NORME din 23 iunie 1997

Terenurile destinate amplasării și dezvoltării localităților trebuie să asigure protecția populației împotriva surpărilor și alunecarilor de teren, avalanselor și inundațiilor, emanatiilor sau infiltratiilor de substanțe toxice, inflamabile sau explozive, poluarii mediului, sa dispună de posibilități de alimentare cu apa, de îndepărtare și neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate și a reziduurilor, precum și de dezvoltare normală a zonei verzi, de recreere și odihnă.

Amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie să asigure insorirea acestora pe o durată de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstitiul de iarna, a tuturor încăperilor de locuit. Distanta dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puțin egala cu înălțimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc.

La stabilirea amplasamentelor clădirilor de locuit se vor preciza și amplasamentele următoarelor dotări tehnico-edilitare:

Unitățile de mica industrie, comerciale și de prestări servicii, care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populație prin producerea de zgomot, vibratii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se amplasează în clădiri separate, la distanta de minimum 15 m de ferestrele locuințelor. Distanta se măsoară între fatada locuinței și perimetrul unității. Pentru unitățile sus-menționate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivitatilor, astfel încât să se încadreze în normele din standardele în vigoare.

La parterul clădirilor de locuit se pot amenaja unități comerciale și de prestări de servicii, precum și camere speciale de depozitare a reziduurilor solide sau alte spații gospodărești - anexe ale locuințelor (garaje, spălătorii, uscătorii etc.), cu condiția ca acestea sa nu constituie, prin funcționarea lor, riscuri pentru sănătatea populației sau sa nu creeze disconfort; în acest scop, se vor asigura măsurile și mijloacele necesare pentru limitarea nocivitatilor, astfel ca acestea să se încadreze în normele din standardele în vigoare. În interiorul clădirilor cu mai multe locuințe se pot amenaja, în cadrul acestora, mici unități de servire a publicului (birouri, cabinete), cu condiția sa nu producă riscuri pentru sănătate sau disconfort.

Zonele necesare odihnei și recreerii se amplasează în locuri care prezintă cele mai avantajoase elemente naturale, cum sunt: păduri, suprafețe de apa, relief variat și altele. În zonele de odihnă și recreere se interzice amplasarea:

În cadrul amenajării și dotării zonelor destinate odihnei și recreerii trebuie să se asigure:

Între întreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau produce zgomot și vibratii, și teritoriile protejate învecinate, se asigura zone de protecție sanitară. Prin teritorii protejate, în sensul prezentelor norme, se înțelege: zonele de locuit, parcurile, rezervațiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihnă și recreere, instituțiile social-culturale și medicale, precum și unitățile economice ale căror procese tehnologice necesita factori de mediu lipsiți de impuritati.

Nocivitatile fizice (zgomot, vibratii, radiatii ionizante și neionizante), substanțele poluante și alte nocivitati din aerul, apa și solul zonelor locuite nu vor putea depăși limitele maxime admisibile din standardele de stat în vigoare.

Zonele de protecție sanitară se stabilesc, ca forma, mărime și mobilare, pe baza studiilor de impact asupra sănătății populației și mediului înconjurător.

În cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distanțe, distanțele minime de protecție sanitară, recomandate între zonele protejate și o serie de unități care produc disconfort și unele riscuri sanitare, sunt următoarele:

- Ferme de cabaline 100 m

- Ferme de ingrasatorii de taurine, până la 500 de capete 200 m

- Ferme și ingrasatorii de taurine, peste 500 de capete 500 m

- Ferme de păsări, până la 5.000 de capete 500 m

- Ferme de păsări cu peste 5.000 de capete și complexe

avicole industriale 1.000 m

- Ferme de ovine 100 m

- Ferme de porci, până la 2.000 de capete 500 m

- Ferme de porci între 2.000-10.000 de capete 1.000 m

- Complexe de porci cu peste 10.000 de capete 1.500 m

- Spitale veterinare 30 m

- Grajduri de izolare și carantina pentru animale 100 m

- Abatoare, târguri de vite și baze de recepție a animalelor 500 m

- Depozite pentru colectarea și păstrarea produselor de

origine animala 300 m

- Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd,

în funcție de mărimea unităților zootehnice deservite 500 m

- Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin 1.000 m

- Stații de epurare a apelor reziduale de la fermele de

porcine, sub 10.000 de capete 1.000 m

- Cimitire de animale, crematorii 200 m

- Stații de epurare a apelor uzate orășenești 300 m

- Stații de epurare a apelor uzate industriale 200 m

- Paturi de uscare a namolurilor 300 m

- Câmpuri de irigare cu ape uzate 300 m

- Câmpuri de infiltrare a apelor uzate și bazine deschise

pentru fermentarea namolurilor 500 m

- Depozite controlate de reziduuri solide 1.000 m

- Camere de tratate biotermica a gunoaielor 100 m

- Crematorii orășenești de gunoi 1.000 m

- Autobazele serviciilor de salubritate 200 m

- Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport 50 m

- Cimitire 50 m.

Aceste unități se vor amplasa în afară arterelor de mare circulație, respectându-se aceleași condiții de distanta. Aceste distanțe pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate.

Suprafețele de teren incluse în zonele de protecție sanitară pot fi exploatate agricol, cu excepția culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer, care, prin fixarea sau concentrarea de substanțe poluante (plumbul și compușii de plumb, fluorul și compușii săi, pesticide greu degradabile etc.), pot fi vătămătoare pentru om sau animale.

În interiorul zonei de protecție sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective, cu excepția celor destinate personalului de întreținere și intervenție.

Obiectivele economice care, prin natura activității lor, pot polua atmosfera și pentru care nu exista mijloace tehnice eficace de reținere a poluantilor și de reducere a emisiilor, se amplasează în zonele destinate industriilor poluante.

Unitățile care, prin specificul activității lor, necesita protecție specială (spitale, centre de sănătate, creșs, grădinițe, școli, biblioteci, muzee etc.) se vor amplasa în asa fel încât sa li se asigure o zona de protecție de minimum 50 m față de locuințe, de arterele de circulație sau de zonele urbane aglomerate.

Adăposturile pentru creșterea animalelor în curțile persoanelor particulare (de cel mult 5 capete porcine și 5 capete bovine) se amplasează la cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuința învecinata și se exploatează astfel încât sa nu producă poluarea mediului sau disconfort vecinilor.

Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot și vibratii și dimensionarea zonelor de protecție sanitară se vor face în asa fel încât în teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat la 3 m de peretele exterior al locuinței la 1,5 m înălțime de sol, sa nu depășească 50 dB(A) și curba de zgomot 45. În timpul nopții (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10 dB(A) față de valorile din timpul zilei.

Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat în interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depășească 35 dB(A) și curba de zgomot 30 în timpul zilei; în timpul nopții (orele 22,00-6,00), nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10 dB(A) față de valorile din timpul zilei.

