NORME din 27 iulie 1992

pentru aplicarea Ordonantei nr. 3/1992 referitoare la taxa pe valoarea adăugată

I. Operațiuni impozabile

Potrivit art. 2 din ordonanța, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operațiunile privind:

1. Livrarile de bunuri mobile

Livrarea constituie transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deținute de proprietar către beneficiar, direct sau prin cei care acționează în numele acestora.

Livrarea cuprinde toate operațiunile prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridica prin care se realizează: vinzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societatii comerciale, inchirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza transferarii proprietății asupra bunurilor respective la o anumita data, predarea de către agentii economici a unor bunuri cu titlu gratuit.

Gazul, energia electrica și termica și altele similare sînt considerate ca bunuri mobile corporale.

2. Transferul proprietății bunurilor imobiliare între agentii economici, precum și între acestia și institutii publice sau persoane fizice

Intra în sfera taxei pe valoarea adăugată operațiunile privind transferul proprietății bunurilor imobiliare, indiferent de forma juridica prin care se realizează, potrivit precizarilor de la pct. 1 alin. 2 de mai sus.

În categoria bunurilor imobiliare, în sensul ordonantei privind taxa pe valoarea adăugată, se cuprind:

3. Prestarile de servicii

Prin prestare de servicii se înțelege orice activitate rezultata dintr-un contract prin care o persoană se obliga să execute o munca manuala sau intelectuala în scopul obtinerii unui profit și care nu reprezinta livrari de bunuri.

Astfel de activități pot avea ca obiect:

4. Importul de bunuri și servicii

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intra importurile de bunuri și servicii realizate, direct sau prin intermediari autorizati, de orice persoană fizica sau juridica, în condițiile prevăzute de Regulamentul vamal al României.

II. Persoane fizice sau juridice care exercită activități supuse taxei pe valoarea adăugată

Potrivit art. 2 din ordonanța, pentru ca operațiunile privind transferul proprietății bunurilor sau prestarile de servicii efectuate cu plata, precum și cele asimilate acestora să între în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, trebuie ca acestea să rezulte dintr-o activitate desfășurată de o maniera independenta de către persoane fizice sau juridice.

Acționează de o maniera independenta persoanele care exercită o activitate pe propria lor raspundere și au libertate totala în organizarea și execuția lucrărilor pe care le comporta operațiunile în cauza, cum sînt:

- regiile autonome;

- societățile comerciale, indiferent de natura proprietății;

- societățile agricole de tip privat;

- unitatile cooperatiste;

- asociațiile și organizațiile cu scop lucrativ;

- persoanele fizice și asociațiile familiale, autorizate sa desfasoare activități economice pe baza liberei initiative;

- persoanele juridice, persoanele fizice și asociațiile familiale autorizate sa desfasoare activități economice pe baza liberei initiative sînt supuse taxei pe valoarea adăugată pentru importurile de bunuri și servicii realizate peste limitele de scutire de taxe vamale potrivit Regulamentului vamal al României.

Nu sînt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile realizate de persoanele care nu acționează de o maniera independenta, cum este cazul salariatilor și altor persoane angajate printr-un contract de muncă sau orice alt raport juridic de subordonare (contract civil, convenție etc.) prin care se stabilesc condițiile de muncă, modalitatea de salarizare sau responsabilitatea celui care angajează, cum sînt:

- persoanele fizice care presteaza munci salarizate sau remunerate de asociațiile de locatari;

- voiajorii, reprezentantii firmelor sau comis-voiajorii;

- artistii de spectacole;

- manechinii;

- jurnalistii, corespondentii locali de presa.

De asemenea, nu sînt supuse taxei pe valoarea adăugată indemnizatiile primite de persoanele care desfășoară activități în cadrul societatilor comerciale și regiilor autonome, ca împuterniciți mandatați sa reprezinte interesele capitalului de stat, ca membri în consiliile de administratie sau în comisiile de cenzori.

III. Operațiuni care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată

Potrivit art. 3 din ordonanța, nu sînt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile privind livrarile de bunuri și prestarile de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate de:

Instituțiile publice cuprind Parlamentul, Presedintia, Guvernul, ministerele celelalte organe centrale și locale ale administrației publice.

