REGULAMENT din 26 septembrie 2004

REGULAMENT Ministerul Justi?iei
Sursa oficială
Vezi pe legislatie.just.ro
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 1.013 din 3 noiembrie 2004
Intrat în vigoare
03.11.2004
Forma consolidată din
03.11.2004
Cuprins

de ordine interioară al Parchetului Național Anticorupție

Titlul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Articolul 1

(1) Parchetul Național Anticorupție se organizează ca structură autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul Ministerului Public și este specializat în combaterea infracțiunilor de corupție, potrivit legii.

(2) Parchetul Național Anticorupție are sediul în municipiul București și își exercită atribuțiile pe întregul teritoriu al României, prin procurori specializați în combaterea infracțiunilor de corupție, funcționând ca parchet pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Titlul II — Înființarea și funcționarea Parchetului Național Anticorupție ↑ Cuprins

Articolul 2

Parchetul Național Anticorupție a fost înființat la data de 1 septembrie 2002, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, ca parchet specializat în combaterea infracțiunilor de corupție și este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul procurorului general al acestui parchet. Coordonarea privește îndrumări cu caracter general referitoare la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor de corupție, precum și solicitarea de informări asupra activității instituției. De asemenea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență, conform legii.

Articolul 3

(1) Parchetul Național Anticorupție își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea administrativă a ministrului justiției.

(2) Parchetul Național Anticorupție este independent în raporturile cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.

Titlul III — Organizarea Parchetului Național Anticorupție ↑ Cuprins

Articolul 4

(1) Parchetul Național Anticorupție are o structură centrală și o structură teritorială.

(2) La nivel central, Parchetul Național Anticorupție este organizat în secții, servicii, birouri și alte compartimente de activitate, astfel:

a) Secția de combatere a corupției:

- Serviciul de investigații privind infracțiuni de corupție;

- Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupție;

- Serviciul de anchete speciale;

- Biroul de combatere a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene;

b) Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție:

- Serviciul de investigații privind infracțiuni conexe infracțiunilor de corupție;

- Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni asimilate sau în legătură directă cu infracțiunile de corupție:

● Biroul de combatere a macrocriminalității economico-financiare și corupției;

- Serviciul pentru combaterea infracțiunilor de crimă organizată și corupție prevăzute în Legea nr. 78/2000;

c) Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari:

- Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupție;

- Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni asimilate sau în legătură directă cu infracțiunile de corupție;

- Serviciul tehnic:

● Biroul tehnic;

● Biroul telecomunicații;

d) Secția judiciară penală;

e) Brigada de poliție judiciară;

f) Serviciul de inspecție;

g) Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională:

- Biroul de documentare și de studiere a cauzelor care generează și a condițiilor care favorizează corupția;

h) Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice:

- Biroul de legătură cu alte instituții similare din alte state;

- Biroul de informare și relații publice;

i) Serviciul specialiști;

j) Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția:

- Biroul pentru tehnologia informației și comunicației (I.T.);

k) Biroul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul;

l) Compartimentul de audit public intern;

m) Departamentul economico-financiar și administrativ:

- Serviciul financiar, buget, contabilitate și salarizare:

● Biroul buget și contabilitate;

● Biroul salarizare și decontări;

- Serviciul investiții, achiziții și administrativ:

● Biroul administrativ.

Articolul 5

(1) Secțiile sunt conduse de procurori-șefi, ajutați de procurori-șefi adjuncți, iar serviciile și birourile sunt conduse de procurori-șefi.

(2) Brigada de poliție judiciară este condusă de un ofițer de poliție judiciară având cel puțin gradul profesional de chestor.

(3) Serviciul specialiști este condus de un șef serviciu, care are calitatea de specialist, fiind funcționar public.

(4) Departamentul economico-financiar și administrativ este condus de un manager economic, care are calitatea de funcționar public.

Articolul 6

La nivel teritorial funcționează următoarele servicii și birouri teritoriale:

a) Serviciul teritorial Alba Iulia;

b) Serviciul teritorial Bacău;

c) Serviciul teritorial Brașov;

d) Serviciul teritorial București:

● Biroul teritorial Slobozia;

e) Serviciul teritorial Cluj;

f) Serviciul teritorial Constanța;

g) Serviciul teritorial Craiova:

● Biroul teritorial Târgu Jiu;

h) Serviciul teritorial Galați;

i) Serviciul teritorial Iași;

j) Serviciul teritorial Oradea:

● Biroul teritorial Satu Mare;

k) Serviciul teritorial Pitești;

l) Serviciul teritorial Ploiești;

m) Serviciul teritorial Suceava;

n) Serviciul teritorial Târgu Mureș;

o) Serviciul teritorial Timișoara.

Titlul IV — Conducerea Parchetului Național Anticorupție ↑ Cuprins

Articolul 7

(1) Parchetul Național Anticorupție este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de 2 procurori generali adjuncți, asimilați adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(2) În activitatea sa procurorul general al Parchetului Național Anticorupție este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilați procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(3) Procurorul general al Parchetului Național Anticorupție reprezintă acest parchet în relațiile cu celelalte autorități publice și cu orice persoane juridice sau fizice, din țară sau din străinătate.

(4) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin procurorul general al Parchetului Național Anticorupție emite ordine cu caracter intern.

(5) Procurorul general al Parchetului Național Anticorupție este ordonator principal de credite.

Capitolul I — Atribuțiile procurorului general ↑ Cuprins

Articolul 8

Procurorul general al Parchetului Național Anticorupție îndeplinește următoarele atribuții:

a) coordonează întreaga activitate a Parchetului Național Anticorupție, luând măsuri pentru buna organizare și funcționare a acestuia;

b) aprobă structura și organizarea Parchetului Național Anticorupție, dispunând cu privire la înființarea serviciilor și birourilor teritoriale, a serviciilor, birourilor și a altor compartimente de activitate, la nivel central;

c) propune ministrului justiției, după primirea avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii, aprobarea statelor de funcții și de personal ale Parchetului Național Anticorupție;

d) analizează anual volumul de activitate al Parchetului Național Anticorupție și, dacă se impune, ia măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii;

e) stabilește sediul serviciilor teritoriale și circumscripția acestora;

f) prezintă Consiliului Superior al Magistraturii raportul anual privind activitatea Parchetului Național Anticorupție;

g) repartizează procurorii și celelalte categorii de personal din Parchetul Național Anticorupție pe secții, servicii, birouri și alte compartimente de activitate, asigurând și verificând modul de respectare a dispozițiilor legale și ale regulamentelor de către întregul personal;

h) convoacă și prezidează adunarea generală a procurorilor din Parchetul Național Anticorupție;

i) convoacă și prezidează ședințele Colegiului de conducere;

j) recomandă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție delegarea procurorilor la Parchetul Național Anticorupție;

k) propune Consiliului Superior al Magistraturii menținerea în funcție a procurorilor după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 68 de ani, sau pensionarea acestora ori reîncadrarea în funcție a magistraților pensionați, în condițiile legii;

l) numește ofițerii de poliție judiciară în Parchetul Național Anticorupție, după detașarea acestora de către ministrul administrației și internelor;

m) exercită atribuțiile prevăzute de lege pentru ministrul administrației și internelor, privind drepturile și răspunderile ce revin ofițerilor de poliție judiciară din Parchetul Național Anticorupție;

n) propune ministrului administrației și internelor acordarea gradelor profesionale pentru ofițerii de poliție judiciară;

o) numește, cu avizul ministerelor de resort, specialiști cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii;

p) încadrează personalul auxiliar de specialitate și personalul economic și administrativ din Parchetul Național Anticorupție;

q) dispune delegarea, promovarea în funcții de conducere, în trepte sau grade profesionale, transferarea, suspendarea, încetarea contractului individual de muncă și aplicarea sancțiunilor disciplinare pentru personalul auxiliar de specialitate, economic și administrativ, în condițiile legii;

r) stabilește indemnizațiile de încadrare brute lunare sau salariile de bază brute, precum și alte drepturi pentru personalul din Parchetul Național Anticorupție;

s) acordă salariile de merit și alte sporuri la salariu pentru specialiști, personalul auxiliar de specialitate, economic și administrativ;

ș) acordă premii personalului Parchetului Național Anticorupție, potrivit legii, cu încadrarea în fondurile aprobate anual prin buget cu această destinație;

t) stabilește modul de gestionare și de utilizare a depozitului în valoare de 20 miliarde lei, prevăzut în bugetul anual al Parchetului Național Anticorupție, pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante de corupție;

ț) dispune cu privire la utilizarea parcului auto din dotarea Parchetului Național Anticorupție, precum și la consumul de carburanți;

u) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.

Capitolul II — Atribuțiile procurorilor generali adjuncți ↑ Cuprins

Articolul 9

Procurorii generali adjuncți ai Parchetului Național Anticorupție au următoarele atribuții:

a) duc la îndeplinire ordinele și măsurile dispuse de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, coordonând și controlând activitatea secțiilor, serviciilor, birourilor și a altor compartimente de activitate, conform repartizării dispuse prin ordin de procurorul general;

b) înlocuiesc de drept procurorul general pe perioada absenței temporare a acestuia, în cazul în care au fost desemnați, exercitând atribuțiile ce le revin în această calitate;

c) exercită dreptul de semnătură, în numele procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, pe baza delegării acestei prerogative de către procurorul general;

d) îndeplinesc orice alte sarcini dispuse de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție.

Capitolul III — Atribuțiile procurorilor consilieri ↑ Cuprins

Articolul 10

Procurorii consilieri ajută procurorul general în realizarea atribuțiilor privind activitatea Parchetului Național Anticorupție. În acest scop aceștia realizează următoarele sarcini:

a) asigură ducerea la îndeplinire a ordinelor și dispozițiilor date de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție;

b) efectuează sau participă la realizarea unor studii, evaluări, sinteze și alte lucrări privind activitatea Parchetului Național Anticorupție, din dispoziția procurorului general;

c) examinează și propun soluții în probleme privind organizarea și funcționarea Parchetului Național Anticorupție;

d) din dispoziția procurorului general, asistă la primirea în audiență de către acesta a unor persoane și informează asupra posibilităților de rezolvare, colaborând în acest scop cu celelalte compartimente din Parchetul Național Anticorupție;

e) examinează, din dispoziția procurorului general, temeinicia și legalitatea unor soluții date de procurorii Parchetului Național Anticorupție și întocmesc, în nume propriu, actele procedurale și procesuale respective, pe care le prezintă procurorului general spre aprobare;

f) examinează unele proiecte de acte normative ori note de studiu și fac propuneri sau observații asupra cuprinsului acestora;

g) participă, din dispoziția procurorului general, la ședințele comisiilor Parlamentului, cu prilejul dezbaterii unor proiecte de acte normative, în calitate de reprezentanți ai Parchetului Național Anticorupție;

h) examinează și supun aprobării procurorului general, din dispoziția acestuia, analizele trimestriale, semestriale și anuale privind activitatea Parchetului Național Anticorupție, întocmite de procurorii șefi ai secțiilor, serviciilor și ai altor compartimente de activitate;

i) îndeplinesc orice alte sarcini și lucrări repartizate de procurorul general.

Titlul V — Organizarea și atribuțiile adunărilor generale ale procurorilor Parchetului Național Anticorupție, precum și ale Colegiului de conducere al acestui parchet ↑ Cuprins

Articolul 11

(1) La Parchetul Național Anticorupție se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale procurorilor acestui parchet.

(2) Adunările generale se convoacă de procurorul general, fiind legal constituite în prezența a cel puțin două treimi din numărul de procurori, inclusiv cei delegați sau detașați.

Articolul 12

Adunările generale ale procurorilor Parchetului Național Anticorupție au următoarele atribuții:

a) dezbat activitatea anuală desfășurată de Parchetul Național Anticorupție;

b) aleg, în condițiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii și ai Colegiului de conducere;

c) dezbat probleme de drept;

d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiției sau a Consiliului Superior al Magistraturii;

e) formulează puncte de vedere, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

f) îndeplinesc alte atribuții prevăzute de lege.

Articolul 13

În cadrul Parchetului Național Anticorupție funcționează Colegiul de conducere, care hotărăște asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.

Articolul 14

Colegiul de conducere al Parchetului Național Anticorupție este constituit din procurorul general, adjuncții și consilierii acestuia, procurorii șefi de secție și 5 procurori aleși în adunarea generală a procurorilor, pe o perioadă de 2 ani.

Articolul 15

La ședințele Colegiului de conducere la care se dezbat probleme economico-financiare sau administrative participă și managerul economic, cu vot consultativ.

Articolul 16

În funcție de problemele supuse dezbaterii, la ședințele Colegiului de conducere mai pot participa, în calitate de invitați, și alte persoane cu funcții de conducere din Parchetul Național Anticorupție.

Articolul 17

Cei 5 procurori sunt aleși dintre procurorii numiți în Parchetul Național Anticorupție care și-au depus candidatura și care au obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, în ordine descrescătoare. Votul este secret, direct și personal.

