LEGE nr. 351 din 2 mai 1945

Legea de fața se aplică potrivit dispozițiunilor ei:

Comerciant cu ridicată este acela care nu vinde direct consumatorului, ci numai revanzatorului, produse sau mărfuri cumpărate sau deținute cu orice titlu, în scop de vânzare.

Comerciant cu amănuntul este acela care vinde nemijlocit consumatorilor produse sau mărfuri, cumpărate sau deținute cu orice titlu în vederea vânzării.

Comerciantul care vinde, atît cu ridicată, cat și cu amănuntul, va fi supus, atît dispozițiunilor privitoare la comerțul cu ridicată, cat și dispozițiunilor privitoare la comerțul cu amănuntul.

Comerciantul importator va fi supus dispozițiunilor respective, după cum vinde cu ridicată sau cu amănuntul, în magazine proprii de desfacere.

Legea pentru reglementarea regimului prețurilor și circulației mărfurilor, precum și deciziunile date în baza ei, vor preciza condițiunile în care se va exercita fiecare fel de comerț, ce anume vânzări sînt considerate cu ridicată sau cu amănuntul, după cantitatea sau felul mărfii vândute.

Contractele de gaj încheiate cu persoanele menționate în art. 1, litera a, b, d, e, f și g din această lege, avînd drept obiect produse sau mărfuri, fie lăsate în depozitele debitorilor, fie depozitate în magaziile creditorilor sau ale unor terțe persoane, din ordinul sau la dispoziția creditorilor, vor fi comunicate în copii de către creditori și debitori și de către administrațiile financiare care au vizat aceste contracte Ministerului Industriei și Comerțului, Comisariatul General al Prețurilor, dimpreuna cu o declarație tip, în termen de 10 zile dela constituirea gajului.

Contractele de gaj privind produse sau mărfuri în curs de import, se vor comunică în copie, dimpreuna cu declarația de mai sus, înainte de vamuire și în orice caz în termen de 10 zile dela intrarea mărfurilor în vama.

Declarația tip este aceea stabilită prin deciziunea Ministerului Industriei și Comerțului, Comisariatul General al Prețurilor.

Schimbarea locului de depozitare va fi comunicată în termen de 10 zile dela data de cînd a intervenit schimbarea.

Schimbările intervenite în obiectul gajului vor fi comunicate din luna în luna.

Sînt exceptate dela declarațiile prevăzute mai sus gajurile constituite în favoarea Băncii Naționale a României.

Comisariatul General al Prețurilor va trimite lunar parchetului tribunalului locului de depozitare a gajului, precum și organului de control cetatenesc din acel loc, copii de pe contractele de gaj ce au fost declarate în conformitate cu dispozițiunile acestui articol.

Ministerul Industriei și Comerțului, prin deciziune publicată în Monitorul Oficial, poate modifica datele pe care trebuie să le cuprindă declarațiunile, precum și locul unde ele urmează a fi depuse.

Ministerul Industriei și Comerțului va putea plati creanta garantată, ridica marfa și dispune vînzarea ei, la prețul maximal sau cel legal, calculat potrivit normelor legale în vigoare, prin economate, cooperative sau cantine.

Din suma rezultată se va restitui Statului suma plătită, iar restul se va inmana proprietarului mărfii.

Instanțele judecătorești sînt obligate sa comunice, prin grefele respective, Ministerului Industriei și Comerțului, Comisariatul General al Prețurilor, acțiunile avînd ca obiect executarea sau revizuirea contractelor de vânzare de produse sau mărfuri, în termen de 10 zile dela intentare.

Corpul portareilor, în același termen, sau instanța care a sechestrat produse sau mărfuri, sînt obligate sa comunice Ministerului Industriei și Comerțului, Comisariatul General al Prețurilor sechestrele aplicate asupra produselor sau mărfurilor.

Toate aceste obligațiuni sînt sub sancțiuni disciplinare.

Ministrul industriei și comerțului, personal sau prin delegațiune data Subsecretariatului de Stat al Producției de Război, Subsecretariatului de Stat al Aprovizionarii, Comisariatului General al Prețurilor sau ministrul minelor și petrolului, în sfera sa de activitate, sînt autorizați sa ia pe cale de deciziuni, orice fel de măsuri pentru dirijarea, limitarea și controlul producției, circulației, distribuției și consumatiei mărfurilor și produselor în măsura în care asemenea dispozițiuni nu vor fi luate prin lege sau nu vor fi în contradictie cu aceasta.

Comisariatul General al Prețurilor este singura autoritate în drept sa stabilească prețurile de vânzare ale produselor și mărfurilor, precum și prețurile și tarifele serviciilor sau locațiunilor de servicii, ori de bunuri publice sau private, cu excepția produselor monopolizate, al căror preț se va fixa conform legilor speciale.

În aceleași condițiuni va putea limita beneficiile la vînzarea produselor și mărfurilor, pentru care nu sînt stabilite prețuri în conformitate cu dispozițiunile alineatului precedent, determinând și modul de calcul al prețurilor de cost și de vânzare.