În situațiile în care din operațiunile de mai sus rezultă profit, unitatile respective sînt obligate sa-l utilizeze pentru dezvoltarea sau îmbunătățirea serviciilor prestate.

Asociațiile, organizațiile și instituțiile publice de mai sus intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată pentru alte operațiuni privind livrari de bunuri și prestări de servicii efectuate în mod sistematic, direct sau prin unități subordonate, pentru obtinerea de profit.

IV. Operațiuni scutite

Operațiunile scutite sînt reglementate prin art. 5 lit. c) și art. 6 din ordonanța și nu se admite extinderea lor prin analogie.

În aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanța, se precizeaza:

1. Cu privire la livrarile de bunuri și prestarile de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate în tara, de:

Se încadrează în scutirea prevăzută la lit. a) numai operațiunile rezultate din activitatea sanitara și de asistența sociala efectuate de unitatile autorizate sa desfasoare astfel de activități, indiferent de forma lor de organizare.

În cazul cînd unitatile de mai sus desfășoară și alte activități decit cele sanitare și de asistența sociala, incadrarea acestora în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se efectueaza în mod distinct, tinind seama de prevederile normelor legale.

Astfel, operațiunile economice efectuate în mod sistematic în vederea obtinerii de profit, cum ar fi livrarile de bunuri din gospodariile anexe, prestarile hoteliere, inclusiv pensiuni, activitățile de comert, se supun taxei pe valoarea adăugată dacă unitatea în cauza realizează din aceste activități un venit total de peste 10 milioane lei anual;

Sînt scutite activitățile desfășurate de instituțiile publice sau private, precum și de cele subordonate acestora în cadrul învățămîntului general, liceal, superior, sau în scolile profesionale, complementare, de meserii și postliceale, scolile de maistri, centrele de perfectionare a pregatirii profesionale, invatamintul postuniversitar, precum și de persoanele fizice care dau lectii particulare legate de aceste forme de invatamint. Sînt, de asemenea, scutite activitățile efectuate în gradinite, tabere de copii și tineret, precum și în unitatile de invatamint cu scop social.

Celelalte categorii de invatamint sînt supuse taxei.

În aceste categorii intra activitățile desfășurate de diferite unități de scolarizare în domenii cum ar fi:

- invatarea limbilor straine;

- conducerea auto sau pilotarea navelor și aeronavelor;

- pregătirea în diverse discipline sportive: judo, carate, tenis, box etc.;

- pregătirea ghizilor de turism sau altor specialisti în domeniul agrementului.

Aceste activități, precum și altele desfășurate în mod sistematic, în scopul obtinerii de profit, sînt supuse taxei pe valoarea adăugată dacă unitatea în cauza realizează din aceste activități un venit total de peste 10 milioane lei anual;

Sînt scutite, potrivit art. 6 lit. f) organizațiile și asociațiile fără scop lucrativ care desfășoară numai o activitate în scop social. Unitatile economice organizate de acestea sînt scutite numai dacă folosesc munca membrilor lor, iar numărul de persoane valide se încadrează în reglementarile legale în vigoare privind organizarea unor astfel de unități.

Unitatile economice apartinind organizațiilor și asociațiilor de mai sus care nu se încadrează în reglementarile prevăzute la alineatul precedent sînt supuse taxei pe valoarea adăugată dacă realizează un venit total de peste 10 milioane lei anual;

Sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată numai vînzările de preparate culinare proprii către personalul care își desfășoară activitatea în unitatile respective.

Vinzarea preparatelor culinare proprii la alte persoane decit cele de mai sus, precum și a altor produse achiziționate în vederea revinzarii este supusă taxei pe valoarea adăugată dacă aceste operațiuni depasesc plafonul de scutire de 10 milioane lei venit total anual.

2. Cu privire la operațiunile de import:

Potrivit art. 6 lit. B. a), importurile de bunuri care, potrivit legii, sînt scutite de taxa vamala, cu excepția celor prevăzute la art. 13 din Legea nr. 35/1991, sînt scutite și de taxa pe valoarea adăugată.

