Articolul 1
Se aprobă Programul național de supraveghere, prevenire și combatere a trichinelozei, boala transmisibila de la animale la om, prevăzut în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
privind aprobarea Programului național de supraveghere, prevenire și combatere a trichinelozei
Guvernul României hotărăște:
Se aprobă Programul național de supraveghere, prevenire și combatere a trichinelozei, boala transmisibila de la animale la om, prevăzut în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Încălcarea prevederilor prezentului program național se sancționează conform dispozițiilor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 794/1993 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE VACAROIU
Contrasemnează:
-----------------
Ministrul agriculturii și alimentației,
Ioan Oancea
Ministrul sănătății,
Iulian Mincu
p. Ministrul apelor, pădurilor și
protecției mediului,
Florin Stadiu,
secretar de stat
Secretar de stat,
șeful Departamentului pentru
Administrație Publică Locală,
Octav Cozmanca
PROGRAMUL NAȚIONAL
de supraveghere, prevenire și combatere a trichinelozei
Trichineloza este o boala transmisibila de la animale la om prin consumul de carne infectata. Ea este produsă de un parazit nematod numit Trichinella spiralis, care, în forma adulta paraziteaza intestinul, iar în forma larvara, musculatura. Parazitul adult, cît și formele larvare nu se vad cu ochiul liber.
După ce omul sau animalul receptiv a consumat carnea parazitata, larvele de Trichinella spiralis devin mature și se inmultesc în intestin. O singura femela produce până la 10.000-15.000 de larve care migrează pe cale sanguina în tot organismul. Larvele se localizeaza între și în celulele musculaturii striate, unde suferă o serie de modificări morfologice și functionale, formind un complex celula-parazit și se transforma în stadiul larva infectios.
Infectia cu Trichinella spiralis generează un răspuns imun complex față de un spectru larg de antigene din toate stadiile evolutive ale parazitului. Determinarile cantitative și calitative ale răspunsului imun în anticorpi stau la baza testarilor serologice folosite ca mijloc de diagnostic al infectiei cu Trichinella spiralis la om și la animale.
Rezervorul natural al infectiei este format din grupa animalelor sălbatice carnivore sau omnivore de cimp și de padure: mistretul, ursul, bursucul, pisica sălbatică, vulpea, soarecele, sobolanul, lupul etc. Rezervorul secundar îl formează unele animale domestice receptive : porcul, pisica, câinele, calul, magarul, nutria etc.
Porcinele se contamineaza consumind sobolani sau soareci parazitati, gasiti morți prin adaposturi sau pe cimp, cadavre de animale sălbatice sau resturi de carne parazitata nesterilizata, provenite din abatoare, ateliere de prelucrare a carnii, restaurante etc., folosite în hrana acestora. De la porc la porc, infectia se mai poate transmite și prin coprofagie sau canibalism (mincatul urechilor și cozilor). La porc, ca și la toate celelalte specii mai sus menționate, trichineloza nu se manifesta prin simptome clinice sesizabile. Depistarea animalelor infectate se poate face în viața, prin examene serologice, folosind testul ELISA, sau după tăiere ori moarte, prin examene serologice sau microscopice (trichineloscopie sau digestie artificiala).
Omul se infecteaza cu Trichinella spiralis consumind carne infectata de porc, mistret, urs, cal, nutrie etc., insuficient fripta sau fiarta, sub forma de preparate crude, sarate sau afumate, boala manifestindu-se prin febra, edeme periorbitare, dureri musculare, cefalee, tulburări digestive și altele. În această perioadă se constata eozinofilie.
Investigațiile serologice pot confirma infectia cu Trichinella spiralis la om, fiind un mijloc rapid și specific de diagnostic.
Trichineloza la om poate fi tratata, reusita tratamentului fiind condiționată în primul rind de rapiditatea instituirii lui după infectie. Tratamentul trichinelozei la animale este în curs de experimentare.
I. Diagnosticul infectiei cu Trichinella spiralis la om și la animale
I.1. Examenul microscopic
I.1.1. Examenul microscopic direct (trichineloscopic) se referă la depistarea larvelor în probe de muschi presat între doua lame speciale, folosit ca examen curent al carnii.
I.1.2. Examenul microscopic al preparatelor obținute prin digestie enzimatica la 37 grade C se executa în laboratoare special dotate în acest scop.
Dezavantajul ambelor metode este ca acestea nu deceleaza infectia când în organism exista un număr mic de larve sau când proba de tesut muscular este prelevata în stadiul incipient al infectiei (2-4 saptamini de la ingestie).
I.2. Examenul serologic
Pentru diagnosticul serologic al infectiei cu Trichinella spiralis la om se folosesc testele de hemaglutinare indirecta (I HA), floculare cu bentonita, precipitare perilarvara, contraimunoelectroforeza (CIE) și testul imunoenzimatic (ELISA).