Pentru școli (sali de clasa) nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat în interiorul clasei cu ferestrele închise, sa nu depășească 35 dB(A) și curba de zgomot 30. Aceste valori sunt obligatorii și pentru alte unități de învățământ și biblioteci.

Parametrii sanitari care trebuie să fie respectati la proiectarea și execuția locuințelor sunt:

- Suprafața minima a unei camere = 10 mp

- Suprafața minima a bucatariei = 5 mp

- Înălțimea sub plafon = 2,60 m.

SUPRAFEȚELE MINIMALE

pentru apartamente în clădiri cu mai multe locuințe sau locuințe individuale

-------------------------------------------------------------------------------

Persoa- Camere/ Camera Loc Încă- Spații Suprafa- Supra-

ne/ locu- Dormi- de pentru Buca- peri de de- ta fața

familie inta toare zi servit tărie sani- pozi- utila con-

masa tare tare struita

-------------------------------------------------------------------------------

(nr.) (nr.) (mp) (mp) (mp) (mp) (mp) (mp) (mp) (mp)

-------------------------------------------------------------------------------

1 1 - 18 2,5 5 4,5 2 37 58

2 2 12 18 3 3 4,5 2 52 81

3 3 24 18 3 5,5 6,5 2,5 68 104

4 3 26 19 3,5 7 6,5 3,5 76 117

5 4 38 20 3,5 7 7,5 4 91 139

6 4 40 21 4,5 8 7,5 4,5 97 148

7 5 50 22 5 8 9 5 111 170

8 5 52 22 6 8 9 5,5 114 175

-------------------------------------------------------------------------------

Încăperile principale de locuit și bucătăriile trebuie prevăzute cu deschideri directe către aer liber - uși, ferestre -, care să permită o ventilație naturala suficienta.

Iluminatul natural în centrul camerelor principale și al bucatariei trebuie să fie suficient pentru a permite, în zilele senine, activitățile normale fără a se recurge la lumina artificială.

Ventilatia naturala trebuie asigurata prin prevederea prizelor de aer exterior, prin evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural și prin păstrarea libera a unui spațiu de 1 cm sub ușile interioare.

Ghenele tehnice și topoganul de deșeuri solide se izoleaza acustic și se prevăd cu posibilități de acces pentru curățare și decontaminare periodică.

Pereții, planșeele și putul ascensorului trebuie izolate împotriva zgomotelor și vibratiilor.

Sistemul de încălzire trebuie să asigure temperatura minima medie de 18 grade C, cu diferențe în funcție de utilizarea incaperii:

- baie, W.C. - 22 grade C;

- camera de zi - 20 grade C;

- dormitoare - 18 grade C.

Împărțirea interioară trebuie să satisfacă următoarele condiții:

- să permită circulația comoda a copiilor, persoanelor în vârsta și handicapate, prin culoare de minimum 1,20 m largime, sa nu existe trepte inutile între camere, planuri înclinate, să fie iluminat suficient etc.;

- să asigure separarea pe funcțiuni, împotriva propagarii zgomotelor, mirosurilor, vaporilor;

- sa izoleze camerele de locuit de încăperile de serviciu, unde se pot produce zgomote, mirosuri, vapori;

- să permită deschiderea comoda a ușilor interioare.

Băile și W.C.-urile nu vor fi amplasate deasupra camerelor de locuit.

Finisajele interioare și dotările cu echipamente nu trebuie să creeze riscuri de accidente.

Materialele folosite în construcția, finisarea și dotarea locuințelor se aleg astfel încât sa nu polueze aerul interior, cu atenție la formaldehida, azbest și radon, și să asigure izolarea higrotermica și acustica corespunzătoare; o atenție deosebită este recomandată la proiectarea și construcția blocurilor de locuințe, în ceea ce privește orientarea camerelor față de vanturile dominante, de curentii locali de aer, care se produc în ansamblurile de construcții înalte, și față de insorirea maxima din timpul verii; se recomanda izolarea acustica a fiecărei camere față de camerele învecinate din aceeași locuința, față de locuințele învecinate și față de zgomotul produs de instalațiile aferente locuinței sau clădirii.

Sistemele de aprovizionare cu apă a localităților trebuie să furnizeze apa potabilă în cantitatea necesară și de calitate corespunzătoare normelor naționale, astfel încât să nu afecteze starea de sănătate a consumatorilor conform reglementărilor în vigoare.

---------

Art. 21 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.028 din 18 august 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 26 august 2004.

- calitate corespunzătoare categoriei de folosința într-un procent de 95% din numărul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic;

- debitul necesar asigurării unei distributii continue, avându-se în vedere variabilitatile zilnice și sezoniere ale cererilor de apa și tendința de dezvoltare a localității (populație, edilitar).

Protejarea surselor se face prin izolarea acestora prin perimetre de protecție sanitară și controlul activităților poluante din teritoriul aferent.

Stabilirea perimetrelor de protecție sanitară se face individualizat pentru fiecare sursa, pe baza studiului de specialitate, în conformitate cu standardele de proiectare în vigoare.

Zona de extracție trebuie imprejmuita pentru prevenirea accesului public și al animalelor, să fie prevăzută cu panta de scurgere pentru prevenirea baltirii apei în sezoanele cu precipitatii atmosferice.

Proprietarii terenurilor pe care se afla zonele de protecție sanitară vor fi avertizati în scris asupra restricțiilor de utilizare.

În situația în care existenta unor dezvoltări (obiective) economico-sociale riverane sursei de suprafața sau folosirea de lungă durata a sursei într-un anumit scop (de exemplu, transport etc.) creează imposibilitatea asigurării perimetrelor de protecție sanitară, se admite reducerea acestora la regimul sever de protecție sanitară și se adapteaza tehnologia de tratare a apei în consecința.

Obiectivul procedeelor de tratare trebuie să fie protecția consumatorilor împotriva agenților patogeni și impuritatilor din apa, care pot fi agresive sau periculoase pentru sănătatea umană.

1. rezervor de stocare apa bruta sau predezinfectie;

2. coagulare, floculare și sedimentare (sau flotare);

3. filtrare; și

4. dezinfecție terminala.

Procedeele de coagulare/sedimentare și predezinfectie trebuie proiectate în asa fel, încât să asigure o reducere finala de 75% a trihalometanilor.

Treptele de tratare preliminare a dezinfectiei finale trebuie să producă o apa cu o turbiditate mai mica de 5 NTU pentru mediana valorilor înregistrate în 24 de ore și nu mai mare de 1 NTU pentru o singura proba.

Dezinfecția finala a apei este obligatorie și în cazul folosirii surselor de profunzime, atunci când numărul locuitorilor din localitate este mai mare de 5.000.