În aceasta situație sînt:

- bunurile dobindite prin succesiuni testamentare, dovedite pe baza unor documente oficiale;

- ajutoare și donatii, cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizații sau asociații cu caracter umanitar sau cultural, ministere și alte organe ale administrației publice, sindicate și partide politice, organizații de cult, federatii, asociații sau cluburi sportive, institutii de invatamint, fără a fi destinate sau folosite pentru subventionarea campaniei electorale sau a unor activități ce pot constitui amenintari la siguranța naționala;

- materialele pentru probe, experimentari sau cercetari;

- bunurile straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;

- mostrele fără valoare comerciala, materialele publicitare, de reclama și documentare.

Pentru a beneficia de scutire, bunurile respective trebuie să indeplineasca urmatoarele condiții:

- să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligații de plată;

- sa nu faca obiectul unor comercializari ulterioare;

- sa nu fie utilizate pentru prestatii către terti, aducatoare de venituri;

- să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice și înregistrate în evidența contabilă proprie.

În cazul schimbarii condițiilor de mai sus, importatorii sînt obligati sa achite taxa pe valoarea adăugată, concomitent cu plata taxelor vamale.

De asemenea, sînt scutite urmatoarele categorii de bunuri:

- bunurile de origine română;

- bunurile care au fost reparate sau inlocuite de partenerii externi, în perioada de garantie;

- bunurile care se inapoiaza în tara ca urmare a unei expedieri eronate;

- bunurile introduse în tara de către persoane fizice, misiuni diplomatice și oficii consulare acreditate în România, precum și de membrii acestora, și care, potrivit Regulamentului vamal în vigoare, sînt scutite de plată taxelor vamale.

V. Operațiuni impozabile prin optiuni

Potrivit art. 7 din ordonanța, agentii economici, precum și unitatile economice din cadrul altor persoane juridice, care efectueaza operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, pot opta pentru plata acestei taxe pentru întreaga activitate sau numai pentru anumite operațiuni.

Platitorii de taxa prin optiune beneficiaza de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferenta bunurilor sau serviciilor achiziționate sau realizate în unitatile proprii destinate realizării operațiunilor impozabile, potrivit reglementarilor cuprinse în cap. IV din ordonanța și precizarile din prezentele norme.

Aprobarea se da de către Ministerul Economiei și Finanțelor, pe bază de cerere și justificare economica, prezentate de solicitant, numai în condițiile în care includerea operațiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată nu influențează negativ alte operațiuni sau produse scutite de taxa pentru protectia sociala sau a unor activități specifice.

Agentii economici, precum și unitatile economice din cadrul altor persoane juridice sînt obligati ca pentru activitatea sau partea acesteia din care rezultă operațiunile supuse taxei pe valoarea adăugată prin optiune sa organizeze un sector distinct din punct de vedere al evidentei contabile și al dreptului de deducere.

Aprobarea este irevocabila pînă la 31 decembrie al celui de-al patrulea an următor anului în care s-a introdus plata taxei pe valoarea adăugată prin optiune și se prelungeste, de drept, pentru inca 5 ani, dacă în cursul perioadei initiale agentul economic platitor prin optiune a beneficiat de rambursarea taxelor aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumparate.

VI. Faptul generator și exigibilitatea

Potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 din ordonanța, faptul generator ia nastere, de regula, în momentul efectuării livrarii bunurilor mobile, transferului proprietății bunurilor imobiliare sau prestarii serviciilor.

Prin art. 10 alineatul ultim și art. 11 din ordonanța se reglementeaza condițiile în care ia nastere faptul generator al taxei pe valoarea adăugată aferenta unor operațiuni specifice.

În ceea ce priveste bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporara în tara, potrivit Regulamentului vamal al României, faptul generator ia nastere la data cînd bunurile în cauza sînt scoase din regimul de mai sus și s-au întocmit formalitatile vamale corespunzătoare noii destinatii.

Pentru bunurile exportate care s-au returnat, faptul generator intervine la data cînd bunurile respective au fost valorificate către beneficiarii interni.

Potrivit prevederilor art. 12 din ordonanța, taxa pe valoarea adăugată devine exigibila la realizarea faptului generator, dar ea poate fi și anticipata faptului generator.