Articolul 18

Colegiul de conducere al Parchetului Național Anticorupție se întrunește, de regulă, o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar, pentru luarea unor decizii referitoare la:

a) raportul anual privind activitatea Parchetului Național Anticorupție, care urmează a fi prezentat Consiliului Superior al Magistraturii;

b) rapoartele trimestriale, semestriale și anuale privind activitatea desfășurată de Parchetul Național Anticorupție;

c) raportul consultativ pentru numirea procurorilor în cadrul Parchetului Național Anticorupție de către Consiliul Superior al Magistraturii;

d) cercetarea prealabilă a procurorilor care au comis abateri disciplinare și sesizarea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea judecării acțiunii disciplinare;

e) încetarea raporturilor de muncă ale specialiștilor, personalului auxiliar de specialitate și personalului economic și administrativ;

f) organizarea, structura și personalul Parchetului Național Anticorupție;

g) starea disciplinară și perfecționarea profesională a personalului;

h) bugetul Parchetului Național Anticorupție;

i) drepturile salariale și alte drepturi ale personalului;

j) alte probleme importante în legătură cu exercitarea atribuțiilor ce revin Parchetului Național Anticorupție potrivit legii.

Articolul 19

Lucrările Colegiului de conducere sunt prezidate de procurorul general sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 procurori generali adjuncți, desemnat de procurorul general, și se desfășoară în prezența a cel puțin 9 membri.

Articolul 20

Colegiul de conducere ia hotărâri obligatorii pentru personalul din Parchetul Național Anticorupție.

Titlul VI — Ierarhia funcțiilor administrative din Parchetul Național Anticorupție ↑ Cuprins

Articolul 21

Parchetul Național Anticorupție funcționează cu următoarele categorii de personal:

a) procurori;

b) ofițeri de poliție judiciară;

c) specialiști cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic și în alte domenii;

d) personal auxiliar de specialitate;

e) personal economic și administrativ.

Articolul 22

Funcțiile procurorilor, în ordine ierarhică, sunt următoarele:

A. structura centrală:

a) procuror general;

b) procuror general adjunct;

c) procuror consilier al procurorului general;

d) procuror șef secție; procuror militar șef secție;

e) procuror șef adjunct secție; procuror militar șef adjunct secție;

f) procuror inspector șef serviciu;

g) procuror inspector;

h) procuror șef serviciu; procuror militar șef serviciu;

i) procuror șef birou; procuror militar șef birou;

j) procuror; procuror militar;

B. structura teritorială:

a) procuror șef serviciu;

b) procuror șef birou;

c) procuror.

Articolul 23

Funcțiile ofițerilor de poliție judiciară, în ordine ierarhică, sunt următoarele:

A. structura centrală:

a) șef de brigadă;

b) șef serviciu;

c) șef birou;

d) ofițer de poliție judiciară;

B. structura teritorială: ofițer de poliție judiciară.

Articolul 24

Funcțiile specialiștilor, în ordine ierarhică, sunt următoarele:

A. structura centrală:

a) șef serviciu;

b) șef birou;

c) specialist;

B. structura teritorială: specialist.

Articolul 25

Funcțiile personalului auxiliar de specialitate, în ordine ierarhică, sunt următoarele:

A. structura centrală:

a) grefier șef secție;

b) grefier șef serviciu;

c) grefier cu studii superioare;

d) grefier cu studii medii;

e) grefier-dactilograf;

f) arhivar-registrator;

g) agent procedural;

B. structura teritorială:

a) grefier șef serviciu;

b) grefier cu studii superioare;

c) grefier cu studii medii;

d) grefier-dactilograf.

Articolul 26

Funcțiile personalului economic și administrativ, în ordine ierarhică, sunt următoarele:

A. structura centrală:

a) manager economic;

b) șef serviciu;

c) șef birou;

d) consilier, consilier juridic; auditor (intern);

e) referent;

f) șofer;

g) muncitor calificat;

B. structura teritorială:

a) referent;

b) șofer.

Articolul 27

(1) Procurorii sunt subordonați procurorului general al Parchetului Național Anticorupție.

(2) Procurorul general al Parchetului Național Anticorupție exercită controlul asupra tuturor procurorilor din subordine, direct sau prin procurori inspectori.

Articolul 28

Ofițerii de poliție judiciară își desfășoară activitatea de cercetare penală sub directa conducere, supraveghere și controlul nemijlocit al procurorului și sub autoritatea exclusivă a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție.

Articolul 29

Specialiștii își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și controlul nemijlocit al procurorilor Parchetului Național Anticorupție.

Articolul 30

Personalul auxiliar de specialitate și personalul economic și administrativ se subordonează ierarhic procurorului general al Parchetului Național Anticorupție.

Titlul VII — Structura centrală a Parchetului Național Anticorupție ↑ Cuprins

Capitolul I — Secția de combatere a corupției ↑ Cuprins

Secțiunea I — Conducerea, structura și atribuțiile Secției de combatere a corupției

Articolul 31

Secția de combatere a corupției este condusă de un procuror șef secție, ajutat de un procuror șef adjunct secție, și are în structură 3 servicii și un birou, conduse de procurori-șefi sau, după caz, șef serviciu.

Articolul 32

(1) Secția de combatere a corupției efectuează urmărirea penală în condițiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, pentru infracțiunile menționate în Legea nr. 78/2000, date în competența Parchetului Național Anticorupție.

(2) Urmărirea penală se efectuează de către procuror în cauze privind infracțiuni de corupție, infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție și infracțiuni contra intereselor financiare ale Comunităților Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000, în cazurile menționate la art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002.

Articolul 33

Procurorii conduc, supraveghează și controlează actele de cercetare penală efectuate de ofițerii de poliție judiciară, precum și activitățile de ordin tehnic ale urmăririi penale, efectuate de specialiști.

Articolul 34

În realizarea sarcinilor ce îi revin Secția de combatere a corupției colaborează cu celelalte secții, servicii și alte compartimente de activitate din Parchetul Național Anticorupție, cu instanțele de judecată și parchetele de pe lângă acestea, precum și cu alte instituții publice.

Secțiunea a II-a — Atribuțiile procurorului șef secție

Articolul 35

Procurorul șef al Secției de combatere a corupției are următoarele atribuții:

a) conduce, controlează și îndrumă activitatea întregului personal din cadrul secției, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului Național Anticorupție măsurile care se impun;

b) repartizează procurorilor din secție spre soluționare dosarele penale, plângerile și celelalte lucrări;

c) examinează temeinicia și legalitatea măsurilor procesuale luate și a soluțiilor dispuse de procurorii din secție sau procurorii șefi ai serviciilor teritoriale;

d) confirmă ordonanțele prin care s-a dispus măsura reținerii, precum și rechizitoriile întocmite de procurorii din secție și procurorii șefi ai serviciilor teritoriale;

e) examinează soluțiile și celelalte măsuri procesuale luate de procurorii din secție și procurorii șefi ai serviciilor teritoriale;

f) coordonează și îndrumă activitatea procurorilor de la serviciile teritoriale;

g) dispune, motivat, preluarea unor cauze aflate în evidența serviciilor teritoriale, privind infracțiuni de competența Secției de combatere a corupției;

h) analizează legalitatea și temeinicia măsurilor preventive luate de procurori sau a propunerilor adresate instanțelor de judecată pentru luarea unor astfel de măsuri împotriva unor învinuiți sau inculpați, în cauze în care ulterior s-au adoptat soluții de netrimitere în judecată;

i) efectuează urmărirea penală în cauzele repartizate de procurorul general sau de procurorii generali adjuncți ai Parchetului Național Anticorupție;

j) pune la dispoziția Serviciului de studii, resurse umane și perfecționare profesională date pentru elaborarea studiilor referitoare la cauzele care generează infracțiunile de corupție, propunând măsuri de perfecționare a legislației în acest domeniu;

k) participă la adunările generale ale procurorilor Parchetului Național Anticorupție și la ședințele Colegiului de conducere al acestuia;

l) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în actele normative sau dispuse de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a III-a — Atribuțiile procurorului șef adjunct secție

Articolul 36

Procurorul șef adjunct al Secției de combatere a corupției îl ajută pe procurorul șef al secției în ducerea la îndeplinire a dispozițiilor legale, a regulamentelor și ordinelor procurorului general al Parchetului Național Anticorupție și are următoarele atribuții:

a) soluționează lucrările repartizate de procurorul șef al secției și de conducerea Parchetului Național Anticorupție;

b) în lipsa procurorului șef al secției, exercită atribuțiile ce îi revin;

c) exercită orice alte atribuții dispuse de procurorul șef al secției sau de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a IV-a — Atribuțiile Serviciului de investigații privind infracțiuni de corupție

Articolul 37

Serviciul de investigații privind infracțiuni de corupție este condus de un șef serviciu și are următoarele atribuții:

a) desfășoară activități de constatare a faptelor de corupție, potrivit legii;

b) aplică metode și mijloace tehnice pentru obținerea de date și informații, în cazul săvârșirii faptelor de corupție;

c) asigură eficientizarea investigațiilor necesare documentării preliminare începerii urmăririi penale pentru fapte de corupție; identifică autorii; stabilește modul de operare și participare a persoanelor la săvârșirea faptelor; identifică bunurile rezultate în urma activității infracționale și asigură condițiile pentru indisponibilizarea acestora, în vederea luării măsurilor asigurătorii;

d) desfășoară alte activități cu caracter operativ impuse de specificul și de dinamica fiecărui caz;

e) efectuează, din dispoziția procurorului, acte premergătoare și acte de urmărire penală, în dosare aflate în curs de soluționare;

f) efectuează analize privind cauzele și condițiile săvârșirii infracțiunilor de corupție și propune măsuri de prevenire a acestora;

g) realizează orice alte activități dispuse de conducerea secției ori a Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a V-a — Atribuțiile Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupție

Articolul 38

Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupție are următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauze privind infracțiuni de corupție prevăzute în Legea nr. 78/2000, prin care s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro ori o perturbare deosebit de gravă a activității unei autorități publice, instituții publice sau oricărei alte persoane juridice ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 3.000 euro, repartizate de conducerea Parchetului Național Anticorupție sau a secției;

b) efectuează urmărirea penală în cauzele în care infracțiunile de corupție prevăzute în Legea nr. 78/2000 sunt comise de membrii și controlorii financiari ai Curții de Conturi și de cei ai camerelor județene de conturi, magistrați de la tribunale și judecătorii, precum și de la parchetele de pe lângă acestea, ofițeri de poliție și agenți de poliție, indiferent de gradul profesional, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene, primarul general și viceprimarii municipiului București, primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București, primarii și viceprimarii municipiilor, orașelor și comunelor, consilierii județeni și locali, prefecți, subprefecți, persoane cu funcții de conducere ale autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, precum și de control al acestora, notari publici, avocați, comisarii Gărzii Financiare, membrii consiliilor de administrație și persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților centrale financiarbancare, lichidatorii judiciari, personalul vamal, executorii judecătorești și executorii Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului;

c) analizează datele puse la dispoziție de serviciile și organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor în legătură cu săvârșirea unor infracțiuni de corupție;

d) întocmește periodic analiza activității serviciului și face propuneri pentru îmbunătățirea acesteia;

e) realizează orice alte activități dispuse de conducerea secției ori a Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a VI-a — Atribuțiile Serviciului de anchete speciale

Articolul 39

Serviciul de anchete speciale are următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauze privind infracțiuni de corupție prevăzute în Legea nr. 78/2000, prin care s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro ori o perturbare deosebit de gravă a activității unei autorități publice, instituții publice sau oricărei alte persoane juridice ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 3.000 euro, repartizate de conducerea Parchetului Național Anticorupție sau a secției;

b) efectuează urmărirea penală în cauzele în care infracțiunile de corupție prevăzute în Legea nr. 78/2000 sunt comise de deputați, senatori, membrii Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale, președintele și vicepreședintele Consiliului Legislativ, Avocatul Poporului și adjuncții săi, consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale, consilierii de stat ai primuluiministru, procurorii Curții de Conturi, guvernatorul și viceguvernatorul Băncii Naționale a României, președintele și vicepreședintele Consiliului Concurenței, magistrații de la curțile de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetele de pe lângă curțile de apel și de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de la Parchetul Național Anticorupție;

c) efectuează urmărirea penală în cazurile prevăzute la art. 8^1 din Legea nr. 78/2000;

d) analizează datele puse la dispoziție de serviciile și organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor în legătură cu săvârșirea unor infracțiuni de corupție;

e) întocmește periodic analiza activității serviciului și face propuneri pentru îmbunătățirea acesteia;

f) realizează orice alte activități dispuse de conducerea secției ori a Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a VII-a — Atribuțiile Biroului de combatere a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene

Articolul 40

Biroul de combatere a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene are următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000;

b) face investigații în legătură cu modul de utilizare a resurselor financiare constituite și cu privire la activitatea structurilor de implementare cu atribuții de gestionare a contribuțiilor financiare ale Comunităților Europene;

c) aplică măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciilor cauzate Comunităților Europene;

d) întocmește periodic analiza activității biroului și face propuneri pentru îmbunătățirea acesteia;

e) realizează orice alte activități dispuse de conducerea secției ori a Parchetului Național Anticorupție.

Capitolul II — Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție ↑ Cuprins

Secțiunea I — Conducerea, structura și atribuțiile Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție

Articolul 41

Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție este condusă de un procuror șef secție, ajutat de un procuror șef adjunct secție, și are în structură 3 servicii și un birou, conduse de procurori-șefi sau, după caz, șef serviciu.