Pentru localitățile cu o populație sub 5.000 de locuitori, cu o rețea de distribuție scurta și având o sursa de apa de profunzime bine protejata și de calitate corespunzătoare (95% din numărul probelor recoltate într-un an calendaristic se încadrează în standardul național pentru apa potabilă), apa poate fi distribuita fără dezinfecție prealabilă.

Tehnologia de tratare trebuie să fie proiectata în asa fel încât să asigure timp de contact între apa și substanța dezinfectanta de minimum 30 de minute.

De asemenea, trebuie să existe posibilitatea controlului substanței dezinfectante reziduale. În cazul clorului, valoarea clorului rezidual liber, după dezinfecția finala, trebuie să fie de >(=) 0,5 mg/l.

Eficienta procesului de dezinfecție trebuie să fie de 99,5%, exprimată în grade de turbiditate și în valorile coliformilor totali și coliformilor fecali din standardul național pentru apa potabilă.

Proiectarea rețelelor de distribuție trebuie să țină seama de topografia, amplasarea și mărimea localității.

Rezervoarele (îngropate sau aeriene) de apa vor fi astfel proiectate și realizate încât sa nu permită contaminare exterioară.

Materialele de construcție, inclusiv vopselele, substanțele de impermeabilizare etc. a instalațiilor de tratare a apei pentru potabilizare și rezervoarele de inmagazinare a apei, trebuie să aibă aviz sanitar de folosire în acest scop.

Spalarea, curățarea și dezinfecția periodică și ori de câte ori este necesar a instalațiilor de tratare, a rezervoarelor de inmagazinare și a rețelei de distribuție sunt obligatorii. Materialele și substanțele de curățare și dezinfecție trebuie să aibă aviz sanitar de folosire și să se utilizeze conform instrucțiunilor.

Exploatarea și întreținerea sistemelor de tratare, inmagazinare și distribuție a apei potabile și controlul calității apei produse revin serviciilor publice ale administrației locale.

Apa din fântâna, pentru a fi folosită în scop potabil, trebuie să corespundă calitativ standardului național nr. 1.342/1991 (tabel) și să asigure cantitatea minima necesară, zilnica, pentru locuitorii deserviti.

Adâncimea stratului de apa folosit nu trebuie să fie mai mica de 4 m.

Pereții fantanii trebuie astfel amenajati încât sa prevină orice contaminare exterioară. Ei vor fi construiti din material rezistent și impermeabil: ciment, cărămida sau piatra, tuburi din beton.

Pereții fantanii trebuie prevăzuți cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o înălțime de 70-100 cm deasupra solului și 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din materiale rezistente și impermeabile, iar articularea cu pereții fantanii trebuie făcuta în mod etanș.

Fântâna trebuie să aibă capac, iar deasupra ei un acoperiș care să o protejeze împotriva precipitatiilor atmosferice.

Modul de scoatere a apei din fântâna trebuie să se facă printr-un sistem care să împiedice poluarea ei: galeata proprie sau pompa.

În jurul fantanii trebuie să existe un perimetru de protecție, amenajat în panta, cimentat sau pavat.

Substanța clorigena (clorura de var, hipocloritul de sodiu, cloramina), folosită pentru dezinfecție, trebuie să aibă specificat conținutul în clor activ.

Cantitatea de substanța clorigena folosită pentru dezinfecția apei variaza în funcție de cantitatea de clor activ, care trebuie realizat și care depinde de gradul de poluare a fantanii.

Pentru efectuarea dezinfectiei se face calculul cu ajutorul următorilor parametri:

V = volumul apei în mc;

Pi = 3,14;

r = 1/2 din diametrul fantanii;

H = înălțimea coloanei de apa din fântâna.

Calcul:

Pentru 0,5 mg Cl rezidual ................... l apa

X mg Cl rezidual ........... 1.000 l apa = 1 mc apa

X = 0,5 g clor rezidual/mc apa

100 g substanța clorigena ............ 25 g clor activ

X ................... 0,5 g clor activ

0,25 x 100

X = ------------- = 2 g substanța clorigena/mc

25

Regula generală: pentru obținerea unei concentrații de clor rezidual liber este nevoie de aproximativ 10 ori mai mult decât cantitatea calculată, deci: 2 g substanța clorigena/mc x 10 = 20 g/mc.

Pentru a se obține un clor rezidual liber de 0,5 mg/l apa este nevoie de 20 g substanța clorigena 25% activa la 1 mc apa din fântâna.

Cantitatea de substanța clorigena 25% activa, necesară pentru 1 mc apa, se înmulțește cu volumul de apa din fântâna.

Primăriile și agenții economici vor asigura îndepărtarea și epurarea apelor uzate menajere, apele uzate industriale, altor ape uzate și apelor meteorice, astfel încât sa nu se creeze disconfort și îmbolnăvirea membrilor comunității.

Instalații de epurare a apelor uzate vor fi prevăzute pentru toate comunitățile cu mai mult de 15.000 locuitori. Apele uzate epurate vor fi evacuate în asa fel încât, în avalul deversarii, apele receptorului să se încadreze conform normelor în prevederile standardului de calitate a apelor de suprafața, după categoria de folosința.

La proiectarea și realizarea sistemelor de canalizare și epurare se va face și studiul de impact asupra sănătății publice.

Îndepărtarea apelor uzate menajere și industriale se face numai prin rețea de canalizare a apelor uzate; în lipsa posibilității de racordare la sisteme publice de canalizare, unitățile sunt obligate să-și prevadă instalații proprii pentru colectarea, tratarea și evacuarea apelor uzate, care se vor executa și exploata în asa fel încât sa nu constituie un pericol pentru sănătate.

Este interzisă răspândirea neorganizata, direct pe sol (curți, grădini, străzi, locuri riverane s.a.) sau în bazinele naturale de apa, a apelor uzate menajere și industriale. Este interzisă deversarea apelor uzate în zona de protecție sanitară a surselor și a instalațiilor centrale de alimentare cu apa.

Apele uzate provenite de la unitățile sanitare (spitale de boli infectioase, sanatorii antituberculoase, spitale de ftiziologie, laboratoare care lucrează cu produse patologice etc.), precum și de la orice unități care, prin specificul lor, contamineaza apele reziduale cu agenți patogeni sau polueaza cu substanțe chimice și/sau radioactive, se vor trata în incinta unităților respective, asigurându-se dezinfecția și decontaminarea, după caz, înainte de evacuarea în colectorul stradal.

Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice, în cazul în care localitățile sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor uzate. Aceste canale trebuie întreținute permanent în buna stare de funcționare, prin curățarea și repararea defectiunilor.

În situația în care nu exista canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta soluții individuale de colectare și neutralizare a reziduurilor lichide, cu luarea măsurilor de protejare a mediului și sănătății.