În cazul cînd stabilirea de prețuri este cerută de producători sau întreprinderi comerciale sau industriale, Comisariatul General al Prețurilor va putea numi prin deciziune, experți, fixând totodată onorarii pentru expertize în sarcina celor care au cerut stabilirea prețurilor și care vor depune sumele ce se vor fixa pentru onorarii de Comisariatul General al Prețurilor.

La intrarea în funcțiune, experții sînt obligați a depune în fața Comisariatului General al Prețurilor ori delegatului sau, jurământul prevăzut în art. 6 din Codul funcționarilor publici "Regele Mihai I".

Ei sînt răspunzători pentru lucrările efectuate întocmai ca și funcționarii publici.

Prin derogare dela dispozițiunile alin. 2, prețurile produselor și mărfurilor, ca și tarifele serviciilor, locațiunilor de bunuri și servicii, atribuite prin lege, pînă la intrarea în vigoare a legii nr. 282, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 Mai 1943 cu modificările sale ulterioare în competența altor departamente sau autorități, vor fi stabilite sau modificate tot de aceleași departamente sau autorități, însă numai în urma avizului conform al Comisariatului General al Prețurilor.

Comisariatul General al Prețurilor este în drept a cere acelor departamente sau autorități, din oficiu, sa stabilească sau sa modifice prețurile sau tarifele ce sînt date în competența lor sau sa ceara Consiliului Interministerial, (Delegația Economică a Guvernului) completat cu ministrul departamentului respectiv, sa-l autorize a fixa sau modifica aceste prețuri sau tarife.

Comisariatul General al Prețurilor va putea fixa, prin deciziuni, tipuri de articole și dispune prin deciziuni blocarea sau rechizitionarea produselor și mărfurilor la orice deținător.

În aceleași condițiuni va putea dispune, prin deciziuni, rechizitionarea de mijloace de transport, precum și de magazii, silozuri de orice alte imobile pentru depozitarea diferitelor produse și mărfuri.

Plata cuvenită pentru rechizitiile mai sus arătate se va face potrivit dispozițiunilor legii asupra rechizitiilor.

Deciziunile date pe temeiul legii de fața, în lipsa de dispozițiuni contrarii, devin executorii după 3 zile libere dela data publicării lor obligatorii în Monitorul Oficial, afară de cele care dispun blocari sau rechizitionari, care devin executorii chiar dela publicarea lor, de asemenea obligatorie, în Monitorul Oficial, sau prin predarea procesului-verbal de blocare sau rechiziție deținătorului ori prepusului acestuia.

Listele de prețuri sau mercurialele dobîndesc putere obligatorie în condițiunile fixate prin deciziuni date de Comisariatul General al Prețurilor.

Prezenta lege, precum și celelalte legi și deciziuni, care au drept scop dirijarea, limitarea și controlul producției, circulației, distribuției și consumatiei mărfurilor, produselor și prestatiunilor de servicii ori locațiunilor de servicii și bunuri, au caracter temporar în raport cu articolul 3, alineatul 2 din codul penal.

Comisarul general al prețurilor va putea prin deciziuni sa stabilească lista de prestațiuni de servicii, de locatiuni de servicii ori de bunuri, precum și lista de produse sau mărfuri pentru care prefectii de județ, primării municipiilor, comunelor urbane, balneare sau climaterice, precum și primării comunelor rurale anume prevăzute în deciziuni, urmează a fixa tarife sau prețuri maximale.

Prefectii pentru comunele rurale, cu excepțiunea celor balneo-climaterice și primării pentru celelalte comune vor fixa acele prețuri sau tarife prin ordonanțe, cerând în prealabil avizul oficiului economic județean respectiv, cu respectarea normelor de formare a prețurilor, sub sancțiune disciplinară.

Ordonanțele intră în vigoare dela data afișării lor și au valabilitatea pînă la afișarea unei noi ordonanțe.

Prefecturile sau primăriile sînt obligate ca, în termen de 24 ore dela afișarea unei ordonanțe de prețuri, sa comunice ordonanța în copie certificată oficiului economic județean respectiv. Oficiul va inainta ordonanța, împreună cu observațiile sale Comisariatului General al Prețurilor, în termen de 3 zile dela primire.

Afișarea se va face în toate localurile autorităților publice, în localul Camerei de comerț și de industrie, în piețe, în localuri de consum, în orice alt loc public, precum și în orice alt mod susceptibil de a asigura o cat mai larga publicitate.

Comisarul general al prețurilor va putea modifica sau infirma oricînd ordonanțele primarilor sau prefecților.

În termen de trei zile dela data primirii comunicării privitoare la infirmare sau modificare, prefectul sau primarul trebuie să dea ordonanțe de infirmare sau modificare și sa o afiseze.

Aceste infirmari sau modificări produc efecte numai pentru viitor.

Organele de execuție a măsurilor luate de autoritățile prevăzute în art. 5 sînt:

1. Un serviciu județean de aprovizionare, care este organul Subsecretariatului de Stat al Aprovizionarii.

2. Un serviciu județean de control depinzand de Comisariatul General al Prețurilor.

Prefectul și primarul sînt obligați:

Directorul oficiului economic județean de aprovizionare și control este în drept a face prefecților de județ și primarilor comunelor orice propuneri și a da avize.

