HOTĂRÂRE nr. 1.779 din 21 octombrie 2004

Dezvoltarea durabilă a zonei montane din România în perspectiva integrării europene presupune dezvoltarea și consolidarea gospodăriilor familiale în ecosisteme echilibrate, specifice.

Locuitorii zonei montane, ca urmare a producțiilor agricole scăzute, nu beneficiază de resurse financiare suficiente, de inputuri, de infrastructură adecvată în gospodărie, de asistență tehnică și de pregătire profesională specifică, ceea ce limitează calitatea vieții locuitorilor din acest areal.

Pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane după modelul european este necesară o evaluare adecvată a politicii agricole și a dezvoltării durabile, cu referire la următoarele principii de bază:

1. păstrarea sănătății și a siguranței umane din zona montană; păstrarea sănătății animalelor;

2. asigurarea pentru agricultorii montani de venituri care să le garanteze stabilitatea gospodăriilor;

3. asigurarea stabilității și viabilității comunităților rural montane, cu asigurarea de servicii corespunzătoare și crearea unei societăți rurale atractive;

4. conservarea resurselor naturale, a solului, a apei, a aerului, a diversității biologice și productivității acestor resurse naturale;

5. protejarea patrimoniului cultural național material, imobil și mobil, a celui imaterial, precum și a zonelor naturale protejate;

6. valorificarea resurselor naturale disponibile, în limitele potențialului biologic natural de regenerare a acestor resurse;

7. încurajarea organizării și funcționării unor exploatații montane viabile, favorizarea dezvoltării durabile aplicate prin profesia agricolă;

8. dezvoltarea politicii de dezvoltare durabilă în diverse sectoare ale activității agricole și forestiere, în cadrul politicilor parteneriale și contractuale cu agricultorii, cu colectivitățile locale, cu fundațiile și cu asociațiile profesionale;

9. satisfacerea într-un mod durabil a cerințelor comunităților montane locale cu produse alimentare, industriale, precum și asigurarea necesităților energetice;

10. implementarea de programe pentru sprijinirea zonelor rămase în urmă ca dezvoltare, eliminarea decalajelor între mediul urban și rural;

11. măsuri pentru consolidarea economiei rural-montane, creșterea veniturilor populației și combaterea sărăciei.

Perspectivele dezvoltării zonei montane trebuie privite în contextul stabilizării populației locale, al identității zonei și mediului prin care se asigură o bază solidă de pornire pentru o evoluție favorabilă a comunităților montane.

Dezvoltarea durabilă a zonei montane asigură întărirea economiei comunităților locale și a moștenirii culturale.

Obiectivul general privește dezvoltarea unei agriculturi montane competitive, bazată pe cunoaștere și inițiativă privată, capabilă de o evoluție uniformă pe termen lung, care să asigure protejarea patrimoniului natural, cultural și istoric al zonelor rural-montane, precum și creșterea numărului locurilor de muncă, a coeziunii economice și sociale, conform standardelor Uniunii Europene, la nivel național, regional și local.

Principalele obiective ale dezvoltării durabile a zonei montane sunt:

1. consolidarea, dezvoltarea și prosperitatea gospodăriilor familiale prin agricultură și alte activități. Dezvoltarea agroturismului, silvoturismului și ecoturismului montan;

2. dezvoltarea activităților de mică industrie, a serviciilor și meșteșugurilor tradiționale bazate pe materii prime locale;

3. oprirea depopulării și susținerea instalării familiilor tinere în zona montană;

4. aplicarea de măsuri agro-pedo-ameliorative, respectarea bunelor practici agricole în cultivarea terenurilor și creșterea animalelor;

5. dezvoltarea agriculturii și silviculturii în vederea menținerii și creării de noi locuri de muncă, generatoare de venituri alternative, prin diversificarea activităților din zona montană;

6. îmbunătățirea prelucrării și valorificării superioare a resurselor montane prin creșterea calității și a valorii adăugate;

