoase se folosește numai alcool etilic de origine agricolă.

(10) Caracteristicile organoleptice și fizico-chimice ale băuturilor spirtoase trebuie să corespundă prevederilor specificatiilor tehnice sau standardelor de firma, de respectarea cărora producătorul rămâne direct răspunzător.

(11) Metodele de analiza pentru verificarea caracteristicilor organoleptice și fizico-chimice ale băuturilor spirtoase se fac în conformitate cu reglementările în vigoare.

(1) Etichetarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor.

(2) Când pe eticheta unui produs se menționează durata de invechire, trebuie avut în vedere ca aceasta sa nu fie mai mare decât a celui mai tânăr constituent alcoolic al produsului și cu condiția ca învechirea să se facă sub control fiscal.

(3) Pentru băuturile spirtoase care sunt supuse invechirii se poate indica pe eticheta durata acesteia, după cum urmează:

(1) Băuturile spirtoase comercializate în vederea consumului uman nu pot fi descrise prin asociere sau cuvinte cum ar fi: "gen", "tip", "fel", "stil", "marca", "gust" sau alte indicații similare.

(2) Utilizarea de termeni precum "rum", "rhum", "ron", "votka", "ginley", "tequila" sau derivate din denumirile prevăzute la art. 5 pentru alte băuturi spirtoase decât cele definite la articolul menționat este interzisă.

(3) De asemenea, pentru produsele menționate la alin. (2) se interzice utilizarea de termeni precum "produs original", "metoda originala", "reteta tradiționala", "produs tradițional" sau orice alta expresie similară.

(4) În cazul utilizării de arome la fabricarea băuturilor spirtoase, care nu corespund prevederilor reținute pentru produsele definite la art. 5, denumirea sub care se vinde produsul este "băutura spirtoasa cu aroma de ..."; denumirea sub care se vinde produsul se scrie grupat cu caractere de același tip și aceeași mărime de minimum 3 mm.

(1) Băuturile spirtoase menționate mai jos:

(2) Dacă una dintre băuturile spirtoase enumerate la alin. (1) este amestecata cu:

a) una sau mai multe băuturi spirtoase definite sau nedefinite conform art. 5 și art. 6 alin. (2); și/sau

b) unul sau mai multe distilate de origine agricolă, denumirea sub care se vinde produsul de "băutura spirtoasa" trebuie să apară în mod obligatoriu pe eticheta, în mod vizibil și clar citibil.

(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică pentru denumirea și prezentarea produselor obținute dintr-un astfel de amestec dacă acest amestec corespunde uneia dintre definițiile prevăzute la art. 5.

(4) În etichetarea și prezentarea produselor rezultate din amestecul menționat mai sus se poate face referire la unul sau altul dintre termenii generici menționați la art. 5 și în afară denumirii comerciale, însă în același camp vizual, enumerandu-se toate componentele alcoolice, cu proporția lor în amestec, precedată de sintagma "spirtoase obținute dintr-un amestec" și cu respectarea reglementărilor în vigoare; partea fiecărui component alcoolic este egala cu volumul de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului; el se exprima în "% vol." și în ordine descrescătoare.

(5) a) O denumire generica poate intră în componenta unei denumiri compuse pentru prezentarea unei băuturi spirtoase, cu condiția ca alcoolul acestei băuturi sa provină exclusiv de la băutura spirtoasa menționată în denumirea compusa; denumirile compuse pot fi utilizate la prepararea următoarelor lichioruri:

b) în etichetarea și prezentarea lichiorurilor menționate mai sus denumirile compuse trebuie să figureze pe aceeași linie, cu caractere, dimensiuni și culori identice, iar denumirea "lichior" trebuie să fie în imediata apropiere și scrisă cu caractere de dimensiunile celor de la denumirea compusa;

c) în etichetarea acestor lichioruri, dacă alcoolul nu provine de la băuturile spirtoase indicate, trebuie facuta o referire privitoare la natura alcoolului utilizat în același camp vizual; aceasta referire este exprimată fie prin menționarea naturii alcoolului agricol utilizat, fie prin mențiunea "alcool agricol", precedată de fiecare data de formula "fabricat pornindu-se de la ..." sau "elaborat cu ajutorul ..." sau "pe bază de ...".