Îndepărtarea apelor uzate menajere provenite de la locuințele neracordate la un sistem de canalizare se face prin instalații de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie să fie proiectate și executate conform normelor în vigoare și amplasate la cel puțin 10 m față de cea mai apropiată locuința; instalațiile se întrețin în buna stare de funcționare; vidanjul se va descarca în cea mai apropiată stație de epurare a apelor uzate.

Unitățile sunt obligate să-și asigure W.C.-uri cu un număr de cabine corespunzător prevederilor standardelor și normelor de proiectare.

Irigarea culturilor agricole se poate face cu apa provenită din râuri, lacuri, acumulări, ape subterane etc., care îndeplinește condițiile de calitate din standardul în vigoare pentru apele de irigatie; este interzisă folosirea apelor uzate la irigarea culturilor agricole, în alte condiții decât cele prevăzute în standarde.

Primăriile, agenții economici, asociațiile de locatari și cetățenii au obligația să asigure colectarea, îndepărtarea și neutralizarea deșeurilor solide. Se interzice aruncarea deșeurilor solide în alte locuri decât în cele amenajate special și autorizate sanitar.

La elaborarea regulamentelor de salubritate, primăriile au obligația să respecte normele sanitare și sa consulte autoritatea sanitară teritorială.

Cetățenii sunt obligați să respecte întocmai măsurile stabilite de primărie pentru asigurarea igienei publice și salubritatii localității, precum și regulile elementare de igiena în gospodăria sau locuința proprie, astfel încât sa nu creeze disconfort vecinilor și sa nu constituie pericol pentru sănătatea publică a comunității.

Colectarea la locul de producere (precolectare primara) a reziduurilor menajere se face în recipiente acoperite, dimensionate în funcție de cantitatea produsă, de ritmul de evacuare și de categoria în care se încadrează reziduurile menajere din locuința; reziduurile nu se colectează direct în recipient ci într-o punga de polietilena aflată în recipient și care să aibă un volum puțin mai mare decât volumul recipientului. Precolectarea secundară, adică strângerea și depozitarea provizorie a pungilor cu deșeuri menajere în punctele de precolectare organizată, se face în recipiente dimensionate corespunzător, acoperite, prevăzute cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire, ușor transportabile, concepute astfel încât sa nu producă răniri în timpul manipulării și sa nu favorizeze maladiile asociate efortului fizic excesiv.

Containerele vor fi concepute în asa fel încât accesul la ele să fie rapid și ușor, iar sistemul lor de acoperire să fie ușor de manevrat și să asigure etanșeitatea.

Recipientele, indiferent de categoria lor, vor fi confecționate din materiale rezistente la solicitări mecanice sau agresiuni chimice și care să se poată spala și dezinfecta ușor.

Recipientele vor fi menținute în buna stare și vor fi înlocuite imediat, la primele semne de pierdere a etanseitatii. Ele vor fi amplasate în spații special amenajate, menținute în condiții salubre.

Administrația locală va asigura colectarea, îndepărtarea și neutralizarea reziduurilor stradale. Colectarea reziduurilor stradale la locul de producere se va face în recipiente acoperite, menținute în buna stare, amplasate în condiții salubre, în spații special amenajate. Este interzisă depozitarea reziduurilor stradale, după colectarea lor, direct pe sol, pe domeniul public sau privat.

Deșeurile urbane trebuie sortate la locul de producere în componente reciclabile și nereciclabile.

Serviciul de salubritate sau agentul economic care se ocupa de gestionarea deșeurilor va folosi sisteme adecvate de colectare a materialelor reciclabile și va asigura dirijarea lor spre procesul de reciclare. În acest scop va asigura capacități adecvate de sortare și depozitare: recipiente separate, marcate, pentru colectarea separată de la sursa (sticlă, material plastic, hârtie, deșeuri predominant organice, biodegradabile etc.)

Deșeurile predominant organice, biodegradabile se colectează astfel încât:

- orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte, rozatoare să fie evitat;

- pe cat posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deșeuri;

- să se colecteze, pe cat posibil, deșeuri fără substanțe poluante.

Deșeurile voluminoase se colectează, se transporta și se tratează astfel încât să se permită reciclarea și refolosirea prin sortarea și tratarea separată a diferitelor componente din deseul voluminos respectiv. Ele nu pot fi colectate în containerele obișnuite și de aceea agentul economic responsabil cu gestionarea deșeurilor va asigura ridicarea lor periodică și transportul lor cu mijloace adecvate. Populația va fi anunțată din timp asupra perioadei de colectare.

Deșeurile periculoase (toxice, poluante, inflamabile, explozibile etc.): agentul economic responsabil va asigura funcționarea unui sistem de colectare a deșeurilor periculoase care pot aparea în deșeurile menajere: acumulatori uscati, tuburi sub presiune (tip spray), tuburi fluorescente, recipiente în care au fost substanțe toxice, substanțe toxice de uz menajer, medicamente etc.

Se accepta ca medicamentele să fie colectate și tratate împreună cu deșeurile menajere obișnuite, dacă exista siguranța ca populația, în general, sau grupuri de populație nu au acces la locul unde acestea se depozitează.

Sistemul de colectare trebuie să urmeze, pe cat posibil, același principiu de reciclare a materialelor rezultate din unități comerciale, instituții publice, birouri, mica industrie, unități meșteșugărești, dacă aceste deșeuri prezintă compoziție și proprietăți similare cu cele ale deșeurilor menajere.

Deșeurile specifice, predominant vegetale, din parcuri și grădini, trebuie reciclate prin compostare, de preferat la locul de producere, sau, dacă nu este posibil, să fie dirijate spre un sistem similar în exteriorul parcului, unde se composteaza resturile vegetale din alte surse.

Se va asigura colectarea separată a deșeurilor de origine vegetala, care pot fi compostate, și a celorlalte deșeuri care se preteaza la reciclare, cum ar fi: material plastic, hârtie, sticlă etc., similare cu cele menajere. Administrația pieței va asigura recipiente marcate și amplasate în locuri special amenajate.

Componentele nereciclabile din refacerile drumurilor, din demolări și construcții se colectează și se folosesc într-un sistem de reciclare; orice deseu din demolări este considerat contaminat și se colectează separat, dirijandu-se într-un sistem care să nu permită accesul persoanelor neautorizate. Antreprenorul are obligația sa monteze recipiente de colectare adecvate.

Cabinetele medicale vor respecta legislația specifică în domeniu. Se interzice depunerea deșeurilor rezultate din îngrijiri medicale în containerele comune ale clădirilor de locuit.

Deșeurile rezultate din maturarea străzilor conțin: materiale rezultate din abraziunea cauciucurilor și a drumului, pământ, frunze și alte detritusuri vegetale, resturi animale, nisip antiderapant și pulberi sedimentate din atmosfera. Este recomandabil ca nisipul antiderapant să fie colectat separat de alte deșeuri stradale și, pe cat posibil, reutilizat.