Respingerea avizelor sau propunerilor făcute în scris de directorul oficiului economic județean de aprovizionare și control se va comunică motivat acestuia în termen de 5 zile dela primirea lor.

În cazul cînd avizul sau propunerea au fost respinse, precum și cînd nu li s'a dat urmare, directorul oficiului economic județean de aprovizionare și control este obligat a incunostiinta Comisariatul General al Prețurilor care va decide. Deciziunea Comisariatului General al Prețurilor este obligatorie pentru organele prevăzute la punctele a, b, și c, din prezentul articol.

Oficiul economic județean de aprovizionare și control funcționează pe lîngă fiecare prefectura de județ.

El are următoarele atributiuni:

În vederea îndeplinirii însărcinărilor mai sus prevăzute, oficiul economic județean de aprovizionare și control poate cere Camerei de comerț și de industrie, Camerei agricole județene, Inspectoratului comercial sau industrial și medicilor primari, umani și veterinari ai județului, precum și organelor de control cetatenesc locale, avize asupra chestiunilor ce intră în competența lor.

În Municipiul București va funcționa și un oficiu de aprovizionare și control pe lîngă Primăria Municipiului, avînd atribuțiunile oficiului economic județean de aprovizionare și control care va fi condus de delegatul primarului general, ajutat de doi delegați ai Ministerului Industriei și Comerțului.

Oficiul economic județean de aprovizionare și control, este condus de un director numit sau delegat de Subsecretariatul de Stat al Aprovizionarii.

Directorul oficiului va fi delegat dintre:

Directorul oficiului poate fi numit dintre:

Organizarea serviciilor economice județene de aprovizionare și de control, încadrarea lor cu personalul administrativ și de specialitate, precum și numirea acestuia, se vor face prin deciziunii ale Ministerului Industriei și Comerțului sau ale Subsecretariatului de Stat al Aprovizionarii, potrivit dispozițiunilor art. 10 din prezenta lege.

Serviciul județean de control va fi condus de un controlor delegat al Comisariatului General al Prețurilor.

Prefectura județului și primăria comunei de reședința sînt obligate a pune la dispoziția oficiului economic județean de aprovizionare și control, localul și mobilierul necesar și completa personalul oficiului, prin detașare de funcționari.

Ministerul Industriei și Comerțului, Ministerul Minelor și Petrolului ori Subsecretariatul de Stat al Aprovizionarii și cel al Producției de Război, precum și Comisariatul General al Prețurilor, sînt în drept sa ceara întreprinderilor de orice fel să prezinte programul lor anual de activitate sau sa impună direct un asemenea program.

Vor putea de asemenea impune pe ramuri de activitate industriale norme tip de contabilitate.

Pentru întreprinderile publice, programul se va întocmi de acord cu autoritatea tutelara.

Vor putea, de asemenea, sa ceara comercianților, industriasilor, meseriasilor și producătorilor, orice date: informații, situații, acte sau mostre de produse sau mărfuri.

În cadrul Oficiului de Studii Juridice din Comisariatul General al Prețurilor, funcționează Serviciul special al anchetelor informative, care va executa pentru cei de mai sus lucrările prevăzute în prezentul articol.

Întreprinderile de orice categorie nu vor putea micșora producția sau activitatea lor, în raport cu aceea pe care au avut-o în anul precedent, nici inceta producția sau activitatea ori refuza reluarea ei, decât cu aprobarea prealabilă a Ministerului Industriei și Comerțului.

Întreprinderile private nu vor putea refuza mărirea producției sau intensificarea activității dacă acestea au fost cerute de Ministerul Industriei și Comerțului.

Ministerul Industriei și Comerțului, Ministerul Minelor și Petrolului sau Subsecretariatul de Stat al Aprovizionarii și cel al Producției de Război sînt în drept a obliga prin deciziuni pe producători sau întreprinderile private de orice fel, ca într'un anumit termen sa încheie contracte de cultura sau aprovizionare pentru procurarea de produse sau mărfuri și sa avanseze aconturile uzuale.

Condițiunile și prețurile contractelor se vor fixa potrivit dispozițiunilor art. 5 din prezenta lege, în cazul prețurilor și contractelor de cultura luându-se și avizul Ministerului Agriculturii și Domeniilor.

Institutiunile publice vor putea fi însărcinate sa inchee contracte de cultura sau aprovizionare cu consimțămîntul autorității tutelare.

Ministerele Industriei și Comerțului, Minelor și Petrolului sau Subsecretariatul de Stat al Aprovizionarii și cel al Producției de Război, vor putea da mandat institutiunilor controlate de Stat, sa cumpere în limita sumelor ce li se vor pune la dispoziție de Ministerul Finanțelor, produse și mărfuri indigene sau străine, care se vor stoca sau revinde în termenele ori în condițiunile ce se vor hotărî.

Independent de sancțiunile judecătorești se mai pot aplica acelor care comit infracțiuni la dispozițiunile prezentei legi, următoarele sancțiuni administrative:

1. Retragerea dreptului la avantajele legii pentru încurajarea industriei naționale.

2. Reducerea sau suprimarea cotelor de materii prime, produse semifabricate sau fabricate.

3. Ridicarea pe termen de 6 luni la 2 ani a dreptului de a exercita comerțul, industria sau meseria.

4. Numirea la conducerea întreprinderii industriale sau comerciale a unui administrator care va funcționa în sarcina întreprinderii și ale cărui atributiuni vor fi stabilite de către Ministerul Industriei și Comerțului.