Articolul 42

(1) Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție efectuează urmărirea penală în condițiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 78/2000 și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 pentru infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, date în competența Parchetului Național Anticorupție.

(2) Urmărirea penală se efectuează de către procuror în cauze privind infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție și infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție, prevăzute în Legea nr. 78/2000, în cazurile menționate la art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002.

Articolul 43

Procurorii conduc, supraveghează și controlează actele de cercetare penală efectuate de ofițerii de poliție judiciară, precum și activitățile de ordin tehnic ale urmăririi penale, efectuate de specialiști.

Articolul 44

În realizarea sarcinilor ce îi revin, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție colaborează cu celelalte secții, servicii și alte compartimente de activitate din Parchetul Național Anticorupție, cu instanțele de judecată și parchetele de pe lângă acestea, precum și cu alte instituții publice.

Secțiunea a II-a — Atribuțiile procurorului șef secție

Articolul 45

Procurorul șef al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție are următoarele atribuții:

a) conduce, controlează și îndrumă activitatea întregului personal din cadrul secției, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului Național Anticorupție măsurile care se impun;

b) repartizează procurorilor din secție, spre soluționare, dosarele penale, plângerile și celelalte lucrări înregistrate;

c) examinează temeinicia și legalitatea măsurilor procesuale luate și a soluțiilor dispuse de procurorii din secție sau de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale;

d) confirmă ordonanțele prin care s-a dispus măsura reținerii, precum și rechizitoriile întocmite de procurorii din secție și procurorii șefi ai serviciilor teritoriale;

e) examinează soluțiile și celelalte măsuri procesuale luate de procurorii din secție și procurorii șefi ai serviciilor teritoriale;

f) coordonează și îndrumă activitatea procurorilor de la serviciile teritoriale;

g) dispune, motivat, preluarea unor cauze aflate în evidența serviciilor teritoriale privind infracțiuni de competența Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție;

h) analizează legalitatea și temeinicia măsurilor preventive luate de procurori sau a propunerilor adresate instanțelor de judecată pentru luarea unor astfel de măsuri împotriva unor învinuiți sau inculpați, în cauze în care ulterior s-au adoptat soluții de netrimitere în judecată;

i) efectuează urmărirea penală în cauzele repartizate de procurorul general sau de procurorii generali adjuncți ai Parchetului Național Anticorupție;

j) pune la dispoziție Serviciului de studii, resurse umane și perfecționare profesională date pentru elaborarea studiilor referitoare la cauzele care generează infracțiunile de corupție, propunând măsuri de perfecționare a legislației în acest domeniu;

k) participă la adunările generale ale procurorilor Parchetului Național Anticorupție și la ședințele Colegiului de conducere al acestuia;

l) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în actele normative sau dispuse de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a III-a — Atribuțiile procurorului șef adjunct secție

Articolul 46

Procurorul șef adjunct al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție ajută procurorul șef al secției în ducerea la îndeplinire a dispozițiilor legale, a regulamentelor și ordinelor procurorului general al Parchetului Național Anticorupție și are următoarele atribuții:

a) soluționează lucrările repartizate de procurorul șef al secției și de conducerea Parchetului Național Anticorupție;

b) în lipsa procurorului șef al secției, exercită atribuțiile ce îi revin;

c) asistă săptămânal la primirea în audiență a unor persoane și informează asupra posibilităților de rezolvare a plângerilor acestora, colaborând în acest scop cu celelalte compartimente din Parchetul Național Anticorupție;

d) exercită orice alte atribuții dispuse de procurorul șef al secției sau de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a IV-a — Atribuțiile Serviciului de investigații privind infracțiuni conexe infracțiunilor de corupție

Articolul 47

Serviciul de investigații privind infracțiuni conexe infracțiunilor de corupție este condus de un șef serviciu și are următoarele atribuții:

a) desfășoară activități de constatare a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, potrivit legii;

b) aplică metode și mijloace tehnice pentru obținerea de date și informații în cazul săvârșirii infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție;

c) asigură eficientizarea investigațiilor necesare documentării preliminare începerii urmăririi penale în cauze privind infracțiuni conexe infracțiunilor de corupție; identifică autorii; stabilește modul de operare și participare la săvârșirea faptelor; identifică bunurile rezultate în urma activității infracționale și asigură condițiile pentru indisponibilizarea acestora, în vederea luării măsurilor asigurătorii;

d) desfășoară orice alte activități cu caracter operativ impuse de specificul și de dinamica fiecărui caz;

e) efectuează, din dispoziția procurorului, acte premergătoare și acte de urmărire penală în dosare aflate în curs de soluționare;

f) efectuează analize privind cauzele și condițiile săvârșirii infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și propune măsuri de prevenire a acestora;

g) realizează orice alte activități dispuse de conducerea secției ori a Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a V-a — Atribuțiile Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni asimilate sau în legătură directă cu infracțiunile de corupție

Articolul 48

Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni asimilate sau în legătură directă cu infracțiunile de corupție are următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile prevăzute la art. 10-15 și art. 17 lit. a)-h) din Legea nr. 78/2000, în condițiile menționate la art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002;

b) analizează datele puse la dispoziție de serviciile și organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor în legătură cu săvârșirea unor infracțiuni de corupție;

c) întocmește periodic analiza activității serviciului și face propuneri pentru îmbunătățirea acesteia;

d) realizează orice alte activități dispuse de conducerea secției ori a Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a VI-a

Atribuțiile Serviciului pentru combaterea infracțiunilor de crimă organizată și corupție prevăzute în Legea nr. 78/2000

Articolul 49

Serviciul pentru combaterea infracțiunilor de crimă organizată și corupție prevăzute în Legea nr. 78/2000 are următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile prevăzute la art. 17 lit. i), j) și k) din Legea nr. 78/2000, în condițiile menționate la art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002;

b) analizează datele puse la dispoziție de serviciile și organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor în legătură cu săvârșirea unor infracțiuni de corupție;

c) întocmește periodic analiza activității serviciului și face propuneri pentru îmbunătățirea acesteia;

d) realizează orice alte activități dispuse de conducerea secției ori a Parchetului Național Anticorupție.

Capitolul III — Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari ↑ Cuprins

Secțiunea I — Conducerea, structura și atribuțiile Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari

Articolul 50

Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari este condusă de un procuror militar șef secție, ajutat de un procuror militar șef adjunct secție și are în structură servicii și birouri conduse de procurori militari șefi sau, după caz, șefi birou.

Articolul 51

(1) Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari efectuează urmărirea penală în condițiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 78/2000 și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, pentru infracțiunile menționate în Legea nr. 78/2000, date în competența Parchetului Național Anticorupție.

(2) Urmărirea penală se efectuează de procuror în cauze privind infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție și infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție, săvârșite de militari în activitate, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate, în cazurile menționate la art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002.

Articolul 52

Procurorii militari conduc, supraveghează și controlează actele de cercetare penală efectuate de ofițerii de poliție judiciară, precum și activitățile de ordin tehnic ale urmăririi penale, efectuate de specialiști.

Articolul 53

În realizarea sarcinilor ce îi revin Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari colaborează cu celelalte secții, servicii și alte compartimente de activitate din Parchetul Național Anticorupție, cu instanțele de judecată și parchetele de pe lângă acestea, precum și cu alte instituții publice.

Secțiunea a II-a — Atribuțiile procurorului militar șef secție

Articolul 54

Procurorul militar șef al Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari are următoarele atribuții:

a) conduce, supraveghează și controlează activitatea întregului personal din cadrul secției, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului Național Anticorupție măsurile care se impun;

b) repartizează procurorilor militari din secție, spre soluționare, dosarele penale, plângerile și celelalte lucrări înregistrate;

c) coordonează în mod direct activitatea Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupție;

d) examinează temeinicia și legalitatea măsurilor procesuale luate și a soluțiilor dispuse de procurorii militari din secție;

e) confirmă ordonanțele prin care s-a dispus măsura reținerii, precum și rechizitoriile întocmite de procurorii militari din secție;

f) examinează soluțiile și celelalte măsuri procesuale luate de procurorii militari din secție;

g) analizează legalitatea și temeinicia măsurilor preventive luate de procurorii militari sau a propunerilor adresate instanțelor de judecată pentru luarea unor astfel de măsuri împotriva unor învinuiți sau inculpați, în cauze în care ulterior s-au adoptat soluții de netrimitere în judecată;

h) efectuează urmărirea penală în cauzele repartizate de procurorul general sau de procurorii generali adjuncți ai Parchetului Național Anticorupție;

i) analizează cauzele care generează și condițiile care favorizează corupția în rândul militarilor, elaborează și prezintă propuneri conducerii Parchetului Național Anticorupție în vederea diminuării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației penale;

j) analizează hotărârile pronunțate de instanțele de judecată în cauzele sesizate de secție și exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile legii;

k) participă la adunările generale ale procurorilor Parchetului Național Anticorupție și la ședințele Colegiului de conducere al acestuia;

l) întocmește periodic rapoarte privind activitatea secției;

m) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în actele normative sau dispuse de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a III-a — Atribuțiile procurorului militar șef adjunct secție

Articolul 55

Procurorul militar șef adjunct al Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari ajută procurorul militar șef secție pentru ducerea la îndeplinire a dispozițiilor legale, a regulamentelor și ordinelor procurorului general al Parchetului Național Anticorupție și are următoarele atribuții:

a) soluționează lucrări repartizate de procurorul militar șef al secției și de conducerea Parchetului Național Anticorupție;

b) efectuează urmărirea penală în cauzele repartizate de procurorul militar șef al secției sau de conducerea Parchetului Național Anticorupție;

c) coordonează în mod direct activitatea Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni asimilate sau în legătură directă cu infracțiunile de corupție;

d) efectuează acțiuni de control, din dispoziția procurorului militar șef secție, privind activitatea desfășurată de procurorii militari și de celelalte categorii de personal al secției;

e) verifică modul de pregătire a procurorilor militari pentru participarea la ședințele de judecată și analizează legalitatea și temeinicia hotărârilor pronunțate de instanțe, în vederea exercitării căilor de atac;

f) întocmește proiecte de protocol cu Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor și cu alte instituții pentru organizarea și desfășurarea unor activități comune cu organele de control din aceste structuri;

g) îndeplinește atribuțiile specifice șefului de stat major al unității, în scopul pregătirii militare și fizice corespunzătoare a procurorilor militari; întocmește și actualizează statele de funcții și de personal pe timp de pace și de război;

h) studiază cauzele care generează și condițiile care favorizează corupția în rândul militarilor și formulează propuneri procurorului militar șef al secției;

i) în lipsa procurorului militar șef al secției sau din dispoziția acestuia, exercită atribuțiile procurorului militar șef al secției;

j) exercită orice alte atribuții dispuse de procurorul militar șef al secției sau de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a IV-a — Atribuțiile Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupție

Articolul 56

Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupție are următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauze privind infracțiuni de corupție prevăzute la art. 5-9 din Legea nr. 78/2000, săvârșite de militari în activitate și de magistrații militari, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate, în condițiile prevăzute la art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002;

b) întocmește periodic informări privind stadiul cercetărilor în cauzele repartizate serviciului și le prezintă conducerii secției;

c) întocmește periodic analiza activității de urmărire penală desfășurate de procurorii militari din cadrul serviciului și face propuneri pentru îmbunătățirea acesteia;

d) exercită orice alte activități dispuse de procurorul militar șef al secției sau de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a V-a — Atribuțiile Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni asimilate sau în legătură directă cu infracțiunile de corupție

Articolul 57

Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni asimilate sau în legătură directă cu infracțiunile de corupție are următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauze privind infracțiuni asimilate sau în legătură directă cu infracțiunile de corupție prevăzute la art. 10-18^5 din Legea nr. 78/2000, săvârșite de militari în activitate și de magistrații militari, în condițiile prevăzute la art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002;

b) întocmește periodic informări privind stadiul cercetărilor în cauzele repartizate serviciului și le prezintă conducerii secției;

c) întocmește periodic analiza activității de urmărire penală desfășurate de procurorii militari din cadrul serviciului și face propuneri corespunzătoare.

d) exercită orice alte activități dispuse de procurorul militar șef al secției sau de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a VI-a — Atribuțiile Serviciului tehnic

Articolul 58

Serviciul tehnic are următoarele atribuții:

a) efectuează activitățile criminalistice ale urmăririi penale în cauze de competența Parchetului Național Anticorupție;

b) execută activități de fixare prin mijloace audio și video a actelor procedurale;

c) asigură punerea în executare, inclusiv prin serviciile și structurile specializate, a autorizațiilor de interceptare și înregistrare a convorbirilor, comunicărilor și imaginilor;

d) asigură sprijin tehnico-logistic în cursul efectuării actelor de urmărire penală, în cauze de competența Parchetului Național Anticorupție;

e) administrează și întreține mijloacele tehnice proprii;

f) efectuează și orice alte activități cu caracter tehnic, date în competența Parchetului Național Anticorupție;

g) exercită orice alte activități dispuse de procurorul militar șef al secției sau de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție.

