privind realizarea activității de screening în cancerul de prostata
Populația ținta: Vor fi introdusi în programul de screening persoane de sex masculin cu varste cuprinse între 50 și 70 de ani. Conform recomandărilor American Cancer Society este util screening-ul pacientilor cu speranta de viața de peste 10 ani. Având în vedere speranta medie de viața în România pentru persoanele de sex masculin, consideram ca vârsta maxima de 65 de ani este corecta în condițiile actuale.
Se vor urmări în special asigurații care prezintă în antecedentele heredocolaterale:
- cel puțin o ruda de gradul I diagnosticata cu cancer al prostatei înainte de 55 de ani;
- mai mult de 3 membri de familie cu cancer al prostatei.
Etapa I: Direcțiile de sănătate publică județene sau a municipiului București și comisiile teritoriale de urologie și oncologie vor selecta 5-10 medici de familie (în funcție de numărul de determinări antigenice acoperite financiar) care vor fi instruiti în vederea aplicării Programului național de screening pentru cancerul de prostata.
Etapa a II-a: Medicul de familie va informa pacientii asupra eficacitatii și beneficiilor, dar și asupra posibilelor erori sau aspecte neplacute legate de introducerea în programul de screening:
● impactul psihologic asupra pacientului;
● complicatiile legate de metodele de screening, dar mai ales de punctia biopsie;
● posibilitatea de a detecta un cancer de prostata fără semnificație clinica, care să conducă la aplicarea unui tratament supraoptimal.
După o informare corecta și completa medicul de familie va obține acordul scris al pacientului pentru introducerea în programul de screening.
Medicul de familie, în cadrul examenului clinic anual al pacientilor înscriși pe lista sa, completează împreună cu pacientul chestionarul standard pentru determinarea Scorului Internațional al Simptomelor Prostatice (I-PSS) și, indiferent de valoarea acestuia, îndrumă pacientii de sex masculin cu varste cuprinse între 50 și 65 de ani către medicul specialist urolog pentru examinarea prostatei prin tuseu rectal. Acesta, la rândul sau, solicita laboratorului acreditat dozarea antigenului prostatic specific (PSA).
Etapa a III-a: Medicul specialist urolog, având la dispoziție datele furnizate de tuseul rectal și valoarea determinata a PSA seric, decide atitudinea de urmat, conform algoritmului prezentat mai jos.
● PSA seric total mai mic de 4 ng/ml sau 3 ng/ml acolo unde factorii etiologici justifica - repetare tuseu rectal și dozare PSA seric total la 12 luni;
● PSA seric total mai mare de 10 ng/ml - se efectuează punctie biopsie prostatica:
- punctie pozitiva: se trece la etapa următoare
- punctie negativa: se repeta punctia la o luna;
● PSA seric total cu valori cuprinse între 4-10 ng/ml (sau 3-10 ng/ml acolo unde factorii etiologici justifica) se determina procentul PSA liber:
- suspiciune de cancer - se efectuează punctie biopsie prostatica:
- punctie pozitiva: se trece la etapa următoare
- punctie negativa: se repeta dozarea PSA seric total și liber la 6 luni.
- suspiciune de patologie benigna: se repeta dozarea PSA seric total și liber la 6 luni
Etapa a IV-a: Medicul specialist urolog comunică medicului de familie prin scrisoare medicală următoarele date:
- rezultatul tuseului rectal;
- valoarea PSA seric;
- rezultatul examenului anatomo-patologic (dacă s-a practicat punctia biopsie);
- programul de monitorizare a pacientului.
Etapa a V-a: Medicul specialist urolog transmite cabinetului oncologic județean o fișa care cuprinde datele personale ale pacientului și rezultatele explorarilor efectuate în vederea întocmirii unei catagrafii naționale.
Cazurile de cancer al prostatei, confirmate anatomopatologic, vor fi raportate cabinetului oncologic județean prin Fișa ONC 1.
Etapa a VI-a: Rezultatele transmise cabinetului oncologic județean vor fi raportate, prin intermediul direcțiilor de sănătate publică județene sau a municipiului București, către Ministerul Sănătății (Centrul de Statistica Sanitară și Documentare Medicală).
Punctia biopsie prostatica va fi efectuată transrectal sub ghidaj ecografic. Vor fi practicate cu pacientul în ambulatoriu și se va folosi analgo-sedarea sau nici o formă de anestezie.
Etapa a VII-a: Coordonarea activității, în concordanta cu normele prevăzute, va fi realizată de către institutele oncologice în colaborare cu comisiile teritoriale de specialiști pentru cancer din centrele universitare traditionale, sub îndrumarea direcției coordonatoare din cadrul Ministerului Sănătății, în colaborare cu comisia de specialitate a Ministerului Sănătății.
────────────
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.