5. Rechizitionarea întreprinderii.

6. Radierea firmei din registrul comerțului.

Sancțiunile prevăzute în articolul de fața se vor aplica de Ministerul Industriei și Comerțului, prin deciziune publicara în Monitorul Oficial, după ce va fi intervenit în cauza o hotărîre judecătorească definitivă de condamnare.

În ceea ce privește sancțiunile dela punctele: 1, 2, 3 și 4 ele se vor putea aplica în mod independent și anterior intervenirii vreunei hotărîri judecătorești.

Aceste sancțiuni pot fi aplicate fără se tine seama de ordinea enumerării lor, precum și în mod cumulativ.

În caz de concurs de infracțiuni, instanța va aplica o singura pedeapsa și anume aceea prevăzută pentru infracțiunea cea mai grava, care va putea fi sporită în cazul pedepsei privative de libertate, cu un plus pînă la 5 ani.

Sînt considerați în recidiva acei care, după rămânerea definitivă a hotărîrii, prin care au fost condamnați la plata unei amenzi, după executarea unei pedepse privative de libertate, aplicată pentru delictele prevăzute în legea de fața, sau după grațiere, vor săvârși o noua infracțiune la prezenta lege.

În caz de recidiva dela delict la delict sau dela crima la delict, se va aplica cel puțin indoitul minimului pedepsei, prevăzută de prezenta lege pentru noua infracțiune și în orice caz minimum o luna închisoare corecțională.

În caz de recidiva dela crima la crima sau dela delict la crima, minimum pedepsei va fi de 5 luni închisoare corecțională.

Dispozițiunile referitoare la recidiva, în materie de delict, din art. 113, 114, 117 și 119 din codul penal, se aplică și în aceste cazuri.

Cînd instanța constata în favoarea infractorului circumstanțe atenuante, pedeapsa se va putea reduce în modul următor:

În caz de delict, pedeapsa se va putea cobori pînă la minimum amenzii, prevăzută pentru acel delict și minimum o luna închisoare corecțională, iar în caz de crima, pînă la minimum doua luni închisoare corecțională, afară de cazul cînd legea prevede pedeapsa cu munca silnica, și cînd nu se va putea pronunța o pedeapsă mai mica de 5 ani munca silnica.

În caz de recidiva dela delict la delict sau dela crima la delict prin aplicarea circumstanțelor atenuante, nu se va putea reduce pedeapsa sub minimum 6 luni închisoare corecțională, în afară de cazul cînd prima sau următoarea infracțiune face parte din cele prevazuse în secția I-a a prezentei legi, în care caz minimum va putea fi 50.000 lei amenda.

În caz de recidiva dela crima la crima sau dela delict la crima, prin aplicarea circumstanțelor atenuante, pedeapsa nu va putea fi redusă sub un an închisoare corecțională, afară de cazul cînd crima este pedepsita de lege cu munca silnica, în care caz pedeapsa minima va fi de 10 ani munca silnica.

Executarea pedepselor pronunțate în temeiul prezentei legi, nu se poate suspenda, conform art. 65 din codul penal.

Dacă infracțiunile prevăzute în prezentul decret-lege au fost săvîrșite de cei însărcinați, în virtutea oricărui titlu, cu direcțiunea, administrarea sau reprezentarea unei societăți, sau de orice al prepus al societății, în afară de pedepsele personale ce se vor aplica acestor infractori, în conformitate cu aplicarea prezentei legi, societățile vor fi condamnate prin aceeași hotărîre la o amenda civilă dela lei 50.000 la lei 50.000.000, iar în cazurile prevăzute de lege, se va pronunța și confiscarea mărfurilor întreprinderii comerciale sau industriale care au făcut obiectul infracțiunii.

În caz de repetarea situațiunii prevăzută în alineatul precedent, amenda aplicată societăților se va dubla.

Instigatorii la săvîrșirea infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se pedepsesc ca și autorii.

Complicilor li se aplică pedeapsa prevăzută de lege, pentru fiecare caz în parte, ca și autorilor.

Prepusiii cu orice titlu, salariați sau nesalariati care comit vreuna din infracțiunile prevăzute în prezenta lege, în localul întreprinderii sau în magazinele de desfacere, vor fi pedepsiți ca autori ai infracțiunii.

În cazul cînd vor dovedi însă ca au săvârșit faptul după indicatiunile patronului, ei vor fi socotiți și pedepsiți ca fiind complici ai acestuia.

Vînzătorii salariați sau nesalariati vor fi socotiți ca fiind complici și în cazul, în care se va dovedi ca au înlesnit sau au ajutat pe patron, cu intentiune, la comiterea infracțiunii.