Taxa pe valoarea adăugată devine exigibila concomitent cu faptul generator pentru livrarile sau cumpararile de bunuri și se situeaza în momentul trecerii bunurilor respective în posesia cumparatorului sau delegatului sau ori cînd a avut loc transferul dreptului de proprietate indiferent sub ce forma.

Exigibilitatea poate fi anticipata faptului generator atunci cînd factura este emisa inaintea efectuării livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor. Orice act juridic prin care se realizează transferul dreptului de proprietate determina exigibilitatea taxei, fără a fi obligatorie și livrarea concomitenta a bunurilor.

Pentru prestarile de servicii, inclusiv pentru lucrarile imobiliare, la care se încasează avansuri sau se fac decontari succesive, exigibilitatea intervine la data incasarii sumelor, iar cu autorizarea organului fiscal, la data stabilirii debitului ce revine clientului pa baza de factura sau alt document inlocuitor.

Antreprenorii de lucrari imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrarilor, pentru lucrarile și în condițiile urmatoare:

1. Lucrari ce pot fi supuse platii taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrarii:

- lucrarile imobiliare cu caracter deosebit executate în cadrul unui contract unic care prevede obligația antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau incorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectiva;

- lucrarile imobiliare, la care materialele și aparatele indispensabile pentru functionarea instalațiilor sau incorporate în lucrare depasesc 50% din preturile negociate între antreprenor și beneficiar.

2. Condiții și modalități de optiune

Opțiunea se aproba de organul fiscal la care s-a înregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adăugată, pe baza unei declaratii prin care antreprenorul se obliga sa achite, la efectuarea livrarilor, taxa pe valoarea adăugată aferenta lucrărilor, ce se încadrează în prevederile pct. 1 de mai sus, contractate după data declarației respective.

După obtinerea aprobării optiunii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adăugată înainte de efectuarea livrarii, iar beneficiarilor sa deduca taxa înainte de receptionarea lucrării.

Opțiunea platii taxei pe valoarea adăugată la livrarea lucrării se comunică beneficiarilor în termen de 10 zile de la aprobare.

Nerespectarea condițiilor de mai sus atrage anularea optiunii și obligația platii taxei pe valoarea adăugată, în condițiile prevăzute de art. 12 din ordonanța.

Antreprenorul poate renunta oricînd la opțiunea primita. În aceasta situație, are obligația achitarii taxei pe valoarea adăugată aferenta avansurilor încasate.

VII. Baza de impozitare

Ca regula generală, baza de impozitare este constituita pentru livrarile de bunuri și prestarile de servicii, din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite sau ce urmeaza a fi primite de furnizor sau prestator în contrapartida pentru livrarile sau prestarile efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

În cazul platii în natura trebuie să se tina seama de valoarea tuturor bunurilor sau serviciilor care constituie contravaloarea livrarii de bunuri sau prestări de servicii.

Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, chiar dacă în contract se prevede plata în rate sau prin decontari succesive.

În cazul în care anumite elemente accesorii ale pretului nu sînt determinate în mod precis în momentul desfacerii marfurilor, toate sumele percepute ulterior livrarii bunurilor dau loc la impozitare din momentul facturarii lor.

Reprezinta cheltuieli accesorii ale livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii, comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare și altele de asemenea natura datorate de cumparator, în măsura în care nu au fost cuprinse în preturile negociate.

Prin art. 14 din ordonanța se reglementeaza situația în care unele sume încasate de furnizori sau prestatori ori bonificate de acestia clientilor nu se cuprind în baza de impozitare.

Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, reducerile de pret trebuie să indeplineasca urmatoarele condiții:

VIII. Cotele de impozitare

În conformitate cu art. 17 din ordonanța, pentru operațiunile impozabile obligatoriu privind livrarile de bunuri, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare și prestarile de servicii, din tara sau din import, se aplică o cota unica de 18% . Operațiunile de export sau asimilate exportului de bunuri și servicii sînt supuse cotei zero.

