ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003

CALENDARUL

de desfășurare a testelor naționale organizate în vederea accesului

absolvenților clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului școlar 2004-2005

17 - 28 mai 2004 Înscrierea candidaților

4 iunie 2004 Încheierea cursurilor pentru elevii claselor a VIII-a

14 iunie 2004 Limba și literatura română - test scris

15 iunie 2004 Limba și literatura maternă - test scris

16 iunie 2004 Matematica - test scris

17 iunie 2004 Istoria românilor sau Geografia României - test scris

19 iunie 2004 Afișarea rezultatelor - până la ora 12

Depunerea contestațiilor - până la ora 18

20-21 iunie 2004 Rezolvarea contestațiilor

22 iunie 2004 Afișarea rezultatelor finale

În perioada 14-18 iunie 2004, programul școlilor care sunt centre de testare va fi adaptat, în vederea desfășurării cursurilor pentru celelalte clase, în afara programului prevăzut pentru testele naționale.

METODOLOGIE 01/09/2003

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMANĂ

2004

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Limba și literatura română are, în cadrul testării naționale, statut de disciplină obligatorie.

II. OBIECTIVE

Prin susținerea testului național la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada capacităților, a abilităților și deprinderilor specifice, dobândite pe parcursul celei de a doua părți a ciclului de dezvoltare (clasele a V-a și a Vl-a), precum și pe parcursul ciclului de observare și orientare (clasele a VII-a și a VIII-a), reflectate în următoarele sarcini de lucru:

A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)

● să identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trăsăturile specifice ale respectivelor texte, precum și modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale și secundare;

● să opereze cu sensul propriu și figurat al cuvântului, prin raportare la contextul mesajului scris;

● să recunoască figurile de stil/ procedeele de expresivitate artistică și celelalte noțiuni de teorie literară învățate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere;

● să recunoască elementele de fonetică, de vocabular, de morfologie, de sintaxă și să opereze cu acestea, având ca suport un text studiat sau la prima vedere;

● să recunoască și să opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice și sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat;

● să identifice valorile expresive ale topicii și ale punctuației;

● să recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar.

B. Capacitatea de exprimare scrisă (C II)

● să rezume un text literar dat;

● să caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;

● să redacteze un text în care să se evidențieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat (să motiveze într-o compunere, conform unor cerințe specificate, apartenența unui text la un gen sau la o specie literară: basmul, schița, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; să analizeze un text, valorificând structura acestuia și resursele expresive ale limbii);

● să redacteze diferitele texte cu destinație funcțională: cerere, invitație, scrisoare, telegramă;

● să aplice, în redactarea unui text, normele ortografice, de punctuație și de exprimare corectă;

● să exprime, în scris, într-un mod corect, logic, convingător și coerent, diferite idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare și a unui stil, adecvate contextului și în conformitate cu normele de redactare.

III. CONȚINUTURI

A. Lectura.Teoria literară. Textul

● Autorul Eul liric și naratorul.

● Structura operei literare. Modurile de expunere. Narațiunea (autorul, naratorul; narațiunea la persoana a IlI-a și la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral.

● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.

● Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul).

● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică).

● Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic.

● Specii literare: basmul popular, schița, nuvela, romanul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia.

B. Practica rațională și funcțională a limbii: tipuri de comunicare

1. Comunicarea scrisă. Procesul scrierii. Contexte de realizare

● Părțile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).

● Așezarea corectă în pagină.

● Punctuația. Semnele de punctuație și ortografice. Valoarea funcțională și expresivă a semnelor de punctuație.

● Scrierea funcțională. Telegrama, invitația, cererea.

● Scrierea reflexivă. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea în scris a unui unui punct de vedere personal.

● Scrierea imaginativă (compuneri libere). Descrieri și narațiuni.

● Textul literar, înțelegerea textului integral sau fragmentar pe baza unor cerințe date. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvențe din operele studiate. Semnificația titlului. Personajul literar (caracterizare). Evidențierea caracteristicilor fundamentale și a semnificațiilor unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat.

2. Elemente de construcție a comunicării

1. Lexicul

● Vocabularul limbii române. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.