Este posibil ca, în urma precolectarii defectuoase a reziduurilor asimilabile cu cele menajere, produse pe strada, o parte a acestora să între în compoziția deșeurilor de maturare; acest lucru trebuie evitat prin aplicarea corecta a reglementărilor privind precolectarea primara și secundară a deșeurilor de către fiecare producător, persoana fizica sau juridică.

Deșeurile asimilabile cu cele menajere se precolecteaza în recipiente stradale (coșuri, pubele, containere) asigurate de către primării. Este important ca aceste recipiente să fie în număr suficient, cu volume adecvate și montate la distanțe optime; recipientele se golesc periodic, nu mai rar de o dată la 2 zile vara (1 aprilie - 1 octombrie) și o dată la 3 zile iarna (1 octombrie - 1 aprilie).

Deșeurile stradale urmează filiera de neutralizare a deșeurilor menajere.

Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere și colectare la locul de neutralizare se face de preferința zilnic, fără a se depăși următoarele termene maxime:

- zilnic, din zonele centrale și de la unitățile de alimentație publică, unitățile sanitare cu paturi, grădinițe și creșs;

- la cel mult 2 zile, din celelalte zone.

- la cel mult 3 zile, din toate zonele.

Metodele și tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate sanitar.

Reziduurile toxice și periculoase se depozitează și se neutralizeaza numai în condițiile stabilite conform reglementărilor în vigoare.

Depozitele de deșeuri urbane, controlate, instalațiile de compostare a deșeurilor organice și biodegradabile, instalațiile de incinerare trebuie proiectate, construite și administrate astfel încât să se realizeze condiții de împiedicare a eliminării și diseminarii poluantilor în mediul natural: sol, ape de suprafața, ape subterane, aer sau în mediul urban. În acest scop, se vor îndeplini următoarele condiții:

Dacă accesul vehiculelor de transport pe suprafața deșeurilor nu poate fi evitat în mod temporar, se asigura condiții de spalare a exteriorului vehiculelor la ieșirea din depozit;

În instalațiile de compostare a deșeurilor organice biodegradabile se va evita prezenta substanțelor toxice care pot polua solul, pe care se depune compostul. În acest scop, se asigura condiții de colectare separată a acestui tip de deșeuri.

Gazele de fermentare și apele exfiltrate, rezultate din procesul de compostare, se captează și se dirijeaza spre instalații adecvate de tratare și neutralizare.

Instalațiile de incinerare a deșeurilor urbane vor îndeplini următoarele condiții:

Vehiculele pentru transportul reziduurilor solide trebuie să fie acoperite și prevăzute cu dispozitive de golire automată a recipientelor de precolectare secundară și sa nu permită răspândirea conținutului în cursul transportului. Ele vor fi întreținute igienic și dezinfectate periodic; în acest scop, compartimentul destinat deșeurilor va fi executat din materiale rezistente la solicitări mecanice și agresiuni chimice.

Sistemul individual de îndepărtare și neutralizare a reziduurilor menajere este permis numai în localități rurale, cu condiția prevenirii dezvoltării insectelor și rozatoarelor. Locul de amplasare a depozitelor de reziduuri menajere se va alege astfel încât sa nu producă disconfort vecinilor, sa nu impurifice sursele locale de apa și să fie la cel puțin 10 m de ferestrele locuințelor.

Prezentele norme de igiena se aplică categoriilor de instituții în care se desfășoară activități social-culturale, colectivităților temporare de muncă sau de recreere, precum și unităților în care se efectuează prestări de servicii pentru populație, denumite în continuare unități.

Unitățile vor fi racordate la sistemele publice de alimentare cu apa potabilă sau la surse proprii de apa care să corespundă condițiilor de calitate pentru apa potabilă și vor fi prevăzute cu instalații interioare de alimentare cu apa și de canalizare, în conformitate cu normativele de proiectare.

Unitățile vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor uzate; în lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unitățile sunt obligate să-și prevadă instalații proprii pentru colectarea, tratarea și evacuarea apelor uzate, care se vor executa și exploata astfel încât sa nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.

Instalațiile interioare de distribuție a apei potabile și de evacuare a apelor uzate, sifoanele de pardoseala, obiectele sanitare (W.C.-uri, pisoare, lavoare, băi, dușuri) vor fi menținute în permanenta stare de funcționare și de curățenie. În acest sens, conducerile unităților au următoarele obligații:

Curățarea, dezinfecția, dezinsectia, deratizarea, precolectarea și evacuarea deșeurilor solide se vor face cu respectarea următoarelor condiții:

Prin curățare se înțelege îndepărtarea mecanică (manuală și/sau automată) a oricăror forme de deșeuri, detritusuri, praf sau depuneri de materiale nefolositoare, rezultate în urma activităților umane, în unitatea de folosința publică. Prin dezinfecție se înțelege reducerea numărului de germeni saprofiti și distrugerea germenilor patogeni prin mijloace fizice sau chimice; cea mai ieftina metoda de dezinfecție este spalarea cu apa fierbinte (77 grade C - 82 grade C timp de 1 minut), urmează în ordinea costului spalarea cu un detergent anionic și dezinfecția cu o substanța chimica;

- pardoselile se curata cu stergatorul umezit cu un detergent anionic; dezinfecția chimica se face numai dacă suprafețele sunt vizibil murdarite cu sânge sau lichide biologice; maturatul uscat este interzis;

- covoarele și mochetele se curata prin folosirea zilnica a aspiratorului de praf; aspiratorul de praf trebuie prevăzut cu doua filtre, pentru împiedicarea diseminarii prafului bacterian; covoarele și mochetele se curata cu detergent adecvat, periodic sau când sunt vizibil murdare; maturatul uscat este interzis;

- pereții și plafoanele, dacă sunt finisate cu materiale lavabile, se curata cu detergent anionic, periodic și când sunt vizibil murdarite; în cazul finisajelor nelavabile, curățarea se face cu aspiratorul de praf;

- mobila și pervazurile se sterg de praf, zilnic, cu material moale, impregnat, pentru a retine praful; obiectele aflate la înălțime și tapiteria mobilei se vor curata, zilnic, cu aspiratorul de praf;

- W.C.-urile și pisoarele se curata și se dezinfecteaza cu perie, praf de curățat și detartrant, colacul de W.C. se șterge cu detergent anionic; dezinfecția chimica se va face când W.C.-ul a fost folosit de o persoană suferind de o boala diareica acuta;

- cada de baie se spala și se dezinfecteaza cu praf de curățat conținând o substanța clorigena sau cu detergent anionic lichid, urmat de dezinfecție cu o substanța clorigena; operațiunile se fac zilnic și după fiecare client;