Diagnosticul serologic al infectiei cu Trichinella spiralis la porc sau la alte animale se face folosind testul imunoenzimatic (ELISA). Cu ajutorul acestui test se depisteaza prezenta anticorpilor specifici chiar după prima saptamina de la infectie.
I.3. Intradermoreactia cu antigen de Trichinella spiralis
Antigenul de Trichinella spiralis este un extract total de larve de Trichinella spiralis în ser fiziologic, în stare liofilizata. Injectia intradermica la om cu antigen de Trichinella spiralis provoacă apariția unei reactii eritematoase la locul de inoculare, dacă persoana cercetata este infectata cu acest parazit.
Avantajele testelor imunoenzimatice folosite în diagnosticul infectiei cu Trichinella spiralis sunt:
- decelarea anticorpilor specifici în stadiul incipient al infectiei;
- sensibilitatea reacției de 1.000 ori mai mare față de examenele microscopice;
- răspunsul imun confirma infectia, în acest fel se evita riscul rezultatelor fals negative datorate prelevarii de probe de tesut muscular provenite din zone unde nu s-a localizat parazitul;
- controlul serologic, folosind testul ELISA, se preteaza la automatizare și computerizare, putind fi folosit pentru diagnostic de rutina și în programe de supraveghere epidemiologica.
II. Măsuri generale și permanente de prevenire a infectiei cu Trichinella spiralis la animale
II. 1. asigurarea condițiilor de zooigiena în adaposturi și padocuri (curățenie mecanică, deratizari, dezinsectizari, colectarea zilnica a cadavrelor);
II. 2. prevenirea și combaterea canibalismului;
II. 3. controlul serologic pentru Trichinella spiralis la formarea loturilor de reproducție, care se efectuează din 6 în 6 luni. Animalele serologic pozitive se elimina din efectiv;
II. 4. deratizarea și dezinsectia în toate zonele și focarele ce constituie sursa de infestare cu acest parazit;
II. 5. amenajarea și izolarea depozitelor de deșeuri de orice fel, conform prevederilor legale, inclusiv imprejmuirea perimetrului acestora, pentru evitarea patrunderii animalelor în aceste zone;
II. 6. interzicerea pasunatului animalelor în păduri, precum și pe terenurile pe care sunt depozitate sau aruncate gunoaie, resturi menajere, alte deșeuri urbane sau industriale;
II. 7. salubrizarea generală a tuturor localităților urbane sau rurale.
III. Măsuri de prevenire a apariției trichinelozei în efectivele de porcine indemne
Se considera un efectiv de porcine indemn la infectia cu Trichinella spiralis când toate animalele dintr-o gospodărie sau zona geografică sunt negative la primul control serologic executat prin testul ELISA sau după doua examene serologice negative, obținute prin același test, la probele recoltate la 3 și 6 luni de la eliminarea ultimului caz de boala.
Pentru a păstra indemnitatea la trichineloza a unui efectiv de porcine, cît și pentru a preveni introducerea bolii din afară, se impun următoarele măsuri:
1. interzicerea repopularii unităților indemne cu porci din alte gospodării, dacă aceștia nu au fost controlati serologic și nu sunt însoțiți de buletine de analiza care să confirme ca animalele sunt negative la controlul efectuat cu testul ELISA;
2. sterilizarea obligatorie a tuturor deșeurilor de abator și a celor provenite de la întreprinderile de prelucrare a carnii, precum și a resturilor culinare de la restaurante și cantine, înainte ca acestea să fie folosite în hrana porcilor;
3. igienizarea, deratizarea și dezinsectia periodică a adaposturilor și padocurilor, colectarea și distrugerea zilnica a cadavrelor de sobolani, soareci și porci;
4. efectuarea controalelor periodice de către autoritățile sanitare veterinare, silvice și ale administrației publice locale pentru depistarea, colectarea și distrugerea tuturor cadavrelor de animale din păduri și din localitățile din apropierea fermelor de porci;
5. verificarea periodică a identității efectivelor de porci la infectia cu Trichinella spiralis, prin examene serologice (testul ELISA):
- din 6 în 6 luni la efectivul de reproducție;
- la tăiere, la porcii grasi.
IV. Măsuri de combatere
Trichineloza este o boala parazitara, nedeclarabila la animale, transmisibila și declarabila la om.
La constatarea pentru prima data a infectiei cu Trichinella spiralis la porcine într-o ferma, gospodărie anexa sau în curtea crescatorului individual, se anunta imediat medicul veterinar de circumscripție care, împreună cu direcția sanitară veterinara judeteana, va repeta recoltarea de probe în vederea confirmării infectiei de către Laboratorul central sanitar veterinar de diagnostic. Totodată, vor aplica măsurile prevăzute în Legea sanitară veterinara nr. 60/1974 *), republicată, și în cap. II și III din prezentul program.