Patronii vor putea fi socotiți ca instigatori la infracțiunile săvîrșite în întreprinderea sau magazinul lor, de persoanele prevăzute în alineatul 3 și ca autori în cazul alineatului 4. Ei nu vor fi apărați de pedeapsa decât dacă vor dovedi ca în momentul săvîrșirii infracțiunii se aflau sub arme sau în vreun caz de împiedicare obiectivă și absolută de a exercita profesiunea lor, datorită unei cauze care nu putea fi nici prevăzută nici înlăturată.

Executarea pedepselor pronunțate împotriva patronilor se va suspenda dacă, mai înainte de terminarea lor, se va fi deschis acțiune publică împotriva prepușilor ce au săvârșit materialmente infracțiunea, pentru vreun delict de furt, înșelăciune, gestiune frauduloasă, sau abuz de încredere, comis prin același fapt în paguba patronului ori se va fi dat de către organele Ministerului Muncii, aviz de concediere a prepușilor, pentru culpa grava, decurgînd din aceleași fapte, cînd acestea vor consta în refuzul de vânzare de mărfuri din inițiativa proprie.

În caz de condamnare definitivă și de respingerea plângerii pentru concediere nejustificată, sau de neînregistrarea ei, în decurs de o luna dela data concedierii, patronul va fi definitiv aparat de pedeapsa.

Hotărîrea de achitare și suspendarea executării se va pronunța de instanța care a dat hotărîre condamnatoare și care va judeca în camera de consiliu fără prezenta obilgatorie a părților, dar în asistența Ministerului Public.

Dacă prepusul va fi achitat, ori plângerea lui în contra concedierii va fi primită în justiție, condamnarea patronului se va executa de îndată prin organele parchetului care va tine executarea în evidenta.

Patronii care vor fi dovediți ca au reangajat sub orice formă, pe prepușii concediati, în condițiunile de mai sus, savarsesc delictul de inducere în eroare a justiției și se pedepsesc cu închisoare corecțională dela un an la 5 ani.

Judecarea acestor infracțiuni este de competența instanțelor speciale prevăzute de art. 55 din prezenta lege și se va urma după normele de procedura prevăzute în textele respective.

Constatarea infracțiunilor pedepsite de legea de fața se va putea face:

1. În limitele circumscripției teritoriale a instanței pe lîngă care funcționează, sau cu delegația Ministerului Justiției pentru a instrumenta și în alte circumscripții, de membrii de orice grad ai corpului judecătoresc.

2. Pe întreg cuprinsul tarii de către delegații propuși de oficiile înființate prin legi speciale, în limita sectorului economic respectiv, cu prealabilă aprobare a Comisariatului General al Prețurilor.

3. În limitele competentei lor teritoriale de către:

Descinderile la domiciliu, în vederea constatării infracțiunilor se vor face potrivit dispozițiunilor art. 208 și următorul din codul de procedura penală, cu excepțiunea acelor efectuate de membrii corpului judecătoresc și de conducătorul Directiunii Controlului din Comisariatul General al Prețurilor, care se vor putea face fără autorizația judecătorului de instrucție.

Ofițerii de poliție judiciară și agenții forței publice sînt obligați a da concursul lor, imediat, la cererea organelor arătate în articolele de mai sus, sub pedeapsa prevăzută de codul penal, pentru refuzul de serviciu legalmente datorat.

În caz de ultragiu, dresarea procesului-verbal de constatare se va putea face de oricare din organele prevăzute de art. 42.

Actele dresate se vor inainta parchetului, care va proceda conform dispozițiunilor art. 224 și următoarele din codul de procedura penală.

Infracțiunile vor fi constatate printr'un proces-verbal.

Procesul-verbal de constatarea infracțiunii trebuie să cuprindă:

1. Anul, luna, ziua și locul constatării infracțiunii, ziua și locul dresarii procesului-verbal.

2. Numele, pronumele și calitatea agenților competenți și numărul delegației pentru inspectorii și controlorii de specula, prevăzuți în art. 43, punctul f, care au constatat infracțiunea și au încheiat procesul-verbal și acelea ale persoanelor care eventual au asistat.

3. Expunerea faptului care constitue infracțiunea, timpul și locul în care a fost săvîrșită.

4. Numele, pronumele și domiciliul persoanei care a comis faptul, dacă este cunoscut.

5. Cercetările făcute pentru descoperirea autorului, toate împrejurările inconjuratoare, depozitiile persoanelor care au cunoștința despre infracțiune, precum și orice probe sau indicii care ar veni în sarcina celor presupusi culpabili sau ar servi la descoperirea lor.

6. Declarația infractorului ori mențiunea refuzului sau a imposibilității materiale de a o da.

Procesul-verbal trebuie semnat la sfîrșit - și pe fiecare pagina - de agentul care l-a încheiat, precum și de persoanele care eventual au asistat, inclusiv infractorul; dacă este cazul, va face mențiune de absenta, refuzul, nestiinta de carte, sau alta împrejurare ce a împiedicat semnarea lui de către acesta din urma.

Procesul-verbal de constatarea infracțiunii face dovada pînă la înscrierea în fals, pentru constatările personale ale agentului instrumentator.

Orice stersatura, corectare sau adăugire, facuta în conținutul procesului-verbal, nu va fi luată în seama, decât numai dacă este confirmată de semnatura agentului care a dresat procesul-verbal.