7. aplicarea unor practici de management durabil al pădurilor din etajul montan, ținând cont de multiplele funcții ecologice ale acestora;

8. ameliorarea infrastructurilor montane și reabilitarea obiectivelor turistice;

9. gospodărirea integrată și durabilă a bazinelor hidrografice din zona montană;

10. conservarea, reabilitarea și utilizarea durabilă a unor ecosisteme afectate, prin promovarea unor tehnologii care să favorizeze utilizarea durabilă a resurselor naturale, a biodiversității și a peisajului montan;

11. promovarea tehnologiilor de producție în vederea asigurării stării de sănătate a populației, a ecosistemelor, folosirea unor surse de energie care să reducă efectele adverse față de biodiversitate și de peisajul montan;

12. dezvoltarea producției ecologice montane; creșterea animalelor din rase ameliorate, cu precădere a bovinelor, ovinelor și caprinelor, în sisteme extensive și semiintensive de exploatare;

13. promovarea și dezvoltarea patrimoniului cultural național material, imobil și mobil, a celui imaterial, precum și a zonelor naturale protejate. Educarea colectivităților pentru păstrarea mediului, conservarea tradițiilor economice, culturale și etnografice montane;

14. dezvoltarea învățământului, a formării profesionale continue și a cercetării științifice aplicative pentru mediul rural montan;

15. amenajarea teritorială în vederea dezvoltării durabile a zonei montane, ținând cont de condițiile ecologice și socioeconomice specifice;

16. păstrarea caracterului tradițional al arhitecturii, supravegherea zonelor cu valoare naturală sălbatică excepțională ce urmează a fi transformate în arii protejate, stimularea meseriilor tradiționale în domeniul tehnicilor de construcție;

17. dezvoltarea unor politici durabile de transport și de planificare a infrastructurii, care vor ține cont de specificul mediului montan, prin luarea în considerare a protejării zonelor sensibile, în special a ariilor naturale protejate, a zonelor bogate în biodiversitate și a zonelor cu importanță turistică deosebită;

18. dezvoltarea și implementarea unor politici menite să crească gradul de conștientizare pentru protecția mediului, îmbunătățirea accesului publicului la informații privind dezvoltarea durabilă în zona montană, prin realizarea fluxului de informații și promovarea de programe de educație specifice în domeniu;

19. promovarea unor proiecte-pilot în vederea amenajării de gospodării montane multifuncționale;

20. constituirea băncii de date montane;

21. delimitarea zonei montane pe grade de vulnerabilitate.

3.1. În domeniul agriculturii

Obținerea unor randamente ridicate în agricultura montană și a dezvoltării comunităților rurale impune luarea următoarelor măsuri adaptate condițiilor sociale și pedoclimatice ale zonei:

1. asigurarea integrată a serviciilor necesare populației, realizarea și modernizarea infrastructurii locale, întocmirea planurilor de amenajare a teritoriului montan cu respectarea specificului acestei zone;

2. dotarea gospodăriilor montane cu mașini și utilaje pentru producția vegetală și animală, specifice zonei, prin acordarea de facilități în vederea achiziționării acestora;

3. protecția mediului montan prin acordarea de "indemnizații compensatorii de handicapuri naturale" (ICHN), în concordanță cu reglementările Consiliului Europei (EC);

4. sprijinirea familiilor tinere din zona montană în vederea organizării de gospodării viabile;

5. dezvoltarea sectorului zootehnic, cu predilecție al bovinelor, ovinelor și caprinelor, prin:

- ameliorarea raselor de animale;

- modernizarea adăposturilor, îmbunătățirea condițiilor de cazare, igienă și de protecție a mediului montan, obținerea de produse animaliere de bună calitate, ameliorarea calității fânurilor și a altor categorii de furaje;

- colectarea, procesarea și valorificarea superioară a acestor produse;