● Cuvântul. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Sensul cuvintelor în context. Sensul propriu (de bază și secundar) și sensul figurat.

● Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicală.

● Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului, împrumuturile. Neologismele.

● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.

● Regionalismele. Arhaismele.

● Cuvintele polisemantice.

● Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii).

● Pleonasmul.

2. Noțiuni de fonetică

● Vocalele, Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.

● Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe.

● Folosirea corectă a accentului în limba română.

3. Morfosintaxa

● Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice.

● Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/ felul ( adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcțiile sintactice (adverb, interjecție).

4. Noțiuni de sintaxă

● Relația text, frază, propoziție, cuvânt.

● Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor.

● Relațiile sintactice în propoziție și în frază (interdependență, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și în frază: flexiunea, joncțiunea, juxtapunerea, topica, intonația și pauza.

● Fraza. Propoziția principală și secundară/ subordonată. Elementele de relație în frază. Propoziția regentă și propoziția subordonată. Elementul regent.

● Propoziția și părțile de propoziție. Tipurile de propoziție.

5. Sintaxa propoziției și a frazei

● Predicatul și propoziția subordonată predicativă.

● Subiectul și propoziția subordonată subiectivă.

● Atributul și propoziția subordonată atributivă.

● Complementul. Complementele circumstanțiale și necircumstanțiale. Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstanțial de cauză și de scop. Complementul direct și indirect.

● Propoziția subordonată completivă directă. Propoziția subordonată completivă indirectă. Propozițiile subordonate circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop. Propozițiile subordonate circumstanțiale condiționale, concesive, consecutive.

● Expansiunea și contragerea.

● Acordul.

IV. EXEMPLE DE CERINȚE/ ITEMI (conform Ghidului de evaluare - Limba și literatura română, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)

A. Înțelegerea textului (text la prima vedere)

Se vor evalua abilități, deprinderi, elemente de competență etc., vizând capacități de receptare a mesajului scris, prevăzute de prezenta programă.

În funcție de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerințe care se referă strict la înțelegerea textului citat, dar și cerințe care să implice valorificarea noțiunilor de teorie literară studiate în școală.

Spre exemplu, pot fi propuse cerințe de tipul:

1. Indică modul/ modurile de expunere prezent(e) în text.

2. Stabilește tipul de text și n trăsături ale acestuia.

3. Motivează, într-un text de cel mult n rânduri, apartenența fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic).

4. Transformă dialogul de mai sus în vorbire indirectă.

5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A și B.

6. Redactează un rezumat, de maximum n rânduri, al textului de mai sus.

7. Stabilește n argumente, care să demonstreze că fragmentul reprodus aparține unei descrieri (sau unei narațiuni).

8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care conține o enumerație/ o altă figură de stil.

9. Explică, în maximum n rânduri, care sunt raporturile dintre autor, narator și personaj în textul dat.

10. Precizează măsura, ritmul și rima strofei de mai sus.

11. Selectează un fragment, de cel mult n versuri, care să indice prezența eului liric în textul dat.

12. Numește specia literară în care pot fi incluse versurile de mai sus.

13. Explică semnificația următorului vers.../ următoarelor versuri...(sau a unor cuvinte/ sintagme/ locuțiuni/ expresii...).

14. Motivează întrebuințarea semnelor de ortografie/ de punctuație din textul dat.

15. Selectează cuvântul/ sintagma care exprimă/ sugerează următoarea idee [....].

16. Explică, în n rânduri, semnificația titlului operei literare, ținând seama și de textul reprodus mai sus.

17. Prezintă tema discuției dintre personajele A și B, din textul de mai sus.

18. Realizează, numai pe baza informațiilor furnizate de fragmentul reprodus, o schiță de portret (fizic și moral) al personajului A.

19. Numește momentul subiectului prezent în fragmentul de mai sus.

20. Scrie ideile principale și ideile secundare din textul de mai sus.

21. Exprimă-ți punctul de vedere asupra următoarei idei din textul dat [...].

22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/ sens propriu, în textul de mai sus.

B. Limba română (recunoașterea și operarea cu elemente de fonetică, de vocabular, de morfologie, de sintaxă a propoziției și a frazei, având ca suport un text oferit candidatului).