1. Cota de 18%

Sînt supuse acestei cote operațiunile care privesc livrari de bunuri, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare sau prestări de servicii către persoane fizice sau juridice cu sediul sau domiciliul în România, cu excepția celor scutite de taxa pe valoarea adăugată.

2. Cota zero

Se aplica potrivit prevederilor art. 17 lit. b) operațiunilor de export de bunuri și servicii efectuate de agenti economici cu sediul în România.

Cuprinde livrarile de bunuri expediate sau transportate în afara României, direct de către vinzator sau prin intermediar.

Sînt supuse cotei zero numai livrarile de bunuri pentru care se justifica realitatea exportului, prin:

- organizarea și conducerea evidentei tehnico-operative și contabile distincte;

- prezentarea declarației de export vizata de organele vamale, din care să rezulte datele necesare pentru identificarea declarantului, expeditorului și destinatarului, precum și date referitoare la natura și valoarea marfurilor.

În această categorie se cuprind operațiunile legate direct de exportul de bunuri mobile corporale, precum și alte prestări de servicii efectuate pentru persoane fizice sau juridice nerezidente în România și care indeplinesc condițiile stabilite pentru exportul de bunuri, respectiv se conduce o evidenta tehnico-operativa și contabila distincta și se prezinta declaratia de export vizata de organele vamale.

Sînt considerate operațiuni legate direct de exportul de bunuri mobile corporale cele privind:

- transportul marfurilor la destinatie în strainatate;

- prestarile accesorii la transportul bunurilor exportate; incarcari-descarcari ale mijloacelor de transport, manipulari ale marfurilor;

- inchirierea mijloacelor de transport, inclusiv cele dotate cu materiale necesare pentru protectia marfurilor exportate;

- paza și depozitarea marfurilor exportate;

- operațiunile de prezentare și ambalare ale produselor destinate exportului;

- alte servicii prestate de către comisionari sau alti intermediari care intervin în operațiunile de export.

3. Cota ce se aplică asupra preturilor cu amanuntul sau asupra tarifelor practicate pentru serviciile prestate populatiei sau altor consumatori finali

Cota de 18% prevăzută de art. 17 din ordonanța se aplică asupra bazei de impozitare, determinata potrivit art. 13 din ordonanța, în care nu este cuprinsa taxa pe valoarea adăugată.

Pentru bunurile sau serviciile comercializate prin comertul cu amanuntul (magazine comerciale, consignatii, unități de alimentatie publică sau alte unități care au relatii directe cu populatia sau cu alti consumatori finali), preturile sau tarifele practicate cuprind și taxa pe valoarea adăugată.

În aceste condiții, taxa pe valoarea adăugată se determina prin aplicarea unei cote recalculate, după formula 18:118x100, asupra sumei obtinute din vinzarea bunurilor și din prestarea serviciilor către populatie sau alti consumatori finali.

IX. Regimul deducerilor

Potrivit art. 18 din ordonanța, platitorii taxei pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente intrarilor de bunuri sau servicii destinate realizării de operațiuni impozabile obligatoriu sau supuse cotei zero.

Prin art. 19 din ordonanța se stabilesc condițiile în care agentii economici pot beneficia de dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată aferenta intrarilor, și anume:

Documentele legale în care trebuie să figureze taxa deductibila sînt:

- facturile sau alte documente inlocuitoare, pentru bunurile sau serviciile cumparate de la furnizori din tara;

- declaratia vamala de import vizata de organele vamale pentru taxa plătită la importuri;

- documentul care confirma achitarea taxei de către agentul economic, pentru livrarile către sine;

Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operațiune în parte, ci pentru ansamblul operațiunilor realizate în cursul unei luni.

În situația în care un agent economic realizează atit operațiuni impozabile obligatoriu sau supuse cotei zero, precum și operațiuni scutite de plată taxei pe valoarea adăugată, dreptul de deducere se determina, potrivit art. 20 din ordonanța, în raport cu participarea bunurilor sau serviciilor achiziționate la realizarea operațiunilor impozabile obligatoriu sau supuse cotei zero.