6. îmbunătățirea calitativă a pajiștilor naturale montane prin:

- lucrări de cartare agrochimică;

- corectarea acidității solului;

- combaterea eroziunii solului;

- însămânțări și supraînsămânțări;

- efectuarea anuală a lucrărilor de întreținere, utilizarea îngrășămintelor naturale;

7. dezvoltarea pomiculturii și culturilor de arbuști fructiferi, a culturilor de plante medicinale și aromatice, îmbunătățirea sistemelor de colectare, procesare și valorificare;

8. organizarea de gospodării-pilot multifuncționale în domeniul vegetal, zootehnic și agroturistic;

9. înființarea și organizarea de forme asociative ale agricultorilor din zona montană și sprijinirea funcționării acestora;

10. utilizarea terenurilor cu respectarea bunelor practici agricole.

3.2. În domeniul dezvoltării și diversificării activităților economice generatoare de venituri alternative:

1. susținerea familiilor de agricultori din zona montană prin acordarea de înlesniri în condițiile legii, asistență tehnică și de formare, în vederea construirii și modernizării gospodăriilor pentru practicarea agroturismului;

2. stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, pentru valorificarea durabilă a resurselor locale, a meșteșugurilor și artizanatului și crearea de noi locuri de muncă.

3.3. În domeniul învățământului și formării profesionale în specificul agromontan:

1. sprijinirea organizării de școli de arte și meserii cu profil agromontan;

2. elaborarea de manuale, broșuri, pliante și ghiduri necesare învățământului, formării profesionale a producătorilor agricoli și procesatorilor, în domeniul agromontan;

3. organizarea în cadrul Centrului de Formare și Inovație pentru Dezvoltare în Carpați a unor programe de formare profesională a agricultorilor montani, corespunzător Planului național pentru agricultură și dezvoltare rurală;

4. organizarea de loturi demonstrative în cadrul școlilor din mediul rural montan și în gospodăriile populației, cu culturi adaptate condițiilor pedoclimatice. Înființarea de ateliere meșteșugărești;

5. sprijin privind sistemul de gestionare și implementare a fondurilor structurale;

6. sprijinirea accesului la informații și la programe de promovare; organizarea de instruiri și schimburi de experiență;

7. organizarea de manifestări în vederea valorificării patrimoniului cultural și istoric, prin promovarea și dezvoltarea artei populare, a meșteșugurilor, artizanatului tradițiilor etnofolclorice.

3.4. În domeniul cercetării montanologice

Cercetarea în domeniul montanologiei are ca obiective:

1. stabilirea și promovarea de tehnologii agricole specifice în scopul dezvoltării durabile a gospodăriilor montane;

2. utilizarea inovațiilor tehnologice pentru dezvoltarea proceselor de producție sigure și economice în condițiile montane;

3. stabilirea unor sisteme de exploatare și de asistență sanitar-veterinară în zona montană, asigurarea de material genetic valoros și ameliorarea raselor de animale adaptate arealului montan;

4. inventarierea și evaluarea resurselor naturale, sociale și economice ale zonei montane.

3.5. În domeniul silviculturii și protecției mediului înconjurător:

1. sprijinirea proprietarilor și/sau a deținătorilor de terenuri cu vegetație forestieră în vederea gestionării durabile a acesteia;

2. sprijinirea înființării de asociații ale proprietarilor și/sau ale deținătorilor de păduri;

3. susținerea programelor de reconstrucție ecologică a zonelor afectate;

4. susținerea programelor de investiții în infrastructura comunităților locale: alimentări cu apă potabilă, canalizare, stații de epurare;

5. sprijinirea dezvoltării rețelei montane de arii naturale protejate;

6. acordarea de compensații proprietarilor de terenuri din zona montană, care le administrează în regim de arie protejată;

7. protecția și gestionarea mediului montan, conservarea florei și faunei sălbatice și a habitatelor acestora.

________________