Modificările de mai sus, care nu schimba înțelesul frazei, rămîn valabile.

Neîndeplinirea vreuneia din condițiunile prevăzute la punctele 1, 2, 3 și 4 nu atrage nulitatea procesului-verbal, dar da dreptul părților sa completeze sau sa combata procesul-verbal cu privire la mențiunea lipsa prin orice mijloace de proba.

Neîndeplinirea celorlalte mențiuni nu influențează asupra puterii lui probante.

Înscrierea în fals nu suspenda judecarea procesului. Instanța de fond va putea numai suspenda executarea hotărîrii, condiționand aceasta suspendare de depunerea unei cauțiuni de minimum 50.000 lei, care se va putea fixa în folosul Statului, cînd înscrierea în fals va fi clasata definitiv.

Odată cu încheierea procesului-verbal, agentul constatator, fie din proprie inițiativă, fie la cererea infractorului sau acelor ce-l reprezintă, va putea sa ridice probe sau mostre din produsul ori marfa ce formează obiectul infracțiunii, în scop de analiza sau ca dovada în justiție.

Cu ocaziunea constatării faptului, agentul va consemna în procesul-verbal ce dreseaza, cînd infracțiunea este imputată unui mic comerciant sau meserias, gradul lui de instrucțiune, starea lui materială, posibilitatea pe care a avut-o de a se conformă dispozițiunilor formale prevăzute de legi, precum și orice elemente materiale din care să se poată deduce dacă faptul a fost comis cu buna știința, din neglijența sau este datorat unor altor împrejurări.

Procesul-verbal de constatarea infracțiunii se va dresa, sub sancțiune disciplinară, în termen de 24 ore dela încheierea cercetărilor și se va inainta de îndată parchetului pentru confirmare, dimpreuna cu eventualele mostre sau probe ridicate de agentul constatator.

Parchetul primind procesul-verbal, va proceda, după cum urmează:

Dacă va constata ca infracțiunea a fost comisă de vreunul din cei indicați în art. 47 și ca potrivit împrejurărilor consemnate de agent, în conformitate cu acest text, nu ar fi cazul sa dea curs procesului-verbal, deoarece infracțiunea este datorită lipsei de pregătire a infractorului, unor formalități prevăzute de legi care n'au fost respectate din aceasta cauza, sau unor împrejurări de natura sa o scuze, va infirma procesul-verbal, în cazul cînd nu este vorba de recidiva.

În aceste cazuri parchetul va da un avertisment banuitului, punându-i în vedere să între în legalitate.

Dacă va confirma procesul-verbal, îl va trimite înaintea instanței de judecată cu indicarea faptului, a calificării lui legale și a persoanelor culpabile, menționând starea de recidiva a infractorului, atunci cînd va fi cazul. Mențiunea parchetului cu privire la recidiva, face dovada pînă la proba contrarie, care se va face cu acte.

Dacă apreciază ca cercetările nu sînt complete, parchetul le va continua printr'un membru al său, ori printr'un judecător de instrucție, sau va restitui actele pentru completare organului care a făcut cercetarea sau constatarea.

Dacă infracțiunea este de natura complicata trimite cauza judecătorului de instrucție pentru instruire.

Primele cercetări vor trebui încheiate în cel mult 15 zile, iar instructia nu va dura mai mult de 10 zile.

Judecătorul de instrucție, sesizat în condițiunile alin. 4, va putea dispune deținerea preventivă a inculpaților.

Mandatul de arestare emis de judecătorul de instrucție va fi supus confirmării tribunalului în condițiunile prevăzute în codul de procedura penală.

În toate infracțiunile parchetul, dacă confirma procesele-verbale, va putea emite împotriva infractorului, în condițiunile art. 226 din codul de procedura penală și în forma prevăzută de art. 256 din același cod, mandat de arestare și va inainta pe infractor de îndată instanței respective, spre a fi judecat în aceeași zi sau cel mai târziu în ziua următoare.

În caz de recidiva și în caz de crima, emiterea mandatului de arestare este obligatorie, indiferent de pedeapsa.

Sesizarea instanțelor de judecată se face prin procese-verbale confirmate, rechizitorul parchetului, sau prin ordonanța definitivă a judecătorului de instrucție.

În caz de clasare, reclamantul, Ministerul Industriei și Comerțului sau Comisariatul General al Prețurilor, va putea sesiza direct instanța, în termen de o luna dela comunicarea clasarii.

Parchetul poate să-și extindă rechizitorul în cursul instrucțiunii sau judecării procesului și asupra altor persoane și fapte în legătură cu cele ce se judeca.

În procesele pendinte înaintea judecătoriilor de ocol, dosarul va fi înaintat în acest scop parchetului tribunalului respectiv.

Dacă este cazul aplicării art. 56, litera d, din prezenta lege, instanța respectiva va incunostiinta pe infractor printr'o adresa ce i se va comunică la domiciliul arătat în procesul-verbal, prin funcționarii administrativi, polițienești sau jandarmi, în conformitate cu dispozițiunile art. 86 și 87 din codul de procedura penală, despre faptul comis, data comiterii lui și data procesului-verbal de constatare, calificarea legală a infracțiunii și pedeapsa prevăzută de lege, prevăzându-se și împrejurarea ca judecata se va urma de urgenta și fără citarea părților, în termenul prevăzut mai jos.