Cerințele formulate vizează selectarea, aplicarea, construcția, analiza, compararea și interpretarea unor fapte de limbă, precum și redactarea unor enunțuri.

Operarea cu elemente de vocabular și de sintaxă apare, direct sau indirect, în toate părțile componente ale testelor naționale, conform principiului abordării limbii din perspectivă comunicativ-funcțională.

C. Redactarea unor texte cu destinație funcțională: cerere, invitație, scrisoare, telegramă. Punctajul acestei părți a probei este acordat pentru:

D. Redactarea unei compoziții de 1-2 pagini, cu cerințe prestabilite

Notă! în situația în care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de către candidat dintre operele literare/ dintre fragmentele studiate la clasă.

Cerințele vor fi astfel formulate, încât să nu permită reproducerea unor caracterizări de personaje și a unor "comentarii" literare memorate, deoarece se urmărește evaluarea capacității candidatului de a opera cu noțiunile de teorie literară, dobândite pe parcursul ciclului gimnazial.

În realizarea unor compoziții cu cerințe prestabilite, au fost propuse următoarele repere pentru organizarea conținutului:

A. Rezumarea unui text literar:

B. Caracterizarea unui personaj (text literar studiat sau la prima vedere):

C. Argumentarea apartenenței unui text la o specie literară (I):

D. Argumentarea apartenenței unui text la o specie literară (II):

E. Analiza de text:

Prin baremul subiectelor propuse la această parte a testului vor fi acordate puncte pentru conținut (pentru rezolvarea fiecărui reper/ a fiecărei cerințe, detaliată prin criterii de performanță) și puncte pentru redactare - numai dacă s-a realizat compunerea pe minimum de spațiu indicat, distribuite astfel:

● unitatea compoziției (introducere, cuprins, încheiere; pentru rezumarea unui text: prezentarea esențializată, succesiunea logică a ideilor din text, conexiunea secvențelor compunerii);

● coerența textului ( claritatea enunțurilor, varietatea lexicului, sintaxa adecvată);

● registrul de comunicare, stilul și limbajul adecvate conținutului compunerii;

● ortografia;

● punctuația;

● așezarea corectă a textului în pagină; lizibilitatea .

NOTĂ! Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se obține prin împărțirea la 10 a punctajului obținut de candidat.

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ - MATERNĂ

Abschluâpr'fcfung der gymnasialen Stufe

Literatur

1. Anforderungen

● Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt f'fcr die Arbeit am Text;

● Texte aufgrund von Fragen erschlieâen;

● Texte fortsetzen oder umformen;

● gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Marchen, Sage, Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);

● die Angeh'f6rigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen;

● Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung, Charakteristik verfassen;

● die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen;

● personliche Meinungen auâern und begr'fcnden;

● einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen beherrschen ( z.B. Gesuch, Brief, Anzeige);

● sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und Zeichensetzung);

2. Inhalte

● Grundkenntnisse 'fcber das literarische Werk (epische, lyrische und dramatische Texte. Volksliteratur. Kunstliteratur, Grundkenntnisse zur Stilkunde, gattungsspezifische Merk-male).

● schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Brief, Anzeige);

Zwecks exemplarischer Behandlung werden Texte aus den neuen Lehrbuchern der Klassen V, VI und VII behandelt. Es k'f6nnen weiterhin Texte aus den alteren Lehrb'fcchern behandelt werden, so wie eigens vom Lehrer ausgewahlte Texte. În der Pr'fcfung sollen die Pr'fcflinge ihre Fahigkeiten unter Beweis stellen mit literarischen Texten umzugehen. Es ist erw'fcnscht, dass die Pr'fcflinge einige schriftliche Kommunikationsformen beherrschen.

Sprache

1. Anforderungen

● Fahigkeit în einem gegebenen Kontext mit Begriffen der Phonetik, des Wortschatzes, der Morphologie und der Syntax umzugehen und Beispiele anzuf'fcnren;

● Wortarten und deren grammatikalische Kathegorien zu identifizieren und zu bestimmen;

● Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhaltnisse în der Satzverbindung und im Satzgef'fcge;

● Erkennen der Bez'fcge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;

● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Ber'fccksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchf'fchrung von Erganzungs'fcbungen, Transformations-'fcbungen usw.