- cabina pentru dus: pereții și cada se curata și se dezinfecteaza zilnic cu praf de curățat conținând o substanța clorigena; operațiunile se fac zilnic și după fiecare client; perdelele de la băi și dușuri se spala o dată pe săptămâna;

- chiuveta va avea suprafața intactă și nu va fi prevăzută cu scurgator de lemn; nu se admit tuburi din cauciuc care să prelungească robinetele; chiuveta se curata și se dezinfecteaza zilnic cu praf de curățat, inclusiv interiorul robinetului, folosind o perie subtire;

- sapunul și dispozitivele pentru distribuirea sapunului: sapunul solid se păstrează uscat într-o savoniera care să permită scurgerea apei sau suspendat cu dispozitiv magnetic; este de preferat montarea distribuitoarelor de perete pentru sapun pulbere, sapun lichid sau fulgi de sapun; savonierele și distribuitoarele de perete se curata și se clatesc cu apa fierbinte înainte de reumplere;

- alte obiecte, cum ar fi: telefonul, vazele de flori, scrumierele etc. se curata cu detergent anionic, zilnic;

- echipamentele și materialele de curățenie: carpele, buretii, periile, stergatoarele se spala zilnic cu detergenti anionici și se clatesc cu apa fierbinte; se usucă și se depozitează uscate.

Unitățile vor fi dotate și aprovizionate, după necesitate, cu utilaje și materialele necesare pentru întreținerea curățeniei și efectuarea operațiunilor de dezinfecție, dezinsecție și deratizare.

Instalațiile de iluminat, încălzit și ventilație, existente în dotarea unităților, vor fi menținute în permanenta stare de funcționare, revizuite periodic și exploatate la parametrii la care au fost proiectate și executate. Filtrele instalațiilor de ventilație și aer condiționat trebuie păstrate curate și uscate. Praful depus în canalele de ventilație se indeparteaza cu aspiratorul de praf. Calitatea aerului filtrat și condiționat va fi verificata cu regularitate.

În sălile unităților de cultura (teatre, cinematografe, cămine culturale și altele asemenea) nu se va permite accesul unui număr de persoane mai mare decât capacitatea proiectata și autorizata sanitar. În funcție de cubaj și de ventilație se va asigura un volum minim de aer de 30 mc/om/h.

În colectivitatile temporare (șantiere, campinguri, cabane), precum și în unitățile de folosința publică se vor asigura condițiile de igiena necesare pentru prevenirea imbolnavirilor, potrivit specificului unității.

În încăperile de dormit din colectivitatile temporare trebuie să se asigure o suprafața minima și un volum minim de 10 mp și 27 mc pentru camerele cu 1 pat, câte 16 mp și 43 mc pe camera pentru încăperi cu 2 paturi, minimum 20 mp și 54 mc pentru camere cu 3 paturi și 26 mp și 60 mc pentru camere cu 4 paturi.

Numărul maxim de persoane cazate nu va depăși capacitatea proiectata.

Utilizarea paturilor suprapuse în dormitoare comune de șantier și cabane turistice montane se admite, în mod excepțional, dacă se asigura un volum minim de aer de 12 mc/persoana.

Unitățile de cazare vor fi dotate cu inventarul moale și lenjeria de pat necesară pentru persoanele cazate, asigurându-se primenirea acesteia, după cum urmează:

- schimbarea lenjeriei de pat ori de câte ori este nevoie, dar nu mai rar de 3 zile, în cazul în care a fost folosită de aceeași persoana;

- schimbarea lenjeriei de pat după fiecare persoana care părăsește unitatea.

Materialul moale folosit de clienți se colectează în saci de polietilena și va fi dezinfectat, în cursul procesului de spalare automată, prin supunere timp de 10 minute la 65 grade C sau 1 minut la 77-82 grade C.

Băile publice (băile comunale, băile orășenești, băile de întreprindere etc.) vor utiliza pentru imbaiere numai apa potabilă.

Întreprinderile care dețin sau exploatează băi publice se vor îngriji de întreținerea construcțiilor și instalațiilor aferente pentru ca acestea sa funcționeze, în permanenta, la parametrii proiectati.

Numărul optim de dotări sanitare din băile publice comunale este următorul:

---------------------------------------------------

Numărul de Pisoare Lavoare

WC-uri

---------------------------------------------------

1 1 1 1 1

------ ------ ------ ------- -------

75 (b) 50 (f) 75 100 (b) 100 (f)

---------------------------------------------------

Numărul maxim de persoane care pot utiliza simultan baia nu va depăși capacitatea proiectata și autorizata sanitar. Suprafața încăperilor cu cazi individuale va fi de minimum 6 mp; cabina de dus va avea minimum 4 mp.

Unitățile care asigura servicii de igiena personală și de întreținere: baie, sauna, bazin, masaj uscat și subacvatic, gimnastica etc. trebuie supuse procedeelor de curățare și dezinfecție, descrise la art. 52.

Bazinele de imbaiere sau pentru proceduri vor îndeplini condițiile prevăzute pentru bazinele de inot. Materialul moale folosit pentru proceduri se schimba după fiecare client cu materiale curate și dezinfectate; materialele folosite se vor curata și dezinfecta în condițiile art. 59.

Accesul persoanelor în bazinele comune de apa calda sau de apa rece se permite numai după ce, în prealabil, au făcut dus.

Lenjeria data spre utilizare persoanelor care fac baie va fi curățată și dezinfectata în condițiile stipulate de art. 59.

La proiectarea și execuția bazinelor de inot se vor respecta următoarele cerințe:

- la bazinele de inot descoperite, se va prevedea un șanț în jurul bazinului, cu lățimea de 1,20 m și cu adâncimea de 15-20 cm, în care se va afla apa clorinata, pentru spalarea picioarelor la intrarea în bazin;

- la bazinele descoperite și acoperite, se va prevedea o bordura ridicată cu 30 cm față de paviment; pavimentul va fi finisat cu dale antiderapante; bazinele vor avea montate scări de acces în apa, numărul acestora stabilindu-se în funcție de mărimea bazinului; scările vor avea profiluri rotunjite și forma adaptată folosirii fără risc;

- bazinele vor avea montate de jur imprejur, la nivelul apei, o bara de sustinere;

- adâncimea bazinului va fi marcată vizibil pe marginile acestuia;

- la bazinele acoperite, finisajele interioare ale clădirii vor asigura izolatia termica și tratarea suprafețelor cu antifungice;

- ambianta termica, ventilatia naturala și artificială și iluminatul bazinelor acoperite vor fi asigurate în asa fel, încât să se evite îmbolnăvirea și accidentarile celor care le folosesc.

Bazinele de inot, acoperite sau descoperite, vor fi umplute numai cu apa din rețea sau cu apa de mare, care să îndeplinească condițiile prevăzute în standardul de stat în vigoare nr. 12.585/1987.

