NORME METODOLOGICE din 13 august 2003

privind realizarea activității de screening în cancerul colo-rectal

Etapa I: Direcția de sănătate publică judeteana sau a municipiului București și comisia teritorială de specialiști pentru cancer vor selecta 5-10 medici de familie instruiti (sau care vor fi instruiti), în vederea aplicării programului național de preventie a cancerului colo-rectal în teritoriul arondat.

Etapa a II-a: Rolul și locul medicului de familie în programul național de preventie:

● examinarea, conform cadrului legal actual, o dată pe an a întregii populații înscrise pe lista acestuia, în vederea identificarii persoanei care prezintă risc pentru apariția și dezvoltarea cancerului colo-rectal;

● întocmirea fisei medicale personale a individului care prezintă risc, cu consemnarea următoarelor date:

- vârsta;

- factorul/factorii de risc:

1. dieta - alimentația cu conținut bogat în grăsimi

2. factori genetici:

2.1. sindromul de polipoza ereditara

2.1.1. polipoza adenomatoasa

- FAP

- Sindromul Gardner

- Sindromul Turcot

2.1.2. polipoza hamartomatoasa

- Sindromul Peutz-Jeghers

- polipoza juvenila

- boala Cowden

- neurofibromatoza

2.2. cancerul colo-rectal nonpolipozic ereditar, conform criteriilor AMSTERDAM:

3. boala inflamatorie a colonului:

- colita ulcerativa

- boala Crohn

4. polipii adenomatosi

5. antecedente personale de cancer colo-rectal, cancer al glandei mamare, cancer al endometrului sau cancer ovarian

6. intervenții chirurgicale în antecedente

- ureterosigmoidostomia

- colecistectomia;

● îndrumarea pacientului selectat către centrul de gastroenterologie nominalizat.

Etapa a III-a: Centrul de gastro-enterologie încadrează pacientul într-o categorie de risc (mediu, mare, foarte mare) care va fi evaluat individualizat:

1. pacient cu risc mediu:

● cu o singura ruda de gradul I diagnosticata cu cancer colo-rectal sau un polip adenomatos după vârsta de 60 de ani

● cu rude diagnosticate ca mai sus - mai indepartate ca grad de rudenie

Screening: - initiat la vârsta de 50 de ani

- test hemocult al materiilor fecale - anual

- sigmoidoscopie flexibila - la 5 ani

- irigografie - la 5 ani

- colonoscopie în cazul pozitivarii oricărui test de mai sus, iar dacă aceasta explorare este negativa, se va repeta la 10 ani;

2. pacient cu risc mare:

● cu un singur adenom, cu dimensiuni mici (sub 1 cm)

Screening: - la 3-6 ani de la polipectomia inițială, prin:

- colonoscopie (iar dacă nu este acceptată de pacient sau nu este disponibilă, se vor efectua sigmoidoscopie flexibila și irigografie)

Rezultat: - normal: pacientul este supus liniilor ghid de screening asemenea pacientilor cu risc mediu

- pozitiv: îndrumare la tratament specific oncologic

● cu: - un singur adenom, cu dimensiune mare (peste 1 cm)

- adenoame multiple

- adenoame cu displazie cu grad înalt

- adenoame viloase

Screening: - initiat în termen de 3 ani de la polipectomie, prin:

- colonoscopie (vizualizarea leziunii, biopsie și/sau ridicarea leziunii)

Rezultat: - normal, se repeta colonoscopia la alți 3 ani, un nou rezultat normal fiind urmat de încadrarea individului în grupa pacientilor cu risc mediu

- pozitiv: îndrumare la tratament specific oncologic

● cu istoric personal de rezectie cu intenție curativă pentru cancerul colo-rectal

Screening: - initiat în termen de 1 an de la intervenția chirurgicala, prin:

- colonoscopie

Rezultat: - normal, se repeta la 3 ani și apoi la fiecare 5 ani dacă rezultatele sunt normale

- pozitiv: îndrumare la tratament specific oncologic

● cu orice ruda de gradul I înainte de 60 de ani sau cel puțin două rude de gradul I de orice vârsta (în cazul în care nu este un sindrom ereditar) diagnosticate cu cancer colo-rectal sau polipi adenomatosi

Screening: - initiat la vârsta de 40 de ani sau la o vârsta cu 10 ani mai tanara comparativ cu cea mai tanara ruda diagnosticata cu cancer colo-rectal, prin:

- colonoscopie

Rezultat: - normal, se repeta la 5-10 ani (cancerul colo-rectal la rudele de gradul I nu crește semnificativ riscul față de populația cu risc mediu)

- pozitiv: îndrumare la tratament specific oncologic

3. Pacient cu risc foarte mare (prezenta unuia dintre cele doua sindroame ereditare):

● istoric familial de FAP

Screening: - initiat la pubertate, prin:

- supraveghere endoscopica

- testare genetica

Rezultat: - pozitiv: impune efectuarea colectomiei

● istoric familial de HNPCC.

Screening: - initiat la 21 de ani, prin:

- colonoscopie

- testare genetica

● boala inflamatorie colonica (rectocolita ulcero-hemoragica, boala Crohn).

Screening: - initiat la 8 ani de la debutul pancolitei sau la 12-15 ani de la debutul rectocolitei ulcero-hemoragice, prin:

- colonoscopie cu biopsie pentru evaluarea displaziei, la 1-2 ani.

Etapa a IV-a: Gastro-enterologul comunică prin scrisoare medicală cu medicul de familie, transmitand:

● rezultatul investigatiilor;

● programul de monitorizare a asiguratului, de a cărui desfășurare va răspunde.

Etapa a V-a: Gastro-enterologul transmite fișa cu datele personale, explorarile efectuate și rezultatele (conform casetei de date personale din FIȘA ONC 1 - Ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 871/2002) cabinetului oncologic județean sau al municipiului București, pentru justificarea cheltuielilor și întocmirea unei catagrafii naționale. Astfel vor putea fi urmărite în timp modificările evolutive.

Etapa a VI-a: Rezultatele ajunse la cabinetul oncologic județean sau al municipiului București vor fi raportate, conform precizărilor din Programul național 2.2, către Ministerul Sănătății, Centrul de Statistica Sanitară și Documentare Medicală (prin direcția de sănătate publică judeteana sau a municipiului București)

Etapa a VII-a: Coordonarea activității, în concordanta cu normele prevăzute, va fi realizată de către institutele oncologice în colaborare cu comisiile teritoriale de specialiști pentru cancer din centrele universitare traditionale, sub îndrumarea direcției coordonatoare din Ministerul Sănătății, în colaborare cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății.

──────────────