Capitolul IV — Secția judiciară penală ↑ Cuprins

Secțiunea I — Conducerea și atribuțiile Secției judiciare penale

Articolul 59

Secția judiciară penală este condusă de un procuror șef secție, ajutat de un procuror șef adjunct secție și are următoarele atribuții:

a) asigură pregătirea și participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale în care instanțele de judecată au fost învestite prin rechizitorii emise de către procurorii Parchetului Național Anticorupție;

b) analizează legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești pronunțate de instanță în cauzele penale de competența Parchetului Național Anticorupție;

c) exercită, în termenele legale, căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în cauzele penale de competența Parchetului Național Anticorupție;

d) ia măsuri pentru exercitarea căilor extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești definitive în cauzele penale de competența Parchetului Național Anticorupție;

e) analizează cauzele cu inculpați arestați preventiv, în care instanțele judecătorești au pronunțat hotărâri de achitare și restituire la procuror, precum și cazuri în care s-a dispus, prin hotărâri definitive, punerea în libertate a unor inculpați trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, și prezintă propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea deficiențelor;

f) trimestrial, întocmește situația statistică privind activitatea judiciară penală;

g) examinează practica instanțelor judecătorești în cauzele penale de competența Parchetului Național Anticorupție și formulează propuneri în cazurile de practică neunitară;

h) exercită îndrumarea procurorilor de la serviciile teritoriale ale Parchetului Național Anticorupție în activitatea desfășurată de aceștia în faza de judecată a procesului penal.

Articolul 60

În realizarea sarcinilor ce îi revin Secția judiciară penală colaborează cu celelalte secții, servicii și alte compartimente de activitate din Parchetul Național Anticorupție, cu instanțele de judecată și parchetele de pe lângă acestea, precum și cu alte instituții publice.

Secțiunea a II-a — Atribuțiile procurorului șef secție

Articolul 61

Procurorul șef al Secției judiciare penale are următoarele atribuții:

a) conduce, controlează și îndrumă activitatea întregului personal din cadrul secției, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului Național Anticorupție măsurile care se impun;

b) organizează și programează participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale, potrivit legii și ordinelor procurorului general al Parchetului Național Anticorupție;

c) îndrumă și sprijină pregătirea temeinică a procurorilor pentru ședințele de judecată, verificând modul în care procurorii cunosc lucrările dosarelor, dispozițiile legale și practica judiciară aplicabilă în fiecare cauză, dacă fișele de ședință sunt complete și dacă s-au reținut aspectele ce trebuie clarificate în cursul judecății;

d) urmărește modul în care procurorii participă la cercetarea judecătorească și la dezbateri și ia măsuri de valorificare a constatărilor făcute;

e) examinează soluțiile pronunțate, stabilind cazurile în care urmează a se acționa cu apel, recurs sau căi extraordinare de atac;

f) face propuneri pentru valorificarea datelor rezultate din cauzele judecate;

g) sesizează și reține cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziții legale în practica instanțelor de judecată, informând conducerea Parchetului Național Anticorupție și acționând potrivit legii;

h) examinează lucrările întocmite de procurorii din secție și, după caz, ale celorlalte secții și servicii teritoriale, propunând măsuri corespunzătoare;

i) ia măsuri de examinare a temeiniciei și legalității hotărârilor judecătorești rămase definitive, în vederea exercitării căilor extraordinare de atac;

j) asigură îndrumarea procurorilor de ședință de la serviciile teritoriale, urmărind îndeplinirea sarcinilor ce le revin, potrivit legii;

k) ține evidența apelurilor și a recursurilor penale declarate de procurorii din secție și asigură comunicarea soluțiilor date în apel sau recurs, cu observații critice privind deficiențele constatate în activitatea acestora;

l) participă la judecarea cauzelor importante;

m) întocmește semestrial analiza activității judiciare în cauzele penale;

n) exercită acțiuni de control tematic la serviciile teritoriale;

o) rezolvă sesizările, reclamațiile și plângerile în legătură cu activitatea judiciară penală, repartizate de conducerea Parchetului Național Anticorupție;

p) îndeplinește orice alte atribuții dispuse de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a III-a — Atribuțiile procurorului șef adjunct secție

Articolul 62

Procurorul șef adjunct al Secției judiciare penale ajută procurorul-șef în ducerea la îndeplinire a dispozițiilor legale, a regulamentelor și ordinelor procurorului general al Parchetului Național Anticorupție și are următoarele atribuții:

a) soluționează lucrările repartizate de procurorul șef al secției sau de conducerea Parchetului Național Anticorupție;

b) participă la judecarea cauzelor importante în care rechizitoriile au fost emise de Parchetul Național Anticorupție;

c) exercită, în lipsa procurorului-șef sau din dispoziția acestuia atribuțiile procurorului șef al secției;

d) îndeplinește orice alte atribuții dispuse de procurorul șef al secției sau de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Capitolul V — Brigada de poliție judiciară ↑ Cuprins

Secțiunea I — Atribuțiile șefului Brigăzii de poliție judiciară

Articolul 63

Brigada de poliție judiciară este condusă de un ofițer de poliție judiciară, având cel puțin gradul profesional de chestor.

Articolul 64

Șeful Brigăzii de poliție judiciară îndeplinește următoarele atribuții:

a) organizează, conduce, controlează și îndrumă, din punct de vedere administrativ, activitatea ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Parchetului Național Anticorupție, atât la nivel central, cât și la nivel teritorial;

b) contribuie la selecționarea și detașarea ofițerilor de poliție judiciară în Parchetul Național Anticorupție, desfășurând activități de cunoaștere a candidaților, prin folosirea mijloacelor specifice, în colaborare cu serviciile de specialitate din cadrul instituțiilor specializate;

c) participă la elaborarea proiectelor de ordine și regulamente privind pe ofițerii de poliție judiciară;

d) face propuneri de acordare a drepturilor ce revin ofițerilor de poliție judiciară din Parchetul Național Anticorupție;

e) efectuează acte de cercetare penală din dispoziția procurorului general al Parchetului Național Anticorupție;

f) întocmește fișa de evaluare anuală pentru ofițerii de poliție judiciară direct subordonați;

g) colaborează cu instituțiile de apărare a ordinii publice din România și din străinătate privind schimbul de informații, cu aprobarea procurorului general al Parchetului Național Anticorupție;

h) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în actele normative sau dispuse de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a II-a — Atribuțiile Brigăzii de poliție judiciară

Articolul 65

Brigada de poliție judiciară are următoarele atribuții:

a) organizează, din punct de vedere administrativ, activitatea ofițerilor de poliție judiciară din Parchetul Național Anticorupție;

b) organizează activitatea de pregătire profesională a ofițerilor de poliție judiciară, sub forma unor cursuri, seminarii în țară și în străinătate, pe teme privind infracțiuni de corupție și criminalitate organizată;

c) organizează schimburi de experiență privind lupta împotriva corupției, cu ofițeri de poliție judiciară din alte state, conform dispozițiilor procurorului general al Parchetului Național Anticorupție;

d) participă la examenele pentru gradele profesionale de subcomisar și comisar-șef ale ofițerilor de poliție judiciară din Parchetul Național Anticorupție;

e) organizează ședințele de trageri cu armamentul din dotare pentru ofițerii de poliție judiciară din Parchetul Național Anticorupție;

f) asigură, în cazul executării unor misiuni specifice, echipamentul de protecție adecvat, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, ofițerilor de poliție judiciară li s-a distrus îmbrăcămintea sau alte bunuri personale, face propuneri pentru despăgubiri;

g) ia măsuri de punere la dispoziție a mijloacelor de transport, mijloacelor tehnice și de comunicare în cazul misiunilor specifice;

h) ia măsuri de prezentare la programul de lucru stabilit, precum și în afara acestuia, în situații temeinic justificate, a ofițerilor de poliție judiciară;

i) face propuneri pentru decontarea cheltuielilor de transport pentru ofițerii de poliție judiciară care fac naveta și a cheltuielilor privind chiria;

j) întocmește planificarea serviciilor în afara programului de lucru pentru ofițerii de poliție judiciară;

k) realizează orice alte activități dispuse de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Capitolul VI — Serviciul de inspecție ↑ Cuprins

Secțiunea I — Atribuțiile procurorului inspector șef serviciu

Articolul 66

Serviciul de inspecție este condus de un procuror inspector șef, care are următoarele atribuții:

a) organizează și coordonează activitatea procurorilor inspectori din subordine, luând măsuri pentru ducerea la îndeplinire a dispozițiilor procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, precum și a celorlalte dispoziții referitoare la activitatea specifică, prevăzută în actele normative;

b) repartizează procurorilor inspectori din subordine lucrările specifice serviciului și dă îndrumări pentru soluționarea operativă și corectă a acestora;

c) întocmește proiectul programului de desfășurare a acțiunilor de control la secții, servicii, birouri, servicii teritoriale și alte compartimente de activitate, pe care îl prezintă spre aprobare procurorului general al Parchetului Național Anticorupție;

d) participă la elaborarea sau, după caz, la realizarea unor lucrări complexe date în competența serviciului;

e) soluționează lucrările repartizate din dispoziția procurorului general al Parchetului Național Anticorupție;

f) asigură colaborarea cu celelalte secții, servicii, birouri și alte compartimente de activitate din Parchetul Național Anticorupție, cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Ministerul Administrației și Internelor, Consiliul Superior al Magistraturii și cu alte instituții, pe probleme vizând activitatea de inspecție;

g) îndeplinește orice alte sarcini și lucrări repartizate de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a II-a — Atribuțiile Serviciului de inspecție

Articolul 67

Serviciul de inspecție are următoarele atribuții:

a) efectuează, din dispoziția procurorului general, controale de fond referitoare la activitatea secțiilor, serviciilor, birourilor, serviciilor teritoriale și altor compartimente din Parchetul Național Anticorupție;

b) efectuează, din dispoziția procurorului general, controale tematice la secții, servicii, birouri, servicii teritoriale și alte compartimente de activitate;

c) efectuează, din dispoziția procurorului general, controale operative privind activitatea și conduita personalului din Parchetul Național Anticorupție;

d) efectuează orice alte verificări dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție sau de ministrul justiției privind modul de soluționare a dosarelor, plângerilor și sesizărilor, precum și modalitatea de desfășurare a raporturilor de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrări de competența Parchetului Național Anticorupție;

e) efectuează cercetarea disciplinară prealabilă a procurorilor, personalului auxiliar de specialitate și a altor categorii de personal din Parchetul Național Anticorupție, conform dispozițiilor legale, pentru abateri de la îndatoririle de serviciu sau fapte care afectează prestigiul justiției;

f) propune Colegiului de conducere al Parchetului Național Anticorupție introducerea acțiunii disciplinare împotriva procurorilor care au săvârșit abateri de la îndatoririle de serviciu sau au afectat prestigiul justiției;

g) realizează orice alte activități dispuse de conducerea Serviciului de inspecție ori a Parchetului Național Anticorupție.

Capitolul VII — Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională ↑ Cuprins

Secțiunea I — Structura Serviciului de studii, resurse umane și perfecționare profesională și atribuțiile procurorului șef serviciu

Articolul 68

Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională este condus de un procuror-șef și are în structura sa Biroul de documentare și de studiere a cauzelor care generează și a condițiilor care favorizează corupția, condus de un procuror șef birou.

Articolul 69

Procurorul șef al Serviciului de studii, resurse umane și perfecționare profesională are următoarele atribuții principale:

a) organizează, coordonează și controlează activitatea întregului personal din secție privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

b) repartizează personalului din serviciu lucrările de competența serviciului și îl îndrumă în vederea soluționării corecte și la termen a acestora;

c) soluționează unele lucrări ale serviciului, în special cele cu un grad de complexitate ridicat;

d) colaborează cu procurorii șefi ai secțiilor, serviciilor, serviciilor teritoriale și birourilor din Parchetul Național Anticorupție cu privire la selecționarea, încadrarea, evaluarea și perfecționarea profesională a personalului, potrivit legii;

e) ține legătura cu Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Ministerul Administrației și Internelor, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, precum și cu alte instituții publice, în vederea realizării sarcinilor privind organizarea concursurilor, selecționarea, încadrarea, promovarea și acordarea unor drepturi personalului din Parchetul Național Anticorupție, conform legii;

f) îndeplinește, din dispoziția conducerii Parchetului Național Anticorupție, orice alte atribuții.