Gradul de participare a bunurilor sau serviciilor achiziționate la realizarea de operațiuni impozabile se determina lunar ca raport între suma reprezentind contravaloarea bunurilor livrate și serviciilor prestate, supuse taxei pe valoarea adăugată sau cotei zero și suma reprezentind ansamblul operațiunilor realizate în luna respectiva.

Modalitatile de exercitare a dreptului de deducere sînt reglementate prin art. 21 din ordonanța, și anume:

Termenele pentru regularizarea cu bugetul de stat a diferentelor de taxa sînt urmatoarele:

- diferența rezultata potrivit art. 21 lit. a) se achită pînă la data de 25 a lunii urmatoare;

- diferența rezultata potrivit art. 21 lit. b) se regularizeaza astfel:

În situațiile în care sumele datorate bugetului de stat, exigibile în lunile urmatoare, nu acopera integral taxa deductibila, diferența se ramburseaza de organul fiscal competent, astfel:

- pînă la data de 30 a lunii urmatoare expirarii unui trimestru, în cazul în care suma de rambursat depășește 1 milion lei. Rambursarea se face pe bază de documentatie și cerere transmise organului fiscal competent cu cel puțin 10 zile înainte de expirarea lunii respective;

- pînă la 31 decembrie, pentru unitatile cu sume de rambursat pe 11 luni sub 1 milion lei, pe bază de documentatie și cerere remise organului fiscal competent pînă la data de 20 decembrie. Regularizarea sumelor aferente intregului an se face pe bază de documentatie, transmisa în luna ianuarie a anului următor, ce va fi solutionata de organul fiscal competent în cel mult 20 de zile de la primirea acesteia.

Sumele sub 10.000 lei nu se ramburseaza, urmind a fi regularizate prin reportare în perioadele urmatoare.

Intreprinderile cu productie sezoniera pot cere rambursarea sumelor cuvenite la finele lunii urmatoare incheierii sezonului.

După intocmirea documentatiei și prezentarea cererii de rambursare la organul fiscal competent, suma respectiva nu mai poate fi retinuta din taxa pe valoarea adăugată aferenta bunurilor sau serviciilor facturate în perioada urmatoare celei pentru care s-a solicitat regularizarea.

În baza art. 24 din ordonanța, se stabilesc urmatoarele cazuri în care Ministerul Economiei și Finanțelor poate cere agentilor economici garantii personale sau solidare pentru eventualele sume incorect solicitate la rambursare:

- cînd suma de rambursat depășește 1 milion lei, ca urmare a livrarii produselor la export;

- cînd din documentația prezentată rezultă ca s-a ajuns în situația de a solicita rambursarea diferenței de taxa pe valoarea adăugată, ca urmare a unor aprovizionari excesive sau nelivrarii produselor executate sau serviciilor prestate;

- cînd din verificări au rezultat abateri de la prevederile legii cu privire la oblibațiile platitorilor.

Garantiile vor fi constituite de către agentii economici din bunuri și alte valori, pînă la nivelul sumelor solicitate a fi rambursate, pe termen de maximum 30 de zile.

În cadrul acestui termen organele fiscale sînt obligate sa verifice corecta determinare a sumelor rambursate și sa regularizeze eventualele diferente.

X. Oblibațiile platitorilor

Persanele fizice și juridice care realizează livrari de bunuri sau prestări de servicii ce se încadrează în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată au oblibațiile prevăzute de art. 25 din ordonanța.

A. Cu privire la inregistrarea la organele fiscale:

Declaratia de înregistrare se face prin completarea formularului anexa la Hotărîrea Guvernului nr. 349/1992.

Agentii economici care devin platitori de taxa ca urmare a depasirii plafonului de venit prevăzut pentru scutire de taxa pe valoarea adăugată sînt obligati să depună declaratia de înregistrare pînă la finele lunii urmatoare celei în care au realizat depășirea.

Organul fiscal primitor al declarației verifica dacă formularul este corect completat, este semnat de imputernicitul legal și stampilat corespunzător. După verificare, înregistrează declaratia și remite agentului economic instiintarea de înregistrare ca platitor de taxa pe valoarea adăugată.

Pentru agentii economici în functiune la data aplicarii taxei pe valoarea adăugată, instiintarea de înregistrare se face pe baza datelor din declaratia de înregistrare, anexa la Hotărîrea Guvernului nr. 349/1992.