În cadrul acțiunii de combatere se aplică obligatoriu următoarele măsuri:
1. depistarea animalelor infectate la un interval cît mai scurt de la momentul contaminarii;
2. izolarea imediata în adaposturi separate, amplasate cît mai departe de grajdurile cu animale sanatoase, a tuturor animalelor pozitive la controlul serologic prin testul ELISA;
3. asigurarea unor măsuri specifice de prevenire a transmiterii infectiei de la animalele izolate la cele sanatoase, prin: sobolani, păsări, animale carnivore, muste etc.;
4. depistarea animalelor infectate cu Trichinella spiralis prin examene serologice, folosind testul ELISA, după cum urmează:
a) în fermele de tip industrial cu sectoare de reproducție, creștere și ingrasare de porcine se controlează:
- vierii și scroafele de reproducție, din 6 în 6 luni;
- tineretul în faza a doua de creștere, înainte de a fi trecut la ingrasare;
- toate porcinele din ingrasatorie;
b) în fermele de selecție se controlează:
- efectivul de reproducție, din 6 în 6 luni;
- tineretul selectat pentru prasila, înainte de livrare;
- tineretul reformat, înainte de a fi predat pentru ingrasare;
c) în fermele producătoare de tineret porcin pentru livrare la alți crescatori, se examinează: din 6 în 6 luni efectivul de reproducție și tineretul înainte de vînzare;
d) în gospodăriile particulare se controlează:
- vierii și scroafele de reproducție de doua ori pe an;
- tineretul înainte de a fi pus la ingrasat;
- porcinele cumpărate pentru prasila sau pentru ingrasat;
- toți porcii care se taie pentru consum propriu sau pentru comercializare;
5. animalele serologic pozitive la testul ELISA pentru trichineloza vor fi imediat izolate în adaposturi separate, amplasate la o distanta cît mai mare de grajdurile cu animale sanatoase, sau vor fi tăiate și valorificate conform Normelor sanitare veterinare elaborate în baza Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicată;
6. pe perioada de combatere se folosesc toate mijloacele posibile de a inlatura definitiv toți factorii transmitatori ai infectiei cu Trichinella spiralis, prin:
- curățenie zilnica și dezinfectii periodice în adaposturi;
- deratizari și dezinsectii periodice în grajduri și în toată incinta gospodăriei;
- colectarea și distrugerea zilnica a cadavrelor;
- asigurarea unei alimentatii corespunzătoare calitativ și cantitativ, pentru evitarea apariției cazurilor de coprofagie și canibalism;
7. programul de depistare serologica a animalelor infectate cu Trichinella spiralis se executa pe toată perioada de combatere și timp de un an după depistarea ultimului caz de boala.
V. Măsuri pentru prevenirea infectiei cu Trichinella spiralis la om
1. Pentru prevenirea imbolnavirilor, înainte de a fi data în consum, se executa în mod obligatoriu examenul pentru trichineloza la carnea provenită din taierea animalelor receptive la aceasta boala (porcine, mistreti, ursi, cai, nutrii etc.).
2. Carnea examinata și gasita fără Trichinella spiralis se marcheaza cu o ștampila dreptunghiulara cu inscripția "Fără trichina", aplicată pe fața externa a pulpei, și se da în consum proaspăta sau la preparate din carne.
3. Se interzice darea în consum a carnii, organelor și subproduselor provenite de la animale infectate cu Trichinella spiralis, care vor fi distruse prin ardere sau denaturare și îngropare sub directa supraveghere și răspundere a organelor sanitare veterinare.
4. În cazul apariției de îmbolnăviri de trichineloza, Direcția sanitară veterinara împreună cu Inspectoratul de poliție sanitară și medicina preventivă județean vor efectua ancheta epidemiologica, pentru a stabili originea carnii sau preparatelor din carne care au determinat imbolnavirile și gradul de infectie existent în zona respectiva, atât la oameni, cît și la animale, conform prevederilor Ordinului comun nr. 25/474/1993 **) al ministrului agriculturii și alimentației și al ministrului sănătății.
5. Raportarea cazurilor de trichineloza confirmate la om este obligatorie și se face conform instrucțiunilor Ministerului Sănătății.
6. Se vor intensifica acțiunile de informare și educare a populației, insistindu-se asupra necesității controlului sanitar veterinar și asupra prelucrării termice corecte a carnii.
-----------------
Notă *) Legea nr. 60/1974 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 30 decembrie 1991.
Notă **) Ordinul nr. 25/474/1993 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 19 mai 1993.
--------------------
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.