Secțiunea a II-a — Atribuțiile Serviciului de studii, resurse umane și perfecționare profesională

Articolul 70

Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională are următoarele atribuții:

a) întocmește proiectele statelor de funcții și de personal ale Parchetului Național Anticorupție și le înaintează spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii și spre aprobare ministrului justiției;

b) întocmește proiectul de ordin privind structura și organizarea Parchetului Național Anticorupție;

c) propune, motivat, procurorului general al Parchetului Național Anticorupție redistribuirea, suplimentarea sau reducerea numărului de posturi din Parchetul Național Anticorupție, în raport cu volumul de activitate al structurilor acestui parchet;

d) asigură ținerea la zi a evidenței posturilor din Parchetul Național Anticorupție, operând modificările care se impun;

e) propune procurorului general al Parchetului Național Anticorupție constituirea comisiei de examinare pentru încadrarea și promovarea personalului auxiliar de specialitate și administrativ, precum și pentru funcționarii publici;

f) organizează concursurile sau examenele pentru încadrarea sau promovarea personalului auxiliar de specialitate și administrativ și pentru funcționarii publici;

g) întocmește lucrările necesare selecționării, numirii, promovării, delegării, detașării sau încetării raporturilor de muncă pentru personalul Parchetului Național Anticorupție, conform legii;

h) alcătuiește și gestionează dosarele profesionale ale salariaților din Parchetul Național Anticorupție, cu excepția procurorilor, asigurând confidențialitatea datelor din dosare, precum și actualizarea permanentă a acestora prin introducerea actelor și documentelor necesare;

i) întocmește și prezintă procurorului general proiectele ordinelor de stabilire a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului din Parchetul Național Anticorupție;

j) întocmește propunerile de delegare sau de eliberare din funcție a procurorilor, potrivit legii, pe care le prezintă procurorului general;

k) întocmește proiectele ordinelor de numire, de promovare și de încetare a activității pentru personalul auxiliar de specialitate și administrativ, precum și pentru funcționarii publici din Parchetul Național Anticorupție;

l) întocmește proiectele contractelor de muncă ale personalului auxiliar de specialitate și administrativ, precum și proiectele ordinelor privind promovarea în funcții de conducere, în trepte sau grade profesionale;

m) întocmește, completează, păstrează și ține evidența carnetelor de muncă, a concediilor de odihnă, de studii, de creștere și îngrijire a copiilor, precum și a distincțiilor, a gradelor și gradațiilor militare și a gradelor profesionale pentru personalul Parchetului Național Anticorupție;

n) întocmește legitimațiile de serviciu pentru personalul Parchetului Național Anticorupție;

o) întocmește și depune la organele competente dosarele de pensionare, precum și documentația cerută de lege cu privire la pensionare, conform legii;

p) întocmește lucrările necesare privind convocarea și desfășurarea ședințelor Colegiului de conducere și ale Adunării generale a procurorilor din Parchetul Național Anticorupție;

q) organizează și coordonează activitatea de perfecționare profesională a personalului din Parchetul Național Anticorupție, potrivit legii;

r) propune procurorului general al Parchetului Național Anticorupție organizarea unor cursuri de perfecționare profesională a procurorilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii;

s) urmărește modul de îndeplinire a programului de perfecționare profesională a personalului din Parchetul Național Anticorupție, conform legii, propunând procurorului general măsuri corespunzătoare;

ș) colaborează cu Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice pentru organizarea de cursuri, seminarii, simpozioane, în cadrul programelor internaționale de perfecționare profesională a procurorilor și a celorlalte categorii de personal;

t) analizează, trimestrial, modul în care se realizează activitatea de perfecționare profesională a personalului Parchetului Național Anticorupție, făcând propuneri corespunzătoare;

ț) realizează orice alte activități dispuse de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Articolul 71

Biroul de documentare și de studiere a cauzelor care generează și a condițiilor care favorizează corupția are următoarele atribuții:

a) elaborează lucrări cu caracter teoretic și practic, de cercetare științifică, destinate documentării, pregătirii și perfecționării profesionale a procurorilor, specialiștilor, ofițerilor de poliție judiciară și a celorlalte categorii de personal;

b) efectuează studii în legătură cu problemele de drept apărute în activitatea Parchetului Național Anticorupție, dispuse de procurorul general;

c) elaborează studii privind cauzele care generează și condițiile care favorizează infracțiunile de corupție sau cele conexe infracțiunilor de corupție și face propuneri referitoare la perfecționarea legislației penale în acest domeniu;

d) editează, trimestrial, "Buletinul documentar" al Parchetului Național Anticorupție și asigură difuzarea acestuia;

e) examinează actele normative nou-adoptate și prezintă, motivat, eventualele cazuri de neconstituționalitate sau necorelări cu legislația în vigoare, în vederea sesizării autorităților competente pentru luarea măsurilor corespunzătoare;

f) examinează, din dispoziția procurorului general, proiectele de acte normative și formulează propuneri și observații;

g) participă, din dispoziția procurorului general, la elaborarea ori la dezbaterea proiectelor de acte normative de către autoritățile publice;

h) efectuează analize privind activitatea desfășurată de Parchetul Național Anticorupție și întocmește proiecte de ordine cu caracter normativ;

i) studiază practica de aplicare a legii în domeniile în care își exercită atribuțiile Parchetul Național Anticorupție, cu precădere în cazurile în care se constată aplicarea greșită sau neunitară a unor dispoziții legale, și prezintă propuneri corespunzătoare;

j) gestionează fondul documentar al Parchetului Național Anticorupție, fiind responsabil de organizarea, evidența, întreținerea și punerea acestuia la dispoziție procurorilor, specialiștilor, polițiștilor și personalului auxiliar de specialitate și administrativ;

k) identifică lucrările de specialitate nou-apărute și propune achiziționarea acestora;

l) asigură dezvoltarea fondului documentar, conlucrând în acest scop cu compartimentele de resort din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției, Ministerului Administrației și Internelor și Consiliului Legislativ, în realizarea schimbului de informații, publicații și alte materiale;

m) întocmește anual proiectul listei abonamentelor la publicații periodice și reviste de specialitate cu caracter juridic;

n) întocmește note în legătură cu materialele nouapărute în fondul documentar și informează periodic personalul Parchetului Național Anticorupție;

o) colaborează cu Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice din cadrul Parchetului Național Anticorupție, în vederea informării cu privire la legislația și sistemele judiciare ale Uniunii Europene sau ale altor state și a achiziționării de materiale documentare de specialitate din cadrul acestor state, precum și pentru întocmirea de lucrări de sinteză privind rolul, atribuțiile și perspectivele Ministerului Public din statele respective;

p) asigură evidența computerizată a fondului documentar, a legislației și jurisprudenței și furnizează informațiile necesare documentării personalului Parchetului Național Anticorupție;

q) întocmește culegeri de acte normative, repertorii, broșuri, buletine informative pentru documentarea juridică a procurorilor și a celorlalte categorii de personal;

r) îndeplinește orice alte atribuții din dispoziția conducerii serviciului ori a Parchetului Național Anticorupție.

Capitolul VIII — Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice ↑ Cuprins

Secțiunea I — Structura Serviciului de cooperare internațională, de informare și relații publice și atribuțiile procurorului șef serviciu

Articolul 72

(1) Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice exercită atribuțiile ce revin Parchetului Național Anticorupție în activitatea de cooperare cu instituții judiciare din alte state, cu organisme internaționale, în activitatea de programare și implementare a proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă, în activitatea de informare publică și de asigurare a relațiilor cu mass-media.

(2) Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice este condus de un procuror șef serviciu și are în componență două birouri, conduse de procurori șefi birou.

Articolul 73

Procurorul șef al Serviciului de cooperare internațională, de informare și relații publice îndeplinește următoarele atribuții:

a) organizează, coordonează și controlează activitatea personalului din serviciu;

b) repartizează lucrările de competența serviciului și dă îndrumări în vederea rezolvării corecte și la termen a acestora;

c) asigură informarea operativă a procurorului general cu privire la reflectarea în documentele organizațiilor și organismelor internaționale a situației corupției din România și a acțiunilor de combatere a acesteia;

d) participă la elaborarea și soluționarea lucrărilor complexe sau de importanță deosebită, date în competența serviciului;

e) îndeplinește funcția de șef al unității de implementare a proiectelor PHARE;

f) îndeplinește orice alte atribuții din dispoziția procurorului general al Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a II-a — Atribuțiile Serviciului de cooperare internațională, de informare și relații publice

Articolul 74

Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice are următoarele atribuții:

a) întocmește și supune spre aprobare programele de cooperare dintre Parchetul Național Anticorupție și instituțiile de profil din străinătate ori organismele internaționale;

b) redactează lucrări privind cooperarea Parchetului Național Anticorupție cu organismele internaționale;

c) participă la pregătirea și derularea programelor PHARE și a altor programe de asistență tehnică cu finanțare externă sau mixtă în beneficiul Parchetului Național Anticorupție;

d) întocmește documentația necesară participării Parchetului Național Anticorupție la activități de pregătire a integrării europene și euroatlantice a României pentru capitolele privind lupta împotriva corupției;

e) sprijină activitatea de primire de către procurorul general a reprezentanților organismelor internaționale, ai ambasadelor altor state și ai autorităților judiciare străine și realizează lucrările privind purtarea corespondenței oficiale cu aceștia;

f) întocmește, la solicitarea procurorului general, informări și studii în legătură cu instituțiile naționale și internaționale cu competențe în domeniul prevenirii și combaterii corupției;

g) asigură participarea personalului Parchetului Național Anticorupție la conferințe, seminarii, simpozioane și întruniri în care se dezbat probleme specifice luptei de combatere a corupției;

h) urmărește buna organizare a seminariilor, atelierelor de lucru, stagiilor de pregătire și vizitelor de studiu, desfășurate în cadrul programelor de cooperare internațională ale Parchetului Național Anticorupție, în țară și în străinătate;

i) urmărește valorificarea observațiilor, a constatărilor și materialelor documentare obținute de personalul Parchetului Național Anticorupție cu prilejul participării la stagii de pregătire sau vizite de studiu în străinătate;

j) traduce documentele adresate Parchetului Național Anticorupție;

k) realizează orice alte activități dispuse de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Articolul 75

Biroul de legătură cu alte instituții similare din alte state are următoarele atribuții:

a) asigură schimbul de date și de informații cu instituțiile similare din alte țări cu privire la investigarea și urmărirea infracțiunilor de corupție de competența Parchetului Național Anticorupție;

b) pregătește, în vederea negocierii și semnării, proiectele protocoalelor de cooperare dintre Parchetul Național Anticorupție și instituțiile similare din alte state;

c) asigură cadrul legal de realizare a acordurilor de asistență judiciară în materie penală de către Parchetul Național Anticorupție;

d) elaborează proiectul Regulamentului de colaborare cu ofițerii de legătură desemnați pe lângă ambasadele țărilor semnatare ale acordurilor de asistență judiciară în materie penală;

e) urmărește respectarea de către procurorii din cadrul Parchetului Național Anticorupție a procedurilor de lucru cu ofițerii de legătură desemnați pe lângă ambasadele acreditate în România;

f) execută lucrările de competența Parchetului Național Anticorupție în materie de extrădare și ține evidența convențiilor în care este stipulat principiul reciprocității, în acest domeniu;

g) întocmește lucrările referitoare la preluarea activității de urmărire penală, recunoașterea hotărârilor penale străine și transferarea condamnaților în vederea executării pedepsei în statul al cărui cetățean este condamnatul;

h) realizează orice alte activități dispuse de conducerea serviciului ori a Parchetului Național Anticorupție.

Articolul 76

Biroul de informare și relații publice are următoarele atribuții:

a) mijlocește și facilitează relațiile reprezentanților Parchetului Național Anticorupție cu cei ai mijloacelor de informare în masă, naționale sau internaționale;

b) prezintă procurorului general cererile de interviuri ale reprezentanților mass-media și stabilește locul și condițiile în care vor fi acordate;

c) organizează conferințele de presă ale procurorului general;

d) asigură realizarea activității de informare asupra evoluției urmăririi penale în diferite cauze și furnizează, cu aprobarea procurorului general, datele și informațiile noi;

e) întocmește proiectele comunicatelor de presă, iar după aprobarea lor de către procurorul general, le difuzează operativ mass-media;

f) monitorizează articolele din presa centrală și, cu sprijinul serviciilor teritoriale, pe cele din presa locală, cu privire la reflectarea activității Parchetului Național Anticorupție și întocmește zilnic o notă în acest sens;

g) îndeplinește, prin personalul abilitat, oficiul de purtător de cuvânt al Parchetului Național Anticorupție;

h) duce la îndeplinire dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public;

i) identifică în presă semnalele cu privire la fapte ce ar putea constitui obiectul verificărilor efectuate de procurorii Parchetului Național Anticorupție;

j) realizează orice alte activități dispuse de conducerea serviciului ori a Parchetului Național Anticorupție.

Capitolul IX — Serviciul specialiști ↑ Cuprins

Secțiunea I — Atribuțiile șefului Serviciului specialiști

Articolul 77

Serviciul specialiști este condus de un șef serviciu, care îndeplinește următoarele atribuții:

a) organizează și coordonează activitatea specialiștilor din Parchetul Național Anticorupție, urmărind realizarea în termen și în bune condiții a lucrărilor repartizate;

b) coordonează din punct de vedere metodologic activitatea specialiștilor din Parchetul Național Anticorupție privind clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală;

c) desemnează specialiștii în vederea întocmirii rapoartelor tehnice de constatare în dosarele de urmărire penală, la solicitarea procurorilor;

d) repartizează specialiștilor sesizările transmise de secții, pentru întocmirea notelor privind competența Parchetului Național Anticorupție;

e) verifică și avizează din punct de vedere metodologic tematicile de control și actele de constatare întocmite de specialiști;

f) fundamentează delegările în teritoriu ale specialiștilor în vederea întocmirii rapoartelor tehnice în dosare de urmărire penală ale serviciilor teritoriale, conform rezoluțiilor procurorilor-șefi;

g) soluționează lucrările repartizate de conducerea Parchetului Național Anticorupție;

h) îndeplinește orice alte atribuții dispuse de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a II-a — Atribuțiile Serviciului specialiști

Articolul 78

Serviciul specialiști are următoarele atribuții:

a) întocmește, din dispoziția scrisă a procurorului, constatarea tehnico-științifică;

b) în dosarele de urmărire penală cu documentație incompletă, întocmește raportul de constatare preliminar și stabilește tematici de control pentru solicitarea sau ridicarea de documente ori pentru efectuarea de controale de către instituțiile abilitate;

c) în vederea clarificării aspectelor tehnice privind urmărirea penală, participă la întocmirea planului de anchetă;

d) propune efectuarea unor expertize contabile sau de evaluare a unor bunuri sau lucrări;

e) soluționează sesizările secțiilor și serviciilor din Parchetul Național Anticorupție cu privire la aspecte de ordin tehnic;

f) îndeplinește orice alte atribuții specifice serviciului, din dispoziția conducerii Parchetului Național Anticorupție.

