NORME METODOLOGICE din 30 noiembrie 2004

(1) În sensul prezentelor norme metodologice, unitatea de învățământ preuniversitar de stat, ca persoană juridică, denumită în continuare unitate de învățământ, este entitatea școlară care are înscriși în cursul unui an de învățământ un număr minim de 200 de elevi din învățământul obligatoriu, liceal și/sau de arte și meserii sau minim 100 de preșcolari.

(2) Actualele unități de învățământ cu un număr mai mic de 200 de elevi sau 100 de preșcolari, după caz, intră în componența unor unități de învățământ cu personalitate juridică aparținând aceluiași ordonator principal de credite, ca structuri școlare ale acestora.

(3) În mod excepțional, pe baza criteriilor înscrise în Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar de stat, autoritățile administrației publice locale pot aproba, cu avizul Ministerului Educației și Cercetării, funcționarea ca persoane juridice a unor unități cu un număr mai mic de 200 de elevi sau 100 de preșcolari, după caz, care, ca structuri ale altor unități, ar face imposibilă buna lor funcționare. Avizul de funcționare a acestor unități se acordă pe baza unor memorii de fundamentare întocmite de consiliile locale. În comunele și orașele în care numărul de preșcolari/elevi școlarizați este mai mic de 200 vor funcționa unități de învățământ cu personalitate juridică sub acest efectiv.

(1) Unitatea de învățământ este condusă de consiliul de administrație. Directorul unității de învățământ este președintele consiliului de administrație. Directorul exercită conducerea executivă a unității de învățământ, în conformitate cu responsabilitățile și atribuțiile conferite de lege, cu hotărârile consiliilor locale și cu hotărârile consiliului de administrație al unității. În activitatea de conducere directorul este ajutat, după caz, de directorul adjunct și se bazează pe consiliul profesoral și consiliul școlar.

(2) Activitatea managerială curentă a structurilor școlare este asigurată de un cadru didactic coordonator, desemnat de directorul unității de învățământ.

(1) Unitățile de învățământ au conturi la Trezoreria Statului și propria lor activitate financiar-contabilă.

(2) Directorul unității de învățământ are calitatea și exercită atribuțiile de ordonator terțiar de credite.

(3) Evidența contabilă a unităților de învățământ este asigurată de contabili/administratori financiari de patrimoniu încadrați cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau cu contract individual de muncă cu timp parțial, în funcție de mărimea și de complexitatea activității.

(1) Consiliul de administrație al unității de învățământ este format din: director, director adjunct, reprezentantul consiliului local, reprezentantul primarului, reprezentanți ai părinților, 1-5 reprezentanți ai cadrelor didactice, reprezentantul agenților economici și un reprezentant al elevilor, pentru ciclul secundar superior. În funcție de mărimea și de complexitatea unității, consiliul de administrație va fi format din 9-15 membri. În mediul rural se va avea în vedere ca în consiliile de administrație să fie reprezentate corespunzător structurile școlare din satele care aparțin localităților și în care sunt școlarizați elevi/preșcolari; reprezentarea poate fi asigurată de cadrul didactic coordonator al structurii școlare.

(2) La ședințele consiliului de administrație participă, cu statut de observator, reprezentantul/reprezentanții organizației/organizațiilor sindicale reprezentative din unitatea de învățământ sau reprezentantul salariaților, după caz.

(1) Cadrele didactice care fac parte din consiliul de administrație sunt alese de consiliul profesoral. Reprezentanții consiliului local, ai primarului și ai consiliului reprezentativ al părinților sunt desemnați de aceste organisme. Reprezentantul agenților economici este desemnat de asociațiile patronale sau de consiliul local, după caz.

(2) Consiliul de administrație desemnează din rândul salariaților un secretar, de regulă secretarul unității de învățământ.

(3) Dezbaterile, punctele de vedere ale tuturor participanților și hotărârile consiliului de administrație se consemnează în registrul de procese-verbale al consiliului, care este înseriat.

(1) Activitatea de organizare și coordonare a procesului instructiv-educativ al unității de învățământ se desfășoară pe baza unui contract de management educațional încheiat pe o perioadă de 4 ani între directorul unității de învățământ, pe de o parte, și inspectorul școlar general, pe de altă parte.