Evaluarea calității apei de piscina se va face astfel:

Proprietarii de piscine (bazine de inot) trebuie să aibă registre de evidenta a calității apei și a clorului rezidual liber.

Bazinele de inot vor fi prevăzute cu instalații de încălzire a apei în asa fel încât apa de imbaiere să aibă o temperatura de 22 grade - 24 grade C; nu se recomanda folosirea pentru imbaiere a apei cu temperatura sub 22 grade C.

Ritmul de primenire a apei și de spalare și dezinfecție a bazinelor se va stabili în funcție de calitatea apei, respectându-se următoarele cerințe minimale:

Pentru bazinele de inot, care dispun de stații de tratare și recirculare a apei, se va asigura obligatoriu și clorizarea apei.

Dezinfecția bazinelor se va face, după spalare cu jet de apa, prin curățarea mecanică și ștergerea pereților și fundului bazinului cu bureti imbibati în soluție dezinfectanta.

Bazinele de inot vor fi dotate obligatoriu cu: vestiare, grupuri sanitare și dușuri, separate pentru femei și bărbați, în condițiile prevăzute la art. 67, pentru stranduri.

Regulamentul privind utilizarea piscinelor trebuie afișat într-o maniera vizibila pentru cei care folosesc piscina. În utilizarea piscinei, nu se va depăși numărul maxim de persoane aflate simultan în piscina, prevăzut în proiectul acesteia, număr care va fi prevăzut în regulamentul de utilizare.

Accesul în piscine al persoanelor purtătoare de boli transmisibile, plagi deschise, dermite sau dermatoze trebuie împiedicat.

Pentru campinguri, densitatea optima este de 50 mp teren/persoana. În fiecare camping se amenajeaza oficii prevăzute cu apa rece, apa calda necesară spalarii vaselor și grupuri sanitare cu:

-----------------------------------------------------------------------

Numărul de Pisoare Lavoare Dușuri

WC-uri

------------------------------------------------------------------------

1 1 1 1 1 1 1

------ ------ ------ ------- ------- ------ ------

30 (b) 20 (f) 30 30 (b) 30 (f) 30 (b) 30 (f)

------------------------------------------------------------------------

Curățenia și dezinfecția se vor face conform art. 52 și 59.

Produsele cosmetice realizate în țara sau cele importate trebuie să aibă calitatea și compoziția chimica conformă standardelor interne și internaționale, să fie însoțite de certificat de calitate și aviz sanitar eliberat de Ministerul Sănătății, astfel încât sa nu constituie un pericol pentru sănătatea populației care le utilizează, prin conținutul lor chimic, microbiologic, toxicologic, parazitologic sau al poluarii radioactive.

Agenții economici care fabrica produse cosmetice sunt obligați ca, la fabricarea acestora, sa utilizeze numai materii prime și materiale care să corespundă condițiilor de calitate prevăzute de standarde, caiete de sarcini, specificății tehnice, norme sanitare, precum și normelor de protecție a mediului în vigoare.

Materiile prime utilizate vor fi verificate prin analiza în laboratoarele firmei producătoare.

Materiile prime și materialele folosite la fabricarea produselor cosmetice trebuie aprobate de organismele specializate ale Ministerului Sănătății.

Materiile prime vor fi însoțite de certificate de calitate, care să ateste ca performanțele lor corespund parametrilor înscriși în standardele sau normele de calitate.

Produsele cosmetice pot fi fabricate sau importate numai de către agenții economici care au obținut abilitarea și avizul sanitar al Ministerului Sănătății.

Pentru produsele cosmetice fabricate în România, răspunderea pentru calitatea acestora revine agentului economic sub a cărui marca se produc și se comercializează acestea.

În cazul produselor cosmetice și al materiilor prime provenite din import, răspunderea pentru calitatea acestora revine agentului economic care a efectuat importul.

Se interzice comercializarea altor produse cosmetice decât cele prevăzute în avizul sanitar eliberat de Ministerul Sănătății pentru a fi comercializate pe teritoriul tarii.

Ambalajele folosite pentru produsele cosmetice trebuie să asigure menținerea calității și cantității acestora, să fie realizate din materii reciclabile și să aibă asigurate condițiile de valorificare sau eliminare ecologica.

Materialele de ambalare și ambalajele utilizate pentru produsele cosmetice trebuie să fie avizate din punct de vedere sanitar de către Ministerul Sănătății.

Ambalajele trebuie să fie curate, uscate, neinfectate, fără miros și să asigure integritatea produselor.

Etichetarea și marcarea produselor cosmetice vor cuprinde obligatoriu elemente de identificare a produsului, a producătorului, a tarii în care au fost fabricate și ambalate, termenul de valabilitate, indicațiile și precautiile de folosire a acestora.

Produsele cosmetice se comercializează numai în cadrul termenului de valabilitate stabilit. Se interzice prelungirea termenului de valabilitate expirat, prin reetichetare sau reambalare de către producător. Comercializarea produselor cosmetice fără termen de valabilitate sau cu termen de valabilitate expirat este interzisă.

Este interzisă prezentarea prin publicitate a altor valori ale parametrilor calitativi ai cosmeticelor decât cele efectiv realizate.

La manipularea, transportul și depozitarea produselor cosmetice se vor asigura condiții igienico-sanitare care să permită menținerea stabilitatii parametrilor calitativi și a salubritatii acestora.

Transportul produselor cosmetice se va face cu mijloace de transport acoperite, aerisite, uscate și igienizate.

Fiecare lot de livrare va fi însoțit de documentele de certificare a calității, întocmite conform dispozițiilor legale în vigoare.

Păstrarea și depozitarea cosmeticelor se vor face în spații curate, pe rafturi sau gratare, aerisite, curațate și dezinfectate, ferite de razele solare și de surse directe de căldura și inghet.

Se vor evita orice condiții de păstrare, depozitare și transport care ar putea afecta calitatea produselor cosmetice, astfel încât utilizarea acestora sa nu pună în pericol sănătatea populației.

Produsele cosmetice se comercializează numai în spații autorizate de organul sanitar teritorial al Ministerului Sănătății. Se pot comercializa numai produsele cosmetice testate și certificate (avizate) de Ministerul Sănătății, conform normelor legale, și care respecta condițiile de calitate din standardele specifice fiecărui produs, astfel încât acestea sa nu afecteze sănătatea populației.

Se interzice livrarea și se retrag de la comercializare produsele cosmetice la care organele abilitate de lege sau specialiștii aflați în control constata deprecierea parametrilor calitativi și cantitativi prevăzuți de standarde, produse ce ar putea afecta sănătatea populației.

Utilizarea pesticidelor în combaterea artropodelor și a rozatoarelor, vectoare de maladii transmisibile și/sau generatoare de disconfort, se va face în asa fel, încât sa nu fie afectată starea de sănătate a populației, prin efectul toxic al acestor produse.