Un model al acestei adrese este anexat la finele legii de fața, din care face parte integrantă.

Primind dovada de comunicare, șeful instanței sau inlocuitorul sau va dispune a fi atașată la dosar și va face personal mențiune pe însuși procesul-verbal de constatare despre organul care a făcut comunicarea, cum și de numărul și data raportului privitor la îndeplinirea procedurii.

Aceasta mențiune acoperă eventuala lipsa a dovezii de comunicare dela dosar.

Președintele instanței speciale, sau judecătorul de ocol, va fixa apoi termen de judecată, care nu poate fi mai scurt de 3 zile și nici mai lung de 7 zile libere, dela sosirea dovezii, dispunând afișarea lui pe usa instanței respective.

Aceasta afișare tine loc de citare pentru toate părțile interesate care nu vor mai fi înștiințate în niciun alt mod.

Funcționarul public care va da dovada de neglijența în îndeplinirea obligațiunii impusa lui de alin. I-ul al acestui articol, se va pedepsi cu închisoare corecțională dela 6 luni la 3 ani și cu amendă dela 20.000 lei la 100.000 lei.

Instanța specială nu va putea dispune punerea în libertate a inculpatului pînă la terminarea judecații.

Hotărîrile instanțelor de judecată definitive, se vor executa de îndată, chiar înainte de redactarea lor, pe temeiul dispozitivului pronunțat, în conformitate cu art. 327 și 328, punctul 8, din codul de procedura penală.

Amenzile civile, pronunțate în virtutea prezentei legi, se vor incasa potrivit dispozițiunilor din codul de procedura fiscală.

Amenzile penale se vor executa conform art. 54 din codul penal și art. 526 din codul de procedura penală. Amenzile aplicate în temeiul prezentei legi, se vor depune de către condamnat la Cassa de Depuneri și Consemnațiuni, la administrația financiară sau perceptia fiscală, pe numele și la dispoziția Ministerului de Justiție iar recipisa de consemnare se va depune la instanța care a judecat, iar în cazul judecării pe loc, la instanța unde s'a trimis procesul-verbal de condamnare, fie direct, fie prin intermediul primăriei locale.

Instanța va inainta recipisa directiunii contabilității din Ministerul Justiției.

În cazurile de judecată pe loc, dacă condamnatul nu depune amenda în termen de 24 ore dela primirea procesului-verbal de judecare, amenda neachitata se transforma de drept în închisoare, conform dispozițiunilor codului penal și codului de procedura penală.

Pedepsele pronunțate se vor insera în cazierul judiciar.

Instanțele de judecată vor comunică Comisariatului General al Prețurilor și parchetelor locale, precum și Camerelor de Comerț și Industrie respective, în prima zi a fiecărei luni, un tablou cu numele, pronumele și domiciliul a celor definitiv condamnați, felul și obiectul comerțului lor, natura infracțiunii, condamnatiunea și instanța care a pronunțat-o.

Pe baza acestor tablouri, parchetele tribunalelor vor întocmi un registru alfabetic de toți condamnații pentru infracțiuni la prezenta lege, care va servi la stabilirea stării de recidiva, în materie de specula și sabotaj.

Mărfurile supuse confiscării vor fi lăsate de agentul instrumentator, cu dresare de proces-verbal de predare în custodia infractorului sau a oricărei alte persoane gasita apta pentru aceasta, pînă la definitivarea confiscării.

Înstrăinarea sau sustragerea acestor mărfuri atrage sancțiunile prevăzute de codul penal, pentru sustragere de sub sechestru.

Mărfurile supuse stricăciunii sau cele rationalizate, dacă acestea din urma au fost dosite sau scoase din circulație, se vor preda economatelor, cooperativelor sau cantinelor muncitoresti sau ale funcționarilor, dacă acestea le accepta de îndată prin îngrijirea organului care a constatat infracțiunea, economatele și cooperativele urmând a le pune în vânzare. Din prețul realizat 15 la suta se va retine drept cheltuieli de manipulare, iar restul se va consemna potrivit alineatului penultim al prezentului articol.

Mărfurile confiscate prin hotărîrea definitivă vor fi predate, în provincie, prin Oficiul economic județean de aprovizionare și control, iar în Capitala și în județul Ilfov, prin Oficiul central de control și inspecțiuni, economatelor, cooperativelor sau cantinelor muncitoresti și ale funcționarilor, dacă acestea le accepta la prețurile legale în vigoare.

Toate procesele-verbale de predare a mărfurilor confiscate, vor fi comunicate în copie Comisariatului General al Prețurilor.

Mărfurile pe care economatele, cooperativele sau cantinele muncitoresti și ale funcționarilor le refuza, vor fi vândute în provincie, prin îngrijirea Oficiului economic județean de aprovizionare și control, iar în Capitala și în județul Ilfov, prin îngrijirea Oficiului central de inspecțiuni și control, cărora li se va comunică în acest scop de către prima instanța, extras de pe hotărîrea definitivă.