(2) Gradul de îndeplinire a prevederilor contractuale și calitatea actului managerial se evaluează anual de o comisie de evaluare și audit managerial desemnată de inspectoratul școlar.

a) administrează, prin delegare din partea consiliului local, terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar și prin preluare de la vechiul consiliu de administrație, celelalte componente ale bazei materiale - mijloace fixe, obiecte de inventar, materiale etc., care sunt de drept proprietatea unității de învățământ. Predarea-preluarea patrimoniului se face pe bază de protocol de predare-preluare semnat de noul director al școlii ca președinte al consiliului de administrație al acesteia, pe de o parte, și ordonatorul principal de credite și vechiul director al școlii, pe de altă parte. În cazul în care vechiul director rămâne în continuare în aceeași funcție, această operațiune nu mai are loc. Predarea-preluarea bazei materiale se face pe bază de inventariere a patrimoniului și a documentelor justificative de existență a acesteia. În cazul în care vechiul director este în imposibilitate de a participa la actul de predare-preluare a patrimoniului, el poate fi înlocuit de un reprezentant legal al acestuia sau de 3 membri ai vechiului consiliu de administrație, desemnați de ordonatorul principal de credite;

b) acordă avizul consultativ pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct;

c) avizează proiectul programului de dezvoltare a unității de învățământ;

d) avizează proiectele de plan anual de școlarizare, de state de funcții și de buget ale unității de învățământ;

e) stabilește structura și numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar, pe baza criteriilor de normare elaborate de Ministerul Educației și Cercetării pentru fiecare categorie de personal;

f) avizează corecțiile propuse de director, care urmează să fie operate în timpul anului în bugetul unității de învățământ;

g) aprobă repartizarea pe titluri și articole de cheltuieli a fondurilor aferente finanțării de bază, aprobate de ordonatorul principal de credite sau provenite din rectificările bugetare din timpul anului, la propunerea directorului;

h) aprobă calificativele anuale ale personalului angajat, la propunerea directorului, cu consultarea directorului adjunct;

i) avizează nivelul indemnizației de conducere a directorului;

j) desemnează un membru al său care să participe la evaluarea activității manageriale a directorilor pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educației și Cercetării cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative din învățământ, aprobată prin ordin al ministrului educației și cercetării, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I;

k) exercită orice alte atribuții care îi revin conform legii și regulamentului de organizare și funcționare a consiliului de administrație al unității de învățământ.

a) prezidează ședințele consiliului de administrație;

b) reprezintă unitatea de învățământ în relațiile cu terțe persoane fizice și juridice, în limitele competențelor prevăzute de lege;

c) asigură condițiile de protejare și gestionare corectă a patrimoniului unității de învățământ;

d) elaborează proiectul programului de dezvoltare a unității de învățământ pe o perioadă de 4-6 ani;

e) elaborează proiectele de plan anual de școlarizare și proiectul de buget ale unității de învățământ;

f) elaborează statele de funcții pentru personalul nedidactic și didactic auxiliar al unității;

g) propune consiliului de administrație corecțiile bugetare care se impun în timpul anului, ca urmare a creșterii sau diminuării veniturilor și/sau cheltuielilor aferente finanțării proporționale globale și finanțării complementare;

h) face parte din comisia de selecție și promovare a personalului necesar unității de învățământ;

i) stabilește atribuțiile personalului din subordine;

j) negociază și semnează contractele individuale de muncă și fișele individuale ale posturilor pentru personalul din unitate. La cererea salariaților membri de sindicat, aceștia vor fi asistați la negocieri de către liderul organizației sindicale reprezentative din care fac parte;

k) propune nivelul indemnizației de conducere a directorului adjunct;

l) atribuie orele rămase neocupate după derularea etapelor mișcării personalului didactic, prin cumul sau plata cu ora, personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate;

m) asigură realizarea evaluării anuale a personalului încadrat și propune consiliului de administrație calificativele anuale rezultate în urma evaluării;

n) răspunde în fața ordonatorului principal de credite în ceea ce privește managementul financiar;

o) răspunde în fața inspectorului școlar general pentru asigurarea calității managementului educațional;

p) răspunde în fața consiliului de administrație pentru problemele de natură administrativă;

q) exercită orice alte atribuții care îi revin potrivit prevederilor legale în vigoare.