În acțiunile de combatere se utilizează numai produsele cuprinse în lista aprobată prin ordin al ministrului sănătății și publicată sub titlul "Produsele pesticide avizate pentru profilaxia sanitar-umană". Lista se va actualiza și publică anual.

Produsele avizate pentru aceasta activitate la o dată ulterioară publicării listei se pot utiliza pe baza avizului sanitar eliberat de Ministerul Sănătății.

Produsele care se încadrează în grupele I și a II-a de toxicitate pot fi utilizate numai de operatori calificați și autorizați de inspectoratele de poliție sanitară și medicina preventivă teritoriale și nu se pot comercializa sau distribui către populație.

Tratamentele cu pesticide din grupele I și a II-a de toxicitate pot fi efectuate în gospodăriile individuale, numai în afară spațiilor de locuit, de către operatori autorizați.

În acțiunile de combatere se vor respecta cu strictețe forma, norma și modul de utilizare a pesticidelor, stabilite o dată cu avizarea sanitară a produsului utilizat, și se vor respecta măsurile de protecție a operatorilor, măsurile de prevenire a poluarii mediului înconjurător și măsurile pentru prevenirea unor accidente.

Acțiunile de combatere pot fi efectuate de unități prestatoare de servicii de dezinsecție și deratizare.

Unitățile prestatoare trebuie să fie autorizate sanitar de către inspectoratele de poliție sanitară și medicina preventivă teritoriale; ele își vor desfășura activitatea sub supravegherea și controlul tehnic al compartimentelor de specialitate din inspectoratele de poliție sanitară și medicina preventivă teritoriale.

Dacă o unitate prestatoare își desfășoară activitatea și în alt teritoriu decât în cel pentru care a fost autorizata, nu va putea face acest lucru fără sa înștiințeze în prealabil inspectoratul de poliție sanitară și medicina preventivă din noul teritoriu.

Operatorii pentru dezinsecție și deratizare din aceste unități trebuie să fie atestați de către inspectoratul de poliție sanitară și medicina preventivă teritorial, pentru aceasta activitate.

În acest scop inspectoratele de poliție sanitară și medicina preventivă teritoriale pot organiza cursuri de calificare în vederea obținerii atestării.

Comercializarea produselor pesticide utilizate în profilaxia sanitar-umană se poate face numai dacă aceasta este cuprinsă în obiectul de activitate al unității comerciale.

Produsele pot fi comercializate numai în ambalaje autorizate în acest scop de către Institutul de Igiena, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate și de Conducere București și însoțite de instrucțiuni de folosire redactate în limba română. Microambalarea pesticidelor utilizate în profilaxia sanitar-umană se poate face numai cu aprobarea inspectoratelor de poliție sanitară și medicina preventivă județene. Modul de ambalare și etichetele trebuie să fie aprobate și în acest caz de Institutul de Igiena, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate și de Conducere București.

Este interzisă portionarea și reambalarea produselor pesticide fără autorizarea de către Institutul de Igiena, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate și de Conducere București a acestei activități.

Este interzisă utilizarea ambalajelor pentru produse pesticide în alte scopuri decât cele pentru care au fost destinate.

Este interzisă comercializarea către populație a produselor pesticide din grupele I și a II-a de toxicitate. Comercializarea acestor produse se poate face numai către persoane fizice sau juridice autorizate în acest scop de către inspectoratele de poliție sanitară și medicina preventivă teritoriale, însoțită de consemnarea înstrăinării într-un registru special.

Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București, primăriile și agenții economici au obligația de a organiza și desfășura acțiuni de combatere a artropodelor și rozatoarelor vectoare de maladii transmisibile și/sau generatoare de disconfort, la solicitarea și cu îndrumarea tehnica de specialitate a inspectoratului de poliție sanitară și medicina preventivă teritorial.

Cetățenii cu gospodării individuale și asociațiile de locatari au obligația de a asigura combaterea și stingerea focarelor de artropode și rozatoare vectoare de maladii transmisibile și/sau generatoare de disconfort din gospodăria proprie sau din spațiile pe care le dețin.

Inspectoratele de poliție sanitară și medicina preventivă teritoriale au obligația informării populației cu privire la existenta în teritoriu a vectorilor care prezintă un risc pentru sănătate sau care produc un disconfort deosebit și la măsurile de combatere ce trebuie luate împotriva acestora. În atingerea acestui scop, membrii comunității se pot adresa inspectoratelor de poliție sanitară și medicina preventivă teritoriale pentru obținerea informațiilor dorite.

Consiliile locale și primăriile au obligația de a comunică cetățenilor măsurile întreprinse în vederea combaterii artropodelor și rozatoarelor.

În cazurile de deces prin boli transmisibile, carantinale se vor lua măsurile de prevenire a răspândirii infectiei, impuse de unitățile sanitare teritoriale; transportul acestor cadavre se va face numai cu avizul sanitar de transport eliberat de autoritatea sanitară teritorială.

Transportul cadavrului în afară localității în care s-a produs decesul se face după imbalsamare, într-un sicriu al cărui fund este acoperit cu materiale absorbante, este impermeabil și închis etanș.

Exhumarea cadavrelor se poate face după minimum un an de la data inhumarii și numai în perioada 1 noiembrie - 31 martie; după 7 ani de la deces osemintele pot fi deshumate în orice perioada a anului, fără avizul organului sanitar.

Transportul internațional al cadavrelor umane se face pe baza unui pasaport de transport mortuar; pentru cadavrele care sunt transportate din țara în străinătate, pasaportul de transport mortuar se eliberează de către inspectoratul de poliție sanitară și medicina preventivă din județul unde s-a produs decesul sau exhumarea. Transportul internațional al cadavrelor se va face în sicriu impermeabilizat, închis ermetic, al cărui fund este acoperit cu un strat de 5 cm grosime din materii absorbante (rumegus, turba sau altele asemenea), imbibate într-o soluție dezinfectanta. Sicriul se depune într-o lada din lemn, bine etanseizata. Transportul intern sau internațional al cadavrelor prin mijloace feroviare se face conform regulamentului ministerului de resort, avizat de Ministerul Sănătății.

Inhumarea cadavrelor umane se face numai în cimitire autorizate sanitar de către inspectoratul de poliție sanitară și medicina preventivă județean.

Cimitirele vor fi imprejmuite cu gard și cu o perdea de arbori. Între morminte și gardul cimitirului va fi lăsată o zona libera de 3 m.

Desființarea și schimbarea destinației unui cimitir se fac numai după 30 de ani de la ultima inhumare și după strămutarea tuturor osemintelor.

Desființarea cimitirelor înainte de acest termen se face numai cu avizul inspectoratului de poliție sanitară și medicina preventivă județean.

-----------------