Capitolul X — Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția ↑ Cuprins

Secțiunea I — Atribuțiile procurorului șef serviciu

Articolul 79

(1) Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția îndeplinește atribuțiile Parchetului Național Anticorupție în domeniul protecției informațiilor clasificate, al activităților desfășurate de compartimentul de documente clasificate, al centralizării, analizării și valorificării datelor și informațiilor privind fapte de corupție, al statisticii judiciare și al tehnologiei informației și comunicației.

(2) Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția este condus de un procuror șef serviciu și are în structură un birou condus de un șef birou.

Articolul 80

Procurorul șef al Serviciului informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția are următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea de protecție a informațiilor clasificate și răspunde de activitatea Compartimentului documente clasificate;

b) organizează banca de date privind faptele de corupție;

c) asigură centralizarea, analizarea și valorificarea datelor și informațiilor privind corupția și întocmește materiale de sinteză;

d) răspunde de centralizarea datelor din formularele statistice și controlează exactitatea acestora;

e) îndrumă și controlează activitatea de statistică judiciară a serviciilor teritoriale ale Parchetului Național Anticorupție;

f) cu aprobarea procurorului general, furnizează date statistice și materiale de sinteză structurilor din cadrul Parchetului Național Anticorupție, altor instituții naționale ori organisme și organizații internaționale;

g) coordonează activitatea Biroului pentru tehnologia informației și comunicației (I.T.) și avizează propunerile formulate de acesta cu privire la realizarea programelor de informatizare și de dezvoltare a infrastructurii, precum și de achiziții informatice;

h) desemnează persoana care urmează să fie propusă în comisia de licitații pentru achiziții informatice;

i) organizează instruirea personalului Parchetului Național Anticorupție în utilizarea programelor proprii și a celor achiziționate;

j) înregistrează și ține evidența ordinelor interne ale procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, care conțin informații clasificate;

k) îndeplinește orice alte sarcini și lucrări repartizate de procurorul general.

Secțiunea a II-a — Atribuțiile Serviciului informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția

Articolul 81

Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția are următoarele atribuții:

a) asigură evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea și arhivarea documentelor clasificate;

b) efectuează operațiuni de centralizare, analizare și valorificare a datelor privind corupția;

c) centralizează datele din formularele statistice și controlează exactitatea acestora;

d) organizează arhivarea documentelor privind datele statistice, potrivit normelor legale în vigoare;

e) realizează programe de informatizare specifice activității Parchetului Național Anticorupție;

f) execută și întreține baze de date proprii;

g) administrează rețeaua locală și teritorială de informatizare a Parchetului Național Anticorupție;

h) dezvoltă soluțiile informatice pe baza programelor de dezvoltare a infrastructurii și aplicațiilor informatice;

i) actualizează bazele de date ale Parchetului Național Anticorupție;

j) administrează rețeaua de servere și stații din Parchetul Național Anticorupție;

k) asigură instruirea personalului Parchetului Național Anticorupție în utilizarea programelor proprii și a celor achiziționate;

l) întocmește periodic necesarul de achiziții informatice;

m) participă în comisiile de licitații pentru achiziții informatice;

n) participă la activități de cooperare și programe internaționale în domeniul său de activitate;

o) execută orice ale sarcini din dispoziția procurorului general.

Capitolul XI — Biroul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul ↑ Cuprins

Secțiunea I — Atribuțiile procurorului șef birou

Articolul 82

Biroul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul îndeplinește atribuțiile ce revin Parchetului Național Anticorupție în legătură cu activitatea de primire în audiență, de rezolvare a cererilor, plângerilor și sesizărilor, de organizare a evidenței și circulației corespondenței, precum și a arhivei.

Articolul 83

Procurorul șef al biroului îndeplinește următoarele atribuții:

a) organizează, coordonează și controlează activitatea personalului din birou;

b) repartizează personalului lucrările biroului și desemnează grefierii cu atribuții privind primirea și înregistrarea corespondenței, a dosarelor de urmărire penală și a celorlalte lucrări;

c) examinează corespondența și lucrările primite și le repartizează compartimentelor din cadrul Parchetului Național Anticorupție sau, după caz, dispune trimiterea acestora spre soluționare instituțiilor competente potrivit legii, înștiințând petiționarii;

d) organizează activitatea de primire în audiență a cetățenilor și, după caz, acordă audiență petiționarilor;

e) programează primirea în audiență a solicitanților de către conducerea Parchetului Național Anticorupție și procurorii-șef ai secțiilor ori serviciilor;

f) aduce la cunoștință conducerii Parchetului Național Anticorupție problemele mai deosebite care apar în timpul audiențelor;

g) îndeplinește orice alte sarcini și lucrări repartizate de procurorul general.

Secțiunea a II-a — Atribuțiile Biroului de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul

Articolul 84

Biroul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul are următoarele atribuții:

a) asigură primirea, înregistrarea și trimiterea memoriilor, sesizărilor, dosarelor de urmărire penală și altor lucrări compartimentelor de resort din Parchetul Național Anticorupție, potrivit competenței, și transmite altor instituții publice lucrările care, potrivit legii, sunt de competența acestora, înștiințând petiționarii;

b) asigură expedierea corespondenței;

c) realizează activitatea de arhivă conform legii și asigură păstrarea documentelor potrivit Nomenclatorului arhivistic privind activitatea Ministerului Public;

d) coordonează activitatea de grefă și arhivă de la celelalte structuri ale Parchetului Național Anticorupție;

e) înregistrează și ține evidența ordinelor interne cu caracter normativ emise de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, cu excepția celor privind informațiile clasificate;

f) realizează orice alte activități dispuse de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Capitolul XII — Compartimentul de audit public intern ↑ Cuprins

Atribuțiile Compartimentului de audit public intern

Articolul 85

Compartimentul de audit public intern îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) întocmește, trimestrial și anual, raportul de audit, bilanțul contabil și contul de execuție bugetară ale Parchetului Național Anticorupție, verificând legalitatea, realitatea și exactitatea evidențelor contabile și ale actelor financiare și de gestiune;

b) examinează legalitatea, regularitatea și conformitatea operațiunilor financiar-contabile;

c) identifică erorile, gestiunea defectuoasă și abaterile de la normele legale și propune măsuri pentru recuperarea pagubelor și sancționarea celor vinovați, potrivit legii.

d) informează procurorul general al Parchetului Național Anticorupție cu privire la neregulile constatate, întocmind un raport final cu propuneri și măsuri;

e) îndeplinește orice alte atribuții dispuse de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție.

Capitolul XIII — Departamentul economico-financiar și administrativ ↑ Cuprins

Secțiunea I — Conducerea și structura Departamentului economico-financiar și administrativ și atribuțiile managerului economic

Articolul 86

Departamentul economico-financiar și administrativ asigură activitatea economico-financiară și administrativă a Parchetului Național Anticorupție și este condus de un manager economic, subordonat procurorului general al Parchetului Național Anticorupție.

Articolul 87

Departamentul economico-financiar și administrativ are în structură două servicii și 3 birouri, conduse de șefi serviciu sau birou.

Articolul 88

Managerul economic are calitatea de funcționar public și îndeplinește următoarele atribuții:

a) conduce activitatea Departamentului economico-financiar și administrativ al Parchetului Național Anticorupție;

b) asigură întocmirea lucrărilor de planificare financiară, potrivit dispozițiilor legale și metodologiei stabilite de Ministerul Finanțelor Publice;

c) organizează și conduce activitatea contabilă, în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991;

d) răspunde de organizarea evidenței contabile a mijloacelor bugetare;

e) angajează Parchetul Național Anticorupție prin semnătură, alături de ordonatorul principal de credite, în toate operațiile patrimoniale;

f) îndeplinește, pe baza delegării primite din partea ordonatorului principal de credite, toate atribuțiile acestuia prevăzute de lege;

g) organizează controlul financiar preventiv propriu, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv;

h) asigură întocmirea și transmiterea la Ministerul Finanțelor Publice a situațiilor financiare trimestriale și anuale, precum și a celorlalte situații financiar-contabile solicitate;

i) răspunde de organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului, în condițiile legii;

j) răspunde de organizarea evidenței cantitativ-valorice a bunurilor materiale, a obiectelor de inventar și mijloacelor fixe aflate în patrimoniul Parchetului Național Anticorupție;

k) coordonează activitatea economico-financiară a serviciilor teritoriale, precum și de administrare a sediilor acestora, luând măsuri pentru asigurarea condițiilor materiale corespunzătoare;

l) stabilește măsuri pentru elaborarea și fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparații curente și capitale ale sediilor și organizează ținerea evidenței tuturor imobilelor din administrarea Parchetului Național Anticorupție;

m) asigură efectuarea plății integrale și la timp a drepturilor bănești cuvenite personalului Parchetului Național Anticorupție;

n) întocmește fișele de evaluare anuală a personalului din subordine;

o) se preocupă de pregătirea și perfecționarea profesională a personalului din cadrul departamentului, luând măsurile care se impun;

p) îndeplinește orice alte atribuții dispuse de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a II-a — Atribuțiile Serviciului financiar, buget, contabilitate și salarizare

Articolul 89

Serviciul financiar, buget, contabilitate și salarizare îndeplinește următoarele atribuții:

a) efectuează analize economice și face propuneri în vederea fundamentării și elaborării proiectului bugetului anual de venituri și cheltuieli;

b) efectuează analize economice și face propuneri în vederea fundamentării și elaborării rectificărilor bugetului de venituri și cheltuieli;

c) asigură, în condițiile legii, modificările în alocațiile bugetare aprobate, prin utilizarea virărilor de credite;

d) fundamentează și întocmește lunar cererea de deschidere de credite bugetare;

e) fundamentează și întocmește necesarul de fonduri destinate acțiunilor de protocol și devizele de cheltuieli pentru fiecare acțiune; vizează actele de cheltuieli întocmite pentru desfășurarea acestor acțiuni;

f) întocmește lucrările de planificare financiară, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Finanțelor Publice și prevederilor legale în vigoare;

g) întocmește bilanțul contabil propriu, contul de execuție și detalierea cheltuielilor în structura clasificației bugetare, precum și toate situațiile anexe la situațiile financiare trimestriale și anuale;

h) urmărește execuția și decontarea lucrărilor de investiții și reparații, pe baza situațiilor de lucrări prezentate de constructori;

i) asigură virarea la termen și în cuantumul prevăzut de lege a sumelor ce constituie obligații față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor sociale de sănătate, precum și a obligațiilor față de alte persoane juridice sau fizice; întocmește și trimite situațiile lunare specifice, pentru certificarea acestor obligații;

j) organizează și conduce activitatea de contabilitate, în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991;

k) răspunde de efectuarea corectă și la timp a înregistrărilor contabile;

l) întocmește și verifică balanța lunară de verificare;

m) întocmește notele contabile și fișele de conturi; analizează și urmărește soldurile conturilor;

n) urmărește realizarea decontărilor cu debitorii și creditorii;

o) organizează și efectuează operațiunile contabile privind evidența patrimoniului, activitatea de administrare și inventariere a acestuia;

p) analizează și avizează propunerile privind scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe și clasarea sau declasarea celorlalte dotări și materiale, conform propunerilor făcute de cei în drept;

r) răspunde de organizarea evidenței contabile a mijloacelor bugetare;

s) organizează evidența cantitativ-valorică a bunurilor materiale, a obiectelor de inventar și a mijloacelor fixe aflate în patrimoniul Parchetului Național Anticorupție și realizează inventarierea acestora, în condițiile legii;

ș) ține evidența concediilor de boală și maternitate și asigură efectuarea plății integrale și la timp a drepturilor bănești cuvenite personalului Parchetului Național Anticorupție;

t) întocmește fișele fiscale, pe baza calculului deducerilor personale cuvenite, și le transmite, în termenul legal, atât unității fiscale, cât și personalului;

ț) regularizează, în condițiile legii, impozitul global al veniturilor salariale individuale;

u) întocmește ordinele de plată privind achitarea facturilor și a viramentelor;

v) transmite Direcției Generale de Statistică a Municipiului București situații statistice privind indicatorii economici realizați;

w) acordă viza de control financiar preventiv propriu;

x) colaborează cu Ministerul Finanțelor Publice privind schimbul permanent de date și informații asupra activității serviciului;

y) întocmește situațiile solicitate de către organele de control financiar;

z) realizează orice alte activități dispuse de conducerea departamentului ori a Parchetului Național Anticorupție.