(1) Statul de funcții pentru personalul didactic și didactic auxiliar din unitățile de învățământ se întocmește de către directorul adjunct, este însușit de directorul unității de învățământ, este avizat de consiliul de administrație și de ordonatorul principal de credite și este aprobat de inspectorul școlar general al inspectoratului școlar județean, respectiv al municipiului București.

(2) Ocuparea funcțiilor didactice din unitățile de învățământ se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, și cu dispozițiile metodologiei privind mișcarea personalului, elaborată de Ministerul Educației și Cercetării cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative din învățământ, aprobată prin ordin al ministrului educației și cercetării.

(1) Directorul unității de învățământ este salarizat pe baza contractului de management educațional încheiat între acesta, pe de o parte, și inspectorul școlar general al inspectoratului școlar, pe de altă parte.

(2) Remunerarea directorului unității de învățământ este asigurată printr-un salariu de bază care se calculează la nivelul maxim al funcției didactice corespunzătoare studiilor - educator, învățător, profesor gradul I cu vechime de peste 40 de ani - la care se adaugă o indemnizație de conducere de până la 50%. Nivelul indemnizației de conducere se stabilește de către inspectorul școlar general în baza avizului consiliului de administrație al unității de învățământ, în funcție de următoarele criterii: numărul de elevi, mărimea și gradul de complexitate al activității din unitatea de învățământ, performanțele manageriale ale acestora, performanțele educaționale ale unității de învățământ, pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educației și Cercetării cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative din învățământ.

(3) Directorul adjunct este salarizat pe baza contractului de management educațional încheiat cu directorul unității, ca formă a contractului individual de muncă.

(4) Remunerarea directorului adjunct al unității de învățământ este asigurată printr-un salariu de bază care se calculează la nivelul maxim al funcției didactice corespunzătoare studiilor, la care se adaugă o indemnizație de conducere de până la 40%. Nivelul indemnizației de conducere se aprobă de inspectorul școlar general, la propunerea directorului unității de învățământ, cu avizul consiliului de administrație al unității de învățământ.

(5) Indemnizațiile de conducere ale directorului și directorului adjunct sunt prevăzute în contractul de management educațional și pot fi revizuite anual în funcție de modificările volumului și gradului de complexitate al activității și de performanțele individuale manageriale.

(6) Pentru activitatea desfășurată în calitate de cadru didactic coordonator, persoana desemnată în această funcție va beneficia de sporul pentru orele suplimentare conform art. 120 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările ulterioare, coroborat cu art. 19 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2003 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 164/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Directorul unității de învățământ este degrevat total sau parțial de norma didactică de predare și nu poate preda în regim de cumul sau plata cu ora. Degrevarea totală de normă se face numai cu consimțământul directorului. Obligația de predare nu poate depăși 6 ore săptămânal și se înscrie în contractul de management educațional.

(2) Directorul adjunct are obligație de catedră de 2-6 ore și nu poate preda în regim de cumul sau plata cu ora. Obligația de predare se înscrie în contractul de management educațional.

(1) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv pentru învățământul special:

a) componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanțate de Guvernul României și de organisme financiare internaționale, precum și rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;

b) bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum și bursele pentru elevii străini și etnicii români din afara granițelor țării;

c) organizarea evaluărilor, simulărilor și a examenelor naționale;

d) perfecționarea pregătirii profesionale a personalului didactic de predare și didactic auxiliar, precum și organizarea examenelor naționale de ocupare a posturilor didactice;

e) manualele școlare pentru învățământul obligatoriu și pentru elevii cu dificultăți materiale din învățământul liceal și de arte și meserii;

f) finanțarea, pe bază de hotărâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investiții, modernizare și dezvoltare a bazei materiale a instituțiilor publice de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări și reabilitări de școli și dotări;

g) finanțarea unor programe naționale de protecție socială, stabilite prin reglementări specifice;

h) finanțarea organizării pentru elevi de concursuri pe obiecte de învățământ și pe meserii, tehnico-aplicative, științifice, de creație, concursuri și festivaluri cultural-artistice, campionate și concursuri sportive școlare, cu participare națională și internațională, precum și de olimpiade internaționale pe obiecte de învățământ.

(2) Finanțarea cheltuielilor privind inspectoratele școlare, casele corpului didactic, palatele și cluburile copiilor și elevilor, centrele și cabinetele de asistență psiho-pedagogică, centrele logopedice, cabinetele școlare, cluburile sportive și școlare se asigură din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării.