2. Inhalte

● Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut).

● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und 'fcbertragener Sinn der W'f6rter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbw'f6rter. Lehnw'f6rter. Fremdw'f6rter. Wortfelder, Wortschatz'fcbungen zu allen Wortarten.

● Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten

● Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsătze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz.

● Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive usw.

Wichtige Hinweise

● Die Sch'fcler, die eine Abteilung oder Schule mit Deutsch muttersprachlichem Unterricht abgeschlossen haben, legen auch im Fach Deutsch die Abschluâprufung ab.

● Die schriftliche Abschluâprufung der gymnasialen Stufe dauert zwei Stunden, nachdem die Themen an die Tafel geschrieben oder bereits vervielfaltigt, den Pr'fcflingen verteilt worden sind.

● Alle Themen sind verbindlich. Die Gesamtpunkteanzahl pro Thema wird angegeben.

● Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Pr'fcfung bekanntgegeben.

● Die Benotung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100 und geht von 10 Punkten aus.

● Die Punkte entsprechen der Notenskala von l bis 10.

● Die Pr'fcflinge werden angehalten, die Aufgabenstellung aufmerksam durchzulesen und genau zu befolgen.

PROGRAMA: MATEMATICĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Matematica are, în cadrul testării naționale, pentru anul școlar 2003/2004, statut de disciplină obligatorie.

II. OBIECTIVELE DE EVALUARE

Candidații trebuie să demonstreze:

1. cunoașterea și înțelegerea conceptelor, a terminologiei și a procedurilor de calcul specifice matematicii;

2. capacitatea de explorare / investigare și de rezolvare a problemelor;

3. capacitatea de a comunică utilizând limbajul matematic;

4. utilizarea conceptelor și metodelor matematice studiate, în contexte variate.

III. CONȚINUTURI

ARITMETICĂ ȘI ALGEBRĂ

Mulțimi

Mulțimi: relații (apartenență, egalitate, incluziune); submulțime; operații cu mulțimi (reuniunea, intersecția, diferența, produsul cartezian). Mulțimi finite, mulțimi infinite.

Mulțimile: N, Z, Q, R, R-Q. N C Z C Q C R.

Scrierea numerelor naturale în baza zece.

Propoziții adevărate și propoziții false.

împărțirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea în N: definiție, divizor, multiplu; proprietăți ale relației de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime și numere compuse; numere pare și numere impare; numere prime între ele; descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun și cel mai mic multiplu comun.

Divizibilitatea în Z: definiție, divizor, multiplu.

Fracție; fracții subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentări echivalente ale fracțiilor; fracții ireductibile.

Scrierea unui număr rațional sub formă zecimală sau fracționară.

Reprezentarea pe axă a numerelor reale. Compararea și ordonarea numerelor reale.

Valoarea absolută (modul), opus, invers, parte întreagă, parte fracționară. Rotunjirea și aproximarea unui număr real.

Intervale în R: definiție, reprezentare pe axă.

Operații cu numere reale: adunarea, scăderea, înmulțirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg.

Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect; extragerea rădăcinii pătrate dintr-un număr rațional pozitiv; algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate; scrierea unui număr real pozitiv ca radical din pătratul său. Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor. Factorul comun.

Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical.

Raționalizarea numitorului de forma a√'76b, a ±√'76b cu a f2 Ș Z^*, b Ș N .

Media aritmetică și media aritmetică ponderată. Media geometrică a două numere reale pozitive.

Rapoarte și proporții: raport; proprietatea fundamentală a proporțiilor; proporții derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporție; șir de rapoarte egale; mărimi direct proporționale și mărimi invers proporționale; regula de trei simplă.

Procente: p% dintr-un număr real; aflarea unui număr rațional când cunoaștem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor în care intervin procente.

Calculul probabilității de realizare a unui eveniment utilizând raportul: numărul cazurilor favorabile / numărul cazurilor posibile

Calcul algebric

Calculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, scăderea, înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg.