Secțiunea a III-a — Atribuțiile Serviciului investiții, achiziții și administrativ

Articolul 90

Serviciul investiții, achiziții și administrativ are următoarele atribuții:

a) întocmește planul anual de achiziții, pe baza analizei propunerilor formulate de secții, servicii, birouri și servicii teritoriale;

b) asigură respectarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziție publică;

c) asigură transparența în aplicarea criteriilor de selecție și a celor pentru atribuirea contractului de achiziție publică;

d) întocmește dosarele de achiziție publică pentru fiecare contract atribuit în urma aplicării procedurii de achiziție publică, urmărind cuprinderea tuturor documentelor și actelor ce au stat la baza atribuirii contractului;

e) asigură întocmirea documentației pentru elaborarea și prezentarea ofertelor, cu respectarea prevederilor Legii concurenței nr. 21/1996 și ale Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale;

f) participă ca membru în comisia de evaluare, verificând eligibilitatea ofertanților, înregistrarea acestora și îndeplinirea criteriilor referitoare la capacitatea tehnică și economico-financiară;

g) transmite și urmărește comunicările privind rezultatul etapei de selectare a ofertanților, precum și al aplicării procedurii respective;

h) redactează proiectul contractului de achiziție publică și urmărește încheierea acestuia cu ofertantul a cărui ofertă a fost declarată câștigătoare;

i) face propuneri privind soluționarea contestațiilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziții;

j) ține evidența autovehiculelor, a materialelor și pieselor auto pe fișe distincte pentru fiecare autoturism;

k) face propuneri privind necesarul de carburanți și lubrifianți și întocmește programul de utilizare și întreținere a autovehiculelor din dotare;

l) întocmește foile de parcurs și situația consumului de carburanți pentru fiecare autovehicul;

m) organizează și urmărește activitatea șoferilor;

n) urmărește efectuarea reviziei tehnice și plata asigurării obligatorii de răspundere civilă auto pentru toate autovehiculele;

o) asigură aprovizionarea cu materiale de întreținere și uz gospodăresc, cu rechizite, obiecte de inventar și mijloace fixe, întocmind notele de recepție pe categorii de bunuri și ținând evidența acestora pe fișe de magazie;

p) realizează evidența mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar și face propuneri de casare a acestora;

r) efectuează anual inventare, verificând existența în teren a mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar;

s) face lunar instructajul personalului din Parchetul Național Anticorupție privind protecția muncii și prevenirea și stingerea incendiilor;

ș) ia măsuri pentru dotarea sediilor Parchetului Național Anticorupție cu materiale pentru prevenirea și stingerea incendiilor, precum și pentru înlăturarea consecințelor unor calamități;

t) întocmește planurile de evacuare în caz de incendiu și asigură afișarea acestora la locuri vizibile;

ț) întreține în condiții optime de funcționare și curățenie autovehiculele din dotare;

u) se preocupă de asigurarea necesarului de materiale auto, carburanți, lubrifianți, piese de schimb pentru dotarea autovehiculelor, precum și de efectuarea reviziilor periodice și a reparațiilor curente;

v) respectă și aplică întocmai dispozițiile legale privind circulația pe drumurile publice;

w) asigură legăturile telefonice ale Parchetului Național Anticorupție cu celelalte parchete sau cu alte instituții;

x) menține în stare de funcționare și remediază orice defecțiuni la centrala telefonică sau la aparatele telefonice din dotarea Parchetului Național Anticorupție;

y) îndeplinește orice alte sarcini date de managerul departamentului sau de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Capitolul XIV — Organizarea și atribuțiile personalului auxiliar de specialitate din structura centrală a Parchetului Național Anticorupție ↑ Cuprins

Articolul 91

(1) Personalul auxiliar de specialitate din structura centrală a Parchetului Național Anticorupție este format din grefieri șefi secție, grefieri șefi serviciu, grefieri, grefieri-dactilografi, arhivari-registratori și agenți procedurali.

(2) Personalul auxiliar de specialitate este subordonat ierarhic conducerii compartimentelor de activitate din care fac parte.

Secțiunea I — Atribuțiile grefierilor cabinetelor

Articolul 92

Grefierii cabinetelor procurorului general, procurorilor generali adjuncți și procurorilor consilieri din Parchetul Național Anticorupție au următoarele atribuții:

a) primesc corespondența adresată procurorului general, procurorilor generali adjuncți sau, după caz, procurorilor consilieri;

b) verifică și prezintă corespondența procurorului general, procurorilor generali adjuncți sau, după caz, procurorilor consilieri;

c) efectuează operațiuni de înregistrare, completare și scădere a lucrărilor primite la cabinet;

d) transmit de îndată, pe condica de expediție, conform rezoluției procurorului general, a procurorilor generali adjuncți sau, după caz, a procurorilor consilieri, lucrările la secții, servicii, birouri și alte compartimente din Parchetul Național Anticorupție;

e) țin evidența lucrărilor cu termene de soluționare stabilite de procurorul general, de procurorii generali adjuncți sau, după caz, de procurorii consilieri și îi informează cu privire la respectarea acestor termene;

f) după semnarea lucrărilor de către procurorul general, procurorii generali adjuncți sau, după caz, procurorii consilieri, iau măsuri pentru expedierea de îndată a acestora;

g) arhivează lucrările soluționate, după ce au fost scăzute în registrul de la cabinet;

h) din dispoziția procurorului general, a procurorilor generali adjuncți sau, după caz, a procurorilor consilieri, tehnoredactează lucrările repartizate;

i) asigură evidența, folosirea și păstrarea în condiții corespunzătoare a ștampilelor, sigiliilor și imprimatelor existente la cabinet;

j) păstrează secretul de serviciu și respectă confidențialitatea lucrărilor efectuate la cabinet;

k) îndeplinesc orice alte atribuții dispuse de procurorul general, de procurorii generali adjuncți sau, după caz, de procurorii consilieri.

Secțiunea a II-a — Atribuțiile grefierilor șefi secție și ale grefierilor șefi serviciu

Articolul 93

Grefierii șefi secție și grefierii șefi serviciu din structura centrală a Parchetului Național Anticorupție îndeplinesc următoarele atribuții:

a) organizează și coordonează personalul auxiliar de specialitate și propun procurorului șef secție sau, după caz, procurorului șef serviciu măsuri de îmbunătățire a activității acestuia;

b) primesc corespondența adresată secției sau serviciului, o verifică și o prezintă procurorului șef secție sau, după caz, procurorului șef serviciu;

c) conform rezoluției procurorului-șef, predau lucrările repartizate personalului, pe condica de lucrări, pe bază de semnătură;

d) din dispoziția procurorului-șef, înregistrează lucrările în registrele secției sau ale serviciului;

e) țin la zi evidența lucrărilor cu termene de soluționare și informează procurorul-șef asupra respectării acestora;

f) certifică, la sfârșitul anului calendaristic, închiderea registrelor existente în grefă, consemnând numărul înregistrărilor și numărul filelor folosite;

g) asigură culegerea și înregistrarea la timp a datelor statistice, ținând la zi evidențele primare și desfășurătoarele statistice tipizate;

h) verifică corespondența pregătită pentru expediere, luând măsuri de efectuare a acestor operațiuni de îndată;

i) verifică modul de respectare a dispozițiilor privind activitatea de primire, înregistrare, expediere și de arhivare a lucrărilor de către personalul auxiliar de specialitate;

j) se preocupă de utilizarea eficientă și de păstrarea în condiții optime a registrelor, condicilor, imprimatelor și a altor materiale existente în grefa secției sau a serviciului;

k) verifică necesarul de registre, condici, imprimate, aparatură, mobilier sau de alte materiale pentru secție sau serviciu și propun procurorului-șef dotarea corespunzătoare cu astfel de bunuri;

l) repartizează personalului auxiliar de specialitate lucrările pentru tehnoredactare;

m) verifică și predau la arhiva Parchetului Național Anticorupție lucrările cu termen expirat, conform Nomenclatorului arhivistic;

n) asigură evidența, folosirea și păstrarea ștampilelor și a sigiliilor secției sau ale serviciului, conform prevederilor legale;

o) țin la zi evidența prezenței personalului la locul de muncă, completând condica de prezență, și iau măsuri pentru întocmirea foii lunare de prezență, în vederea plății drepturilor salariale;

p) îndeplinesc orice alte atribuții dispuse de procurorul șef secție sau serviciu.

Secțiunea a III-a — Atribuțiile grefierilor și ale grefierilor-dactilografi

Articolul 94

Grefierii și grefierii-dactilografi din structura centrală a Parchetului Național Anticorupție au următoarele atribuții:

a) primesc de la grefierul șef secție sau serviciu lucrările repartizate prin rezoluție de procurorul-șef și le înregistrează în registrele secției sau ale serviciului, conform Nomenclatorului arhivistic;

b) înregistrează lucrările în registrul de intrare-ieșire, în registrul de urmărire penală și supraveghere a urmăririi penale, în registrul de arestați, în registrul de valori și corpuri delicte, în registrul de plângeri, sesizări, cereri, memorii, reclamații, în registrul secret de serviciu, în registrul pentru punerea în executare a sancțiunilor administrative aplicate în temeiul art. 18^1 din Codul penal, în opisul alfabetic, precum și în alte evidențe dispuse de procurorul-șef sau de conducerea Parchetului Național Anticorupție;

c) răspund de exactitatea datelor înscrise în registre, pe care le completează zilnic, conform rubricației;

d) scad lucrările soluționate în registre și, după caz, iau măsuri de expediere sau de arhivare a acestora, conform Nomenclatorului arhivistic;

e) tehnoredactează lucrările repartizate de grefierul șef al secției sau serviciului;

f) întrețin în condiții corespunzătoare calculatorul sau mașina de scris;

g) păstrează secretul profesional și confidențialitatea lucrărilor;

h) exercită orice alte atribuții dispuse de grefierul șef al secției sau serviciului ori de procurorul șef al secției sau serviciului.

Secțiunea a IV-a — Atribuțiile arhivarilor-registratori și ale agenților procedurali

Articolul 95

Arhivarii-registratori și agenții procedurali din structura centrală a Parchetului Național Anticorupție au următoarele atribuții:

a) gestionează fondul arhivistic al Parchetului Național Anticorupție, luând sau propunând măsuri pentru constituirea, conservarea și selecționarea periodică a acestuia;

b) păstrează și selectează documentele primite de la secțiile, serviciile, birourile, serviciile teritoriale și alte compartimente de activitate ale Parchetului Național Anticorupție, conform dispozițiilor legale și Nomenclatorului arhivistic;

c) întocmesc inventarele și procesele-verbale de predare-primire a documentelor la fondul arhivistic, precum și la instituțiile abilitate, în conformitate cu dispozițiile legale;

d) asigură expediția corespondenței către destinatar, conform datelor înscrise pe plic;

e) înregistrează corespondența în borderoul-tip, în vederea expedierii, și iau măsuri de trimitere prin poștă a scrisorilor recomandate și a celor simple, potrivit legii;

f) îndeplinesc activitatea de curierat, predând lucrările pe condica de corespondență la secțiile, serviciile, birourile și la alte compartimente de activitate ale Parchetului Național Anticorupție, precum și la alte instituții, în cazuri de urgență;

g) păstrează secretul profesional și confidențialitatea lucrărilor;

h) exercită orice alte atribuții dispuse de procurorul șef al biroului sau de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Titlul VIII — Structura teritorială a Parchetului Național Anticorupție ↑ Cuprins

Capitolul I — Conducerea, structura și atribuțiile serviciilor și birourilor teritoriale ale Parchetului Național Anticorupție ↑ Cuprins

Articolul 96

(1) Serviciile teritoriale sunt conduse de procurori șefi serviciu și au în structură procurori, ofițeri de poliție judiciară, specialiști, grefieri șefi serviciu, referenți și șoferi.

(2) Birourile teritoriale ale serviciilor teritoriale sunt conduse de procurori șefi birou și au în structură procurori, ofițeri de poliție judiciară, grefieri-dactilografi și șoferi.

Articolul 97

(1) Structura teritorială a Parchetului Național Anticorupție este constituită din 15 servicii teritoriale, care au sediile în localitățile de reședință ale parchetelor de pe lângă curțile de apel, având aceeași circumscripție teritorială.

(2) Serviciile teritoriale București, Craiova și Oradea au în structură câte un birou teritorial, cu sediul în municipiile Slobozia, Târgu Jiu și, respectiv, Satu Mare.

Articolul 99

În realizarea sarcinilor ce le revin serviciile teritoriale colaborează cu celelalte structuri ale Parchetului Național Anticorupție, cu instanțele de judecată și parchetele de pe lângă acestea, precum și cu alte instituții publice.