Vânzarea se va face de urgenta, în locul și la prețuri legale, cu asistența unui comisar de poliție sau a șefului secției ori a postului de jandarmi respectiv, încheindu-se proces-verbal despre rezultatul vânzării, care se va inainta în provincie, Oficiului economic județean de aprovizionare și control, iar în Capitala și pentru județul Ilfov, Oficiului central de inspecțiuni și control.

Vânzarea se va face cu ridicată sau cu amănuntul, în conformitate cu legea circulației mărfurilor, potrivit hotărîrii ce se va lua de către primul-președinte al tribunalului locului, cu avizul oficiului care executa vînzarea.

Suma realizată în vânzare se va depune la Cassa de Depuneri și Consemnațiuni, prin îngrijirea oficiilor respective, după ce se vor scădea cheltuielile făcute cu vînzarea produselor sau mărfurilor, confiscate pe seama și la dispoziția Ministerului Justiției.

Mărfurile confiscate în comunele urbane neresedinte de județ și în comunele rurale, în cazul judecații lor pe loc, se vor preda prin îngrijirea organului care a judecat infracțiunea și cu ajutorul forței publice, primăriei locale, cu proces-verbal, pentru a fi distribuite de îndată consumatorilor pe prețuri legale.

Sumele realizate se vor depune de primar la Cassa de Depuneri și Consemnațiuni, administrația financiară sau perceptie, pe numele și la dispoziția Ministerului Justiției, iar recipisa de consemnare se va inainta la Direcția contabilității din acel minister.

În caz de achitare, suma rezultată din vânzare se va restitui în întregime celui achitat.

Hotărîrile care dispun confiscarea mărfurilor sau produselor, corpuri delicte, se vor comunică în extras Comisariatului General al Prețurilor.

Custodele mărfii sau produsului corp delict este obligat a incunostiinta în termen de 3 zile autoritatea de mai sus, despre orice eveniment care a făcut ca marfa sau produsul sa dispara în total sau în parte, să se transforme sau să-și piardă valoarea.

Suma rezultată din valoarea mărfurilor confiscate și din amenzi va forma un fond cu afectatiune specială, la dispoziția Ministerului de Justiție, din care urmează să fie suportate cheltuielile necesitate cu aplicarea legii și cheltuielile necesare personalului însărcinat cu aplicarea ei, prin derogare dela legea cumulului în funcțiuni publice dela legea pentru aplicarea unor măsuri financiare în cursul exercițiului 1945/1946 și pe bază de state de plată.

Procesele în curs la data publicării prezentei legi, vor continua a fi judecate de instanțele sesizate după procedura și cu căile de atac prevăzute de legea în vigoare la data sesizării instanței.

Toate deciziunile și ordonanțele fostului Minister al Economiei Naționale, ale Ministerului Industriei și Comerțului, ale Subsecretariatului de Stat al Aprovizionarii, precum și cele ale Comisariatului General al Prețurilor, în vigoare astăzi, rămîn valabile, întru cat nu sînt contrarii prezentei legi.

Pedepsele privative de libertate, date în virtutea acestei legi, nu se pot transforma în amenda pe cale administrativă.

Pedepsele cu internarea în lagar aplicate pentru fapte petrecute sub imperiul legilor precedente, se pot transforma în amenda conform legii Nr. 497 din 3 Iunie 1941.

În cazurile în care o lege rămasă în vigoare, trimite pentru fixarea pedepsei la dispozițiuni din legile anterioare, pentru reprimarea speculei ilicite și a sabotajului economic, acele dispozițiuni rămîn încorporate legii care a făcut trimiterea cu modificarea ca oriunde se prevede pedeapsa cu internarea în lagar se va aplica pe aceeași durata închisoarea corecțională.

Legea de fața nu aduce nicio atingere acțiunii și atributiunilor organelor de control cetatenesc. Ori unde fiinteaza asemenea organe de control, ele lucrează conform legilor speciale și regulamentelor lor organice.

Toate autoritățile prevăzute de legea de fața sînt obligate sa sprijine acțiunea acestor organe.

Pînă la numirea inspectorilor de control prevăzuți de art. 42, litera f, din prezenta lege rămîn în vigoare delegatiile de control date în baza art. 44 din legea Nr. 232 din 1 Mai 1943.

La Ministerul Justiției se va institui prin deciziune, o comisiune compusa din magistrați delegați în Ministerul Justiției, care se va ocupa cu organizarea, coordonarea și aplicarea măsurilor, avînd de obiect combaterea infracțiunilor la legea speculei ilicite și a sabotajului economic, cu interpetarea acestei legi, elaborarea de circulari și instrucțiuni pentru aplicarea ei de către instanțele judecătorești și strângerea materialului necesar pentru ținerea unor evidente a afacerilor de specula și sabotaj din întreaga țara.

Din comisiune vor face parte doi delegați ai Comisariatului General al Prețurilor și un delegat al Camerei de Comerț și Industrie din București.

Membrii comisiunii vor primi o indemnitate fixa lunară, stabilită prin deciziune ministerială, prin derogare, de la legile și dispozițiunile în vigoare.

Orice dispozițiuni contrare prezentei legi sînt și rămîn abrogate.

-------