Formulele de calcul prescurtat: (a ± b)^2 = a^2 ± 2ab + b^2

(a + b)(a-b)=a^2-b^2

(a + b + c)^2 = a^2 + b^2 + c^2 + 2ab + 2ac + 2bc

Descompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor și metode combinate.

Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operații cu rapoarte (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere cu exponent număr întreg).

Funcții

Sistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor în plan; rezolvarea unor probleme de geometrie plană pornind de la reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale.

Noțiunea de funcție; funcții de tipul f : A → R, f(x)= ax + b, unde a, b f2 Ș R și A mulțime finită sau A = R ; reprezentarea grafică a acestor funcții. Aflarea mulțimii valorilor unei funcții de tipul f : A → R, f(x) = ax + b , a, b f2 Ș R și A mulțime finită. Determinarea unei funcții de tipul f : R → R, f(x)= ax + b , unde a, b f2 Ș R , al cărei grafic conține două puncte.

Exerciții de investigare a coliniarității unor puncte cunoscând coordonatele acestora.

Intersecțiile graficului unei funcții liniare cu axele de coordonate. Intersecția graficelor a două funcții liniare.

Ecuații și inecuații

Rezolvarea în R a ecuațiilor de forma ax + b = O, a f2 Ș R^*, b Ș R . Ecuații echivalente.

Rezolvarea în R a ecuațiilor de forma ax2^ + bx + c = O, a, b, c f2 Ș R, a diferit de O .

Rezolvarea în R x R a sistemelor de ecuații de forma:

(a1x + b1y = c1

(a2x + b2y = c2 , a1, a2, b1, b2, c1, c2 f2 Ș R

Rezolvarea în R a inecuațiilor de forma ax + b ≤ O (<, ≥, >), a f2 Ș R^*,b Ș R.

Probleme cu caracter aplicativ care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor, inecuațiilor și al sistemelor de ecuații. Utilizarea metodelor aritmetică sau algebrică pentru rezolvarea unei probleme.

GEOMETRIE

Măsurare și măsuri (lungime, unghi, arie, volum):

- transformări (inclusiv 1dm^3 = l litru).

Figuri și corpuri geometrice:

1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreaptă, unghiul

- poziții relative, clasificare;

- paralelism și perpendicularitate în plan și în spațiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a două drepte în spațiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculară pe un plan; distanța de la un punct la un plan; plane paralele; distanța dintre două plane paralele;

- teorema celor două perpendiculare; distanța de la un punct la o dreaptă;

- proiecția ortogonală a unui punct, segment sau a unei drepte pe un plan;

- unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecției unui segment;

- unghi diedru; unghiul plan corespunzător unui unghi diedru; măsura unghiului a două plane; plane perpendiculare;

- simetria față de un punct în plan;

- simetria față de o dreaptă în plan.

2. Triunghiul

- perimetrul și aria;

- suma măsurilor unghiurilor unui triunghi;

- unghi exterior unui triunghi;

- linii importante în triunghi și concurența lor;

- linia mijlocie în triunghi;

- triunghiul isoscel și triunghiul echilateral - proprietăți;

- criteriile de congruență a triunghiurilor;

- triunghiul dreptunghic - teorema înălțimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora și reciproca ei; sin, cos, tg, ctg; rezolvarea triunghiului dreptunghic;

- teorema lui Thales și reciproca ei;

- teorema fundamentală a asemănării;

- triunghiuri asemenea - criteriile de asemănare a triunghiurilor.

3. Patrulaterul convex

- perimetrul și aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul);

- suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex;

- paralelogramul -proprietăți referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;

- paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pătrat) - proprietăți;

- trapezul; linia mijlocie în trapez;

- trapeze particulare (isoscel și dreptunghic) - proprietăți.