Numărul de înregistrare va fi mentionat de agentul economic pe facturi și orice document privind taxa pe valoarea adăugată emis de acesta;

Cererea se face pe formularul anexa la Hotărîrea Guvernului nr. 349/1992, completat, semnat și stampilat potrivit celor aratate la lit. a).

B. Cu privire la intocmirea documentelor de vinzare:

Procurarea formularelor și gestionarea acestora se vor face cu respectarea normelor metodologice privind intocmirea și utilizarea documentelor justificative și a documentelor contabile.

În documentele inlocuitoare ale facturilor fiscale, platitorii de taxa pe valoarea adăugată sînt obligati sa consemneze, în mod distinct, urmatoarele date:

- numărul de înregistrare fiscala;

- data emiterii documentului;

- numele și adresa furnizorului;

- numele și adresa beneficiarului;

- denumirea și cantitatea bunurilor livrate sau serviciile prestate;

- preturile unitare și valoarea totala, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;

- cota de taxa pe valoarea adăugată (18%);

- suma taxei pe valoarea adăugată.

Unitatile care practica prețuri cu amanuntul sau tarife pentru servicii către populatie sau alti consumatori finali, în care este inclusa și taxa pe valoarea adăugată, completeaza urmatoarele elemente în facturi sau documente inlocuitoare:

- preturile cu amanuntul ale bunurilor livrate sau tarifele pentru serviciile prestate;

- valoarea totala a livrarilor sau serviciilor;

- cota taxei pe valoarea adăugată, recalculata asupra preturilor cu amanuntul;

- suma taxei pe valoarea adăugată;

Se precizeaza ca taxa înscrisă pe o factura sau document inlocuitor este datorata bugetului de stat, chiar dacă operațiunea în cauza nu este impozabila sau dacă taxa înscrisă este mai mare decit cea legala.

De asemenea, în situația în care pentru o operațiune impozabila nu s-a inscris taxa pe valoarea adăugată în factura sau în documentul inlocuitor ori taxa înscrisă este mai mica decit cea legala, cumparatorul pierde dreptul de deducere, integral, dacă taxa nu este înscrisă sau parțial dacă este subevaluata;

1. transporturile cu taximetre;

2. bunurile și serviciile executate și folosite în unitatile proprii;

3. vînzările de bunuri și prestarile de servicii către populatie, pe bază de bonuri fără nominalizari privind cumparatorul.

Agentii economici care se încadrează în situațiile de mai sus sînt obligati sa reflecte operațiunile realizate în documentele tehnico-operative specifice prevăzute în normele metodologice în vigoare.

Pentru alte operațiuni decit cele menționate la pct. 1-3 de mai sus, stabilite de Ministerul Economiei și Finanțelor, scutirea de obligația emiterii facturilor se da de către Directia generală a finanțelor publice și a controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului București.

C. Cu privire la evidenta operațiunilor:

Documentele justificative și modul de reflectare în evidența contabilă sau în registre a operațiunilor prevăzute la alineatul precedent se stabilesc potrivit art. 4 din Legea nr. 82/1991;

D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adăugată:

Pentru bunurile din import exceptate de taxe vamale potrivit normelor legale privind tariful vamal de import, precum și pentru cele scutite de taxe vamale în baza art. 13 din Legea nr. 35/1991, importatorii sînt obligati sa intocmeasca declaratia vamala de import și sa determine, potrivit legii, valoarea în vama, taxele și accizele datorate de acestia și pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adăugată datorata bugetului de stat.

Taxa pe valoarea adăugată datorata se plateste la organul vamal conform reglementarilor în vigoare privind plata taxelor vamale.

Pentru bunurile din import la care se acordă liber de vama cu caracter provizoriu, precum și pentru cele aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporara în tara, importatorul sau reprezentantul sau autorizat este obligat să depună o garantie egala cu valoarea taxei vamale, plus accizele și taxa pe valoarea adăugată aferente bunurilor respective.