Capitolul II — Atribuțiile procurorului șef serviciu și ale procurorului șef birou ↑ Cuprins

Articolul 100

Procurorul șef al serviciului teritorial are următoarele atribuții:

a) coordonează, îndrumă și controlează activitatea personalului din serviciu, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului Național Anticorupție măsurile care se impun;

b) organizează, coordonează sau exercită controlul asupra activității de urmărire penală desfășurate de procurori și de ofițerii de poliție judiciară, precum și asupra activității de ordin tehnic efectuate de specialiști;

c) repartizează procurorii și celelalte categorii de personal pe compartimente de activitate și stabilește atribuțiile concrete ce le revin acestora, precum și măsurile și termenele de realizare a lor;

d) organizează săptămânal ședințe de analiză a soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești în dosare ale Parchetului Național Anticorupție, în vederea exercitării căilor de atac; aduce la cunoștință personalului actele normative nou-apărute, precum și ordinele și dispozițiile conducerii Parchetului Național Anticorupție;

e) confirmă rechizitoriile întocmite de procurorii din serviciu, inclusiv de cei de la birourile teritoriale;

f) efectuează personal urmărirea penală în dosare ale serviciului și participă la ședințele de judecată;

g) examinează legalitatea și temeinicia soluțiilor de netrimitere în judecată;

h) soluționează plângerile împotriva actelor dispuse de procurori și de ofițerii de poliție judiciară;

i) organizează, coordonează și exercită controlul asupra biroului teritorial, verificând activitatea și modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu ale personalului;

j) urmărește și controlează modul de respectare a programului de lucru și de rezolvare a lucrărilor în termenele stabilite, precum și de păstrare a secretului profesional și a confidențialității lucrărilor;

k) examinează trimestrial datele statistice și răspunde pentru exactitatea acestora; participă la întocmirea analizelor periodice privind activitatea serviciului;

l) ține evidența cauzelor mai importante și informează operativ conducerea Parchetului Național Anticorupție cu privire la stadiul cercetărilor în aceste dosare;

m) organizează evidența și actualizarea bazei de date privind faptele de corupție constatate în circumscripția serviciului;

n) participă la elaborarea materialelor de analiză, a studiilor privind fenomenul corupției; ia măsuri pentru valorificarea datelor rezultate din aceste materiale;

o) organizează și conduce colocviile trimestriale privind perfecționarea pregătirii profesionale a procurorilor, a ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor, precum și a celorlalte categorii de personal;

p) întocmește fișele de apreciere anuală și acordă calificativele personalului potrivit legii;

q) propune conducerii Parchetului Național Anticorupție detașarea ofițerilor de poliție judiciară și încadrarea personalului auxiliar de specialitate și administrativ;

r) organizează activitatea de primire în audiență a cetățenilor, precum și activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamațiilor și plângerilor;

s) se preocupă de buna administrare a sediului serviciului și biroului, luând măsuri pentru asigurarea unor condiții optime de muncă și pentru aplicarea și respectarea normelor de protecție a muncii, de pază contra incendiilor și de pază a imobilelor;

ș) ține legătura cu serviciile și cu organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor de pe raza serviciului, în vederea preluării datelor și informațiilor privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție;

t) exercită orice alte atribuții ce îi revin potrivit legii și ordinelor procurorului general.

Articolul 101

Procurorul șef al biroului teritorial se subordonează procurorului șef al serviciului teritorial și are următoarele atribuții:

a) coordonează, îndrumă și controlează activitatea personalului, luând sau, după caz, propunând procurorului șef al serviciului teritorial măsurile care se impun;

b) ia măsuri ori, după caz, face propuneri pentru organizarea și desfășurarea corespunzătoare a activității de urmărire penală, de conducere, de supraveghere și control al actelor de cercetare penală efectuate, din dispoziția procurorului, de către ofițerii de poliție judiciară, precum și al actelor efectuate de către specialiști;

c) ține evidența lucrărilor și a cauzelor aflate în curs de urmărire penală; verifică și îndrumă activitatea procurorilor, a ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor, pe care o desfășoară în astfel de cauze;

d) ține evidența cauzelor importante aflate în curs de soluționare la procuror;

e) efectuează personal urmărirea penală în unele cauze mai importante;

f) soluționează plângerile și cererile în legătură cu activitatea de urmărire penală desfășurată de procurori și de ofițeri de poliție judiciară;

g) examinează temeinicia și legalitatea măsurilor procesuale luate și a soluțiilor date de procuror;

h) ține legătura cu serviciile și cu organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor de pe raza biroului, în vederea preluării datelor și informațiilor privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție;

i) asigură comunicarea evenimentelor și a altor date importante la serviciul teritorial, întocmind informări scrise;

j) întocmește periodic analize în legătură cu activitatea desfășurată de biroul teritorial;

k) organizează activitatea de primire în audiență a cetățenilor, precum și activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamațiilor și plângerilor;

l) se preocupă de dotarea sediului biroului și de asigurarea unor condiții corespunzătoare de muncă personalului;

m) exercită orice alte atribuții ce îi revin potrivit legii sau dispuse de procurorul șef al serviciului teritorial și de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Capitolul III — Atribuțiile procurorilor ↑ Cuprins

Articolul 102

Procurorii de la serviciile și birourile teritoriale îndeplinesc următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele repartizate de procurorul șef serviciu sau procurorul șef birou, potrivit legii;

b) utilizează mijloacele tehnice criminalistice din dotarea serviciului sau a biroului;

c) coordonează, supraveghează și controlează activitatea de cercetare penală efectuată de ofițerii de poliție judiciară, precum și activitățile de ordin tehnic efectuate de specialiști;

d) întocmesc planul de anchetă și țin evidența cauzelor în curs de soluționare, respectând termenele stabilite de procurorul-șef ori de alte cadre de conducere sau control;

e) participă, potrivit dispoziției procurorului-șef, la judecarea cauzelor penale;

f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege;

g) examinează temeinicia și legalitatea hotărârilor judecătorești rămase definitive și fac propuneri pentru promovarea căilor de atac extraordinare în cazurile în care se impun;

h) sesizează conducerea serviciului cu privire la practicile neunitare din activitatea instanțelor de judecată, precum și cu privire la dificultățile în aplicarea unor dispoziții legale;

i) primesc cetățenii în audiență, conform programului stabilit de conducerea serviciului sau a biroului;

j) participă la elaborarea studiilor, analizelor sau a lucrărilor prevăzute în ordinele procurorului general al Parchetului Național Anticorupție;

k) rezolvă, potrivit legii, sesizările, reclamațiile și plângerile repartizate de conducerea serviciului sau a biroului;

l) îndeplinesc orice alte atribuții dispuse de procurorul șef al serviciului sau biroului.

Capitolul IV — Atribuțiile ofițerilor de poliție judiciară ↑ Cuprins

Articolul 103

Ofițerii de poliție judiciară din cadrul serviciilor și birourilor teritoriale îndeplinesc următoarele atribuții:

a) efectuează activitățile și actele de cercetare penală dispuse de procuror, sub directa conducere, supraveghere și control nemijlocit ale acestuia;

b) în efectuarea cercetării penale aplică metodele tactico-penale specifice, utilizând mijloacele tehnice criminalistice din dotarea serviciului sau a biroului;

c) duc la îndeplinire dispozițiile procurorului date în cauzele în care efectuează cercetarea penală, respectând termenele stabilite de acesta;

d) îndeplinesc sarcinile ce le revin în legătură cu evidența și circulația lucrărilor, precum și cu evidența, păstrarea și conservarea corpurilor delicte, potrivit ordinului procurorului general al Parchetului Național Anticorupție;

e) organizează și desfășoară activități de constatare a faptelor de corupție sau conexe acestora, potrivit legii;

f) efectuează, din dispoziția procurorului, interceptările și înregistrările audio sau video, potrivit prevederilor legale;

g) efectuează, din dispoziția procurorului și după obținerea autorizației emise de instanța de judecată, percheziții domiciliare, în cauzele aflate pe rolul serviciului sau al biroului;

h) rezolvă, potrivit legii, sesizările, reclamațiile și plângerile repartizate de conducerea serviciului sau a biroului;

i) îndeplinesc orice alte activități repartizate de procurorul-șef sau de procurorii din cadrul serviciului sau al biroului.

Capitolul V — Atribuțiile specialiștilor ↑ Cuprins

Articolul 104

Specialiștii din cadrul serviciilor teritoriale îndeplinesc următoarele atribuții:

a) analizează, din dispoziția procurorului, datele și informațiile existente în cauzele înregistrate la serviciul sau biroul teritorial, referitoare la chestiuni de ordin tehnic, stabilind documentele ce urmează a fi solicitate pentru lămurirea acestor aspecte;

b) examinează documentele aflate în dosarele penale și întocmesc, din dispoziția procurorului, note de constatare și rapoarte de constatare tehnico-științifică preliminare sau finale;

c) împreună cu procurorii și ofițerii de poliție judiciară, elaborează metodologii de cercetare, în vederea clarificării aspectelor de ordin tehnic în dosare privind infracțiuni asimilate sau conexe infracțiunilor de corupție;

d) în dosarele de urmărire penală cu documentație incompletă, întocmesc raportul de constatare preliminar și stabilesc tematici de control, în vederea solicitării sau ridicării documentelor ori efectuării de controale de către reprezentanții instituțiilor abilitate;

e) efectuează activități specifice și în alte dosare de urmărire penală de la alte servicii sau birouri teritoriale ori de la nivel central, din dispoziția conducerii Parchetului Național Anticorupție;

f) comunică Serviciului specialiști, prin intermediul procurorului-șef, datele solicitate privind activitatea desfășurată;

g) exercită orice alte atribuții dispuse de procurorul șef al serviciului, de șeful Serviciului specialiști sau de conducerea Parchetului Național Anticorupție.

Capitolul VI — Atribuțiile grefierului șef serviciu ↑ Cuprins

Articolul 105

Grefierul șef al serviciului teritorial îndeplinește următoarele atribuții:

a) primește și verifică corespondența serviciului, pe care o prezintă procurorului-șef pentru repartizare și soluționare;

b) după repartizarea lucrărilor de către procurorul-șef, grefierul-șef o înregistrează în registrele unității, conform rezoluției și Nomenclatorului arhivistic;

c) efectuează înregistrarea lucrărilor în registrul de urmărire penală și supraveghere a urmăririi penale, registrul de arestați, registrul de valori și corpuri delicte, registrul de lucrări generale, registrul de plângeri, sesizări, cereri, memorii, registrul secret de serviciu, registrul pentru evidența și punerea în executare a sancțiunilor administrative aplicate potrivit art. 18^1 din Codul penal, în opisul alfabetic, precum și în alte evidențe dispuse de procurorul-șef sau de conducerea Parchetului Național Anticorupție;

d) răspunde de exactitatea și corectitudinea înregistrărilor efectuate, precum și de ținerea la zi a registrelor din cadrul grefei;

e) predă procurorilor, ofițerilor de poliție judiciară și specialiștilor lucrările repartizate de procurorul-șef, pe bază de semnătură în condica pentru evidența lucrărilor; primește lucrările de la personalul serviciului, după soluționare, semnând în condică;

f) asigură culegerea și înregistrarea la timp a datelor statistice privind activitatea serviciului; verifică exactitatea acestora și centralizează periodic datele statistice la nivelul serviciului teritorial;

g) repartizează personalului auxiliar de specialitate sau contractual lucrările pentru tehnoredactare;

h) scade în registru lucrările soluționate și le arhivează, conform Nomenclatorului arhivistic și dispozițiilor procurorului-șef;

i) verifică permanent și predă lucrările cu termen expirat la arhiva Parchetului Național Anticorupție, conform Nomenclatorului arhivistic;

j) ține zilnic evidența prezenței personalului la locul de muncă, completând condica de prezență și luând măsuri pentru întocmirea foii lunare colective de prezență, în vederea plății drepturilor salariale;

k) ține evidența concediilor de odihnă și a concediilor medicale ale personalului din cadrul serviciului;

l) îndeplinește orice alte atribuții privind activitatea de grefă, dispuse de procurorul șef al serviciului.

Capitolul VII — Atribuțiile personalului auxiliar de specialitate și ale personalului economic și administrativ ↑ Cuprins

Articolul 106

Personalul auxiliar de specialitate și referentul îndeplinesc următoarele atribuții:

a) tehnoredactează lucrările repartizate de grefierul-șef sau de procurorul-șef;

b) din dispoziția conducerii serviciului sau a biroului, înregistrează lucrările în registrele serviciului și țin evidența acestora;

c) exercită, în lipsa grefierului-șef, atribuțiile acestuia, din dispoziția procurorului-șef;

d) se îngrijesc de păstrarea și menținerea în condiții optime a calculatorului sau a mașinii de scris;

e) se preocupă de dotarea corespunzătoare cu materiale a compartimentului de grefă, precum și de păstrarea și achiziționarea altor bunuri necesare funcționării optime a serviciului;

f) execută orice alte sarcini dispuse de procurorul-șef sau de grefierul-șef.

Articolul 107

Șoferii îndeplinesc următoarele atribuții:

a) întrețin în condiții optime de funcționare și curățenie autoturismele din dotare;

b) respectă și aplică întocmai dispozițiile legale privind regulile de circulație pe drumurile publice;

c) execută dispozițiile date de grefierul-șef, potrivit legii;

d) exercită orice alte dispoziții date de procurorul-șef, conform legii.

Titlul IX — Dispoziții finale ↑ Cuprins

Articolul 108

Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

-------

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.