4. Cercul

- centru, rază, diametru, disc;

- unghi la centru, sector de cerc;

- coarde și arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente și reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coardă; proprietatea arcelor cuprinse între două coarde paralele; proprietatea coardelor egal depărtate de centru);

- măsura unghiului înscris în cerc;

- pozițiile relative ale unei drepte față de un cerc;

- cercul înscris într-un triunghi;

- cercul circumscris unui triunghi;

- lungimea cercului;

- aria discului;

- calculul elementelor în poligoane regulate: triunghi echilateral, pătrat, hexagon regulat (latură, apotemă, perimetru, arie);

5. Corpuri geometrice

Poliedre: Prisma dreaptă cu baza triunghi echilateral, dreptunghi sau pătrat; cubul; piramida regulată și trunchiul de piramidă regulată (baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat).

- reprezentarea lor prin desen;

- elementele lor (vârfuri, muchii, fețe laterale, baze, diagonale, înălțimi);

- desfășurări;

- secțiuni paralele cu baza;

- aria laterală, aria totală, volumul.

● Obiectivele evaluării și conținutul tematic sunt stabilite în concordanță cu prevederile programelor școlare.

● Manualele valabile sunt numai cele care au aprobarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

PROGRAMA: ISTORIA ROMÂNILOR

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Istoria românilor are, în cadrul testării naționale, pentru anul școlar 2003/2004, statut de disciplină opțională.

II. OBIECTIVELE DE EVALUARE

Candidații trebuie să demonstreze capacitatea de:

1. a utiliza, în contexte noi, noțiuni istorice învățate;

2. a selecta și a utiliza informații oferite de surse istorice, la prima vedere sau cunoscute;

3. a plasa în timp și spațiu evenimentele istorice;

4. a interpreta din punct de vedere istoric relații de tip cauză-efect;

5. a prezenta o perioadă istorică în funcție de anumite repere;

6. a compara evenimente și procese istorice, stabilind asemănări și deosebiri.

III. TEME

CLASA A VIII-A

Civilizații preistorice și antice.

1.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- legatus augusti, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia;

- sincretism religios, limes, daci liberi.

1.2 Conținuturi:

- Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneană..

- Regalitate și religie.

- Integrarea geto-dacilor în lumea romană.

Romanitatea orientală în mileniul marilor migrații.

2.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- creștinism, continuitate, etnogeneză.

2.2 Conținuturi:

- Romanitate și creștinism.

- Formarea poporului român și a limbii române.

Statul medieval și instituțiile sale.

3.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țară";

- domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;

- curtea domnească, "oastea cea mare";

- adunarea țării, comitat, ținut, județ, district, scaun;

- instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental.

3.2 Conținuturi:

- Transilvania de la voievodat la principat.

Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea.

- studiu de caz: Diploma Cavalerilor ioaniți.

Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare.

4.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă.

4.2 Conținuturi:

- Politica de cruciadă a voievozilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul.

- studiu de caz: Unirea Țărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul.

Constituirea României Moderne.

5.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- locotenența domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare;

- constituție, monarhie constituțională, vot censitar, "partidă națională";

- constituirea statului național român;

- orientări în politica externă;

- mișcarea de emancipare în teritoriile românești aflate sub dominație străină.

5.2 Conținuturi:

- Revoluția din 1848-1849.

- Unirea și reformele lui AL L Cuza.

- studiu de caz: Constituția din 1866.

- studiu de caz: Memorandum-ul.

- Cucerirea independenței de stat și unirea Dobrogei.

- Formarea statului național unitar.

România între democrație și autoritarism.

6.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- vot universal, regență;

-dictat;

- democrația interbelică și problemele ei.

6.2 Conținuturi:

- studiu de caz: Integrarea provinciilor românești și statutul minorităților;

- Monarhia constituțională și partidele politice în România interbelică.

- studiu de caz: Constituția din 1923.

- studiu de caz: "Anul 1940".

România după al Doilea război mondial.

7.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forțată, "revoluție culturală", poliție politică;

- deportare, muncă forțată, lagăr de muncă, deținuți;

- democrație, societate civilă, practici democratice, constituție;

- instituții și mecanisme de exercitare a puterii politice, represiunea comunistă, opozanți și dizidente,

- rezistența anticomunistă, destalinizare și desovietizare;

- etapele regimului comunist;

- revenirea la instituțiile democratice.

7.2 Conținuturi:

- Perioada stalinistă: regimul lui Gh. Gheorghiu-Dej.

- Regimul naționalist-comunist N. Ceaușescu.