Importatorul are drept de deducere a taxei achitate organului vamal din taxa pe valoarea adăugată datorata după vinzarea bunurilor din import. În cazul importurilor realizate direct de către beneficiari, dreptul de deducere a taxei achitate organului vamal se exercită potrivit prevederilor cap. VI din ordonanța;

XI. Dispozitii finale

În baza art. 26 din ordonanța, formularele pentru facturi, documentele inlocuitoare, borderourile zilnice de vinzare, încasare și alte documente necesare aplicarii prevederilor legale privind taxa pe valoarea adăugată se stabilesc de Ministerul Economiei și Finanțelor și sînt obligatorii pentru platitorii de taxa pe valoarea adăugată.

Potrivit art. 27 din ordonanța, agentii economici care realizează operațiuni impozabile au obligația asigurarii condițiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidentelor prevăzute de reglementarile în domeniul taxei pe valoarea adăugată, iar cei care au ca obiect de activitate comertul cu amanuntul, activități hoteliere, prestări de servicii către populatie și alte activități de asemenea natura au și obligația instalarii aparatelor de marcat, care să corespunda cerințelor privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată.

În acest scop, agentii economici vor asigura pregătirea adecvata a personalului propriu și dotarea cu aparatura tehnica necesară realizării în condiții optime a lucrărilor prevăzute de normele legale în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

Corectarea erorilor de înregistrare se va face conform prevederilor regulamentului de aplicare a legii contabilitatii, iar corectarea taxei pe valoarea adăugată facturata în mod eronat, potrivit art. 28 din ordonanța, prin emiterea unei noi facturi, în rosu, pentru sumele ce urmeaza a fi scazute, și în negru, pentru cele de adaugat.

Conform art. 31 din ordonanța, taxa pe valoarea adăugată se aplică pentru toate livrarile de bunuri și prestări de servicii facturate după intrarea în vigoare a legii, indiferent de data incheierii contractelor, executarii produselor sau prestarii serviciilor.

Agentii economici sînt obligati sa factureze, pînă la data aplicarii taxei pe valoarea adăugată, toate bunurile efectiv livrate și serviciile prestate anterior datei respective, potrivit metodologiei legale în vigoare la data efectuării operațiunilor.

Impozitul pe circulatia marfurilor cuprins în facturile sau documentele inlocuitoare, emise și neincasate la data aplicarii taxei pe valoarea adăugată, se varsă la bugetul de stat la incasarea contravalorii acestora, potrivit metodologiei în vigoare pînă la data introducerii taxei pe valoarea adăugată.

Potrivit art. 30 din ordonanța, impozitul pe circulatia marfurilor cuprins în valoarea materiilor prime și materialelor aflate în stoc sau incorporate în producția neterminata sau produsele finite existente în unități la data aplicarii ordonantei, nu se deduce din taxa datorata pentru livrarile de bunuri și prestarile de servicii efectuate după această dată.

Fac excepție produsele exportate, pentru care se restituie impozitul pe circulatia marfurilor potrivit autorizarii și metodologiei în vigoare pînă la data aplicarii taxei pe valoarea adăugată.

Art. 32-34 din ordonanța reglementeaza dreptul organelor fiscale de a controla modul cum se respecta prevederile normelor legale, de a calcula majorări pentru plățile cu întîrziere și de a aplica amenzi pentru abaterile constatate care constituie contraventie.

În situațiile prevăzute de art. 32 alineatul ultim, organele fiscale sînt autorizate sa procedeze la stabilirea taxei pe valoarea adăugată datorata bugetului de stat prin estimare. Estimarea se va face tinindu-se seama de volumul activității din perioada precedenta și prin comparatie cu taxa pe valoarea adăugată raportata de alti agenti economici cu profil similar.

Concomitent cu stabilirea taxei datorate bugetului de stat prin estimare, organele fiscale vor aplica majorarile și amenzile prevăzute de art. 34 și 36, după caz, din ordonanța.

Constatarea contraventiei și aplicarea amenzii se fac conform Legii nr. 32/1968, cu excepția art. 25, 26 și 27.

Ca urmare, contravenientii nu beneficiaza de prevederile articolelor de mai sus privind plata pe loc sau, după caz, în cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ pentru fapta savirsita.

----------------