NORME TEHNICE din 24 noiembrie 2004

(1) Carcasele și semicarcasele de bovine adulte, care provin de la animale sacrificate în abatoare autorizate și care poartă un marcaj de sănătate conform legislației în vigoare, sunt clasificate și identificate în conformitate cu prezentele norme tehnice.

(2) Aplicarea prevederilor prezentelor norme tehnice este obligatorie pentru toate unitățile de abatorizare autorizate pentru export în Uniunea Europeană, fără a se ține seama de prevederile art. 2.

(1) În sensul prezentelor norme tehnice, următorii termeni se definesc astfel:

(2) În scopul stabilirii prețurilor pieței, carcasele trebuie prezentate fără înlăturarea grăsimii exterioare, gâtul fiind tăiat în conformitate cu cerințele sanitare veterinare:

(3) În momentul cântăririi și clasificării carcaselor , unitățile de abatorizare trebuie să îndeplinească prevederile alin. (1) și (2).

(1) Carcasele de bovine adulte se diferențiază în următoarele categorii:

(2) Carcasele de masculi tineri necastrați, în vârstă de până la 2 ani, vor fi distinse de carcasele altor masculi necastrați prin gradul de osificare a apofizei vertebrelor dorsale.

(3) La carcasele masculilor tineri necastrați, în vârstă de până la 2 ani, extremitățile cartilaginoase ale apofizei spinoase a primelor nouă vertebre dorsale nu trebuie să prezinte semne de osificare.

(1) Rezultatele clasificării, respectiv categoria, evaluarea conformației și a gradului de acoperire cu grăsime, se înscriu de către clasificator într-un raport de clasificare, al cărui model este întocmit de Comisia de clasificare a carcaselor.

(2) Raportul de clasificare se întocmește în 3 exemplare: un exemplar este dat deținătorului de animale, unul abatorului și unul rămâne la clasificator. Abatorul și clasificatorul trebuie să păstreze rapoartele de clasificare timp de 4 ani.

(1) Identificarea prevăzută la art. 1 alin. (1) este efectuată printr-o marcare care indică categoria, clasa de conformație și gradul de acoperire cu grăsime.

(1^1) Indicarea subclaselor de conformație se realizează cu ajutorul unor simboluri diferite de cele utilizate pentru clasificare.

(2) Marcarea se realizează prin ștampilare, pe suprafața exterioară a carcasei, cu o cerneală care nu este toxică, nu se șterge și care rezistă la căldură, conform unei metode aprobate de autoritățile naționale competente. Literele și cifrele trebuie să aibă înălțimea de minimum 2 cm.

(3) Marcajele se fac:

(4) Este permisă înlocuirea marcajului prin etichetare în următoarele condiții:

(5) Clasificarea și identificarea trebuie să se realizeze în cel mult o oră de la începerea operațiunilor de sacrificare.

(6) Marcajul și etichetele nu trebuie îndepărtate înaintea dezosării sferturilor.

(1) Prețul pieței, care urmează a fi instituit pe baza baremului de clasificare a carcaselor de bovine adulte, reprezintă prețul comunicat de abator, fără T.V.A., plătit furnizorului pentru animalul livrat la abator.

(2) Prețul se exprimă la 100 kg de carcasă prezentată conform art. 3 alin. (1) și (2), cântărită și clasificată.

(3) Greutatea care se ia în considerare este greutatea carcasei calde, cât mai curând posibil după sacrificare, din care se scad 2%.

(1) Clasificarea este verificată prin inspecții inopinate ale inspectorilor împuterniciți care au responsabilități în Sistemul de clasificare a carcaselor de porcine, bovine și ovine, conform prevederilor Ordinului ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 132/2006 pentru împuternicirea inspectorilor care vor avea responsabilități în Sistemul de clasificare a carcaselor de porcine, bovine și ovine, cu completările ulterioare, și ale Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 353/2006 pentru aprobarea atribuțiilor și modalităților de funcționare ale inspecției privind activitatea de clasificare a carcaselor, împuternicirea inspectorilor din cadrul direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală județene pentru realizarea activității de inspecție, precum și stabilirea zonelor în care inspectorii își desfășoară activitatea, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Controalele trebuie efectuate cel puțin de două ori pe trimestru, în toate unitățile autorizate care efectuează clasificarea, iar în cazul în care se constată un număr semnificativ de clasificări incorecte sau de identificări neconforme, se măresc numărul carcaselor examinate și frecvența controalelor.