- Decembrie 1989. Context și consecințe.

- Revenirea la democrație.

Este recomandat unul dintre următoarele manuale:

● Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, autori: Liviu Lazăr, Viorel Lupu

● Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, autori: Alexandru Vulpe, Radu G. Păun, Radu Băjenaru, loan Grosu

● Istorie, manual pentru clasa a VUI-a, Editura Humanitas, autori: Sorin Oane, Măria Ochescu

PROGRAMA: GEOGRAFIA ROMÂNIEI

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Geografia României are, în cadrul testării naționale, pentru anul școlar 2003/2004, statutul de disciplină opțională, la alegere cu Istoria românilor.

II. OBIECTIVELE DE EVALUARE

Prin susținerea probei de Geografia României din cadrul testării naționale, elevii trebuie să:

1. demonstreze cunoașterea principalelor unități de conținut ale geografiei țării noastre;

2. situeze corect, în spațiu și în timp, principalele fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia României;

3. localizeze corect elementele de bază ale spațiului geografic al României (unitățile majore de relief și caracteristicile acestora: clima, apele, vegetația, fauna, solurile, resursele naturale și așezările omenești);

4. clasifice, folosind criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice și teritoriale);

5. utilizeze terminologia specifică de bază (nume proprii și noțiuni) referitoare la geografia României, în contexte variate;

6. explice relații între grupuri de componente (de exemplu: între relief și climă, relief și vegetație, climă și vegetație, relief și rețeaua hidrografică, relief și așezări omenești);

7. identifice principalele elemente naturale și socio-economice reprezentate pe un suport cartografic;

8. caracterizeze, după un algoritm dat, elementele semnificative ale unităților teritoriale majore;

9. compare două unități de relief după caracteristicile geografice solicitate, stabilind asemănări și deosebiri.

III. CONȚINUTURI

● România - poziția geografică

● Relieful

=> armonia și proporționalitatea reliefului

=> formarea și evoluția reliefului

=> unitățile majore de relief ale României: Carpații și Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Dealurile și Podișurile, Câmpiile, Lunca, Delta Dunării și platforma continentală a Mării Negre

● Clima

=> factorii care determină și influențează clima

=> elementele climatice (temperaturi, precipitații, vânturi)

=> etajele și nuanțele climatice

● Hidrografia

=> Dunărea și râurile interioare; lacurile

=> Marea Neagră

● Vegetația, fauna și solurile

=> vegetația naturală

=> fauna

=> solurile

● Populația

=> vechimea și continuitatea populației în spațiul carpato-danubiano-pontic

=> numărul populației și evoluția numerică

=> repartiția geografică și densitatea populației

=> structura populației României

● Așezările omenești

=> vechimea și evoluția așezărilor umane

=> așezările rurale și tipologia lor

=> așezările urbane

=> clasificarea orașelor

=> caracterizarea geografică a orașului București și a altor orașe principale

● Organizarea administrativ-teritorială

● Agricultura

=> premisele naturale ale dezvoltării agriculturii

=> cultura plantelor și industrializarea produselor vegetale

=> creșterea animalelor și prelucrarea industrială a produselor animaliere

● Industria

=> industria energetică și industria energiei electrice

=> industria metalurgică

=> industria chimică, industria lemnului, materiale de construcție

● Căile de comunicație (feroviare, rutiere și pe apă)

NOTĂ: Nu sunt obligatorii:

● Conținutul hărților de Ia capitolele AGRICULTURA și INDUSTRIA

● Repartiția geografică a industriei

● Sectorul terțiar (comerțul interior și turismul)

● România în Europa și în lume

● Probleme ale mediului înconjurător

Este recomandat unul dintre următoarele manuale:

● Geografia României, manual pentru clasa a VIII-a, Editura AII, edițiile 2000 și ulterioare, autor: Grigore Posea,

● Geografia României, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, edițiile 2000 și ulterioare, autor: Octavian Mândruț,

● Geografie, manual pentru clasa a ViII-a, Editura Humanitas, ediția 2000 și ulterioare, autori: Silviu Neguț, Gabriela Apostol, Mihai ielenicz

-----