(3) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale unităților de învățământ special se asigură din bugetul consiliului județean, respectiv al sectoarelor municipiului București, și din bugetul de stat.

(4) Consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București, asigură fonduri pentru organizarea și desfășurarea olimpiadelor și concursurilor școlare/județene/ale municipiului București.

(5) Consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București, alocă, prin hotărâri proprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora, în vederea finanțării unităților de învățământ preuniversitar de stat. Cuantumul sumelor alocate fiecărui buget local de către consiliul județean/Consiliul General al Municipiului București din cotele defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora se stabilește pe baza următorilor indicatori:

(6) Unitățile de învățământ pot obține venituri proprii din:

a) activități aducătoare de venit - cursuri și activități facultative solicitate de elevi, cursuri de educație permanentă, inclusiv formare profesională continuă, participarea la programe cu finanțare externă, participarea la realizarea unor programe comunitare de studii, cercetare, activități de servicii și producție, închirieri de spații temporar disponibile, taxe percepute conform legii (de școlarizare, pentru eliberarea unor documente școlare), alte venituri ale unității de învățământ, activități cultural-artistice, venituri din activitatea internatelor și cantinelor școlare și altele asemenea;

b) donații, sponsorizări și contribuții ale comitetelor de părinți sau oferite de persoane fizice și juridice.

(7) Veniturile proprii nu diminuează finanțarea de bază și finanțarea complementară.

(8) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot organiza activități finanțate integral din venituri proprii, aprobate prin hotărâre a consiliului de administrație.

(9) Excedentele anuale rezultate din execuția bugetelor de venituri și cheltuieli ale activităților finanțate integral din venituri proprii se reportează în anul următor și se utilizează cu aceeași destinație sau, cu aprobarea consiliului de administrație, se utilizează pentru finanțarea altor cheltuieli ale unităților de învățământ.

(10) Fondurile provenite din donații și sponsorizări sunt utilizate potrivit destinației indicate de donator/sponsor sau potrivit hotărârii consiliului de administrație în cazul în care donatorul/sponsorul nu a indicat destinația.

a) finanțarea de bază, proporțională cu numărul de preșcolari/elevi, pentru următoarele categorii de cheltuieli:

b) finanțarea complementară, aferentă următoarelor categorii de cheltuieli:

(1) Economiile realizate în timpul anului la unele articole de cheltuieli aferente finanțării de bază pot fi folosite, cu avizul consiliului de administrație și al consiliului local, la alte articole de cheltuieli aferente finanțării de bază.

(2) Aceste economii nu afectează nivelul alocațiilor bugetare la care unitățile de învățământ au dreptul pentru finanțarea de bază și cea complementară.

(1) Finanțarea complementară se efectuează în funcție de necesitățile de cheltuieli ale unității de învățământ preuniversitar de stat la propunerea unităților de învățământ preuniversitar de stat, iar fondurile se alocă de către finanțatori - bugetul de stat, bugetul local, agenții economici - la cerere, pe baza unor documente justificative privind necesarul acestor cheltuieli.

(2) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat fundamentează sumele necesare în vederea finanțării complementare, potrivit normelor metodologice pentru elaborarea proiectelor de buget, transmise de Ministerul Finanțelor Publice.

(3) Pentru bursele elevilor, propunerile unităților de învățământ se înaintează la inspectoratele școlare județene și al municipiului București. După analiza acestor propuneri în cadrul comisiei județene pentru finanțarea învățământului preuniversitar, respectiv a municipiului București, acestea se înaintează la Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar. Pe baza datelor transmise de comisia județeană pentru finanțarea învățământului preuniversitar, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar înaintează Ministerului Educației și Cercetării propunerile privind nivelul alocațiilor bugetare ce vor fi incluse în legea anuală a bugetului de stat pentru finanțarea burselor elevilor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1.

a) La nivel central

b) La nivel județean

c) La nivel local

a) Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar

b) Comisia județeană pentru finanțarea învățământului preuniversitar

c) Comisia locală de finanțare a învățământului preuniversitar

(1) Bugetul unității de învățământ preuniversitar de stat se fundamentează pe baza principiilor finanțării de bază și finanțării complementare, pe categoriile de cheltuieli înscrise în clasificația bugetară, având în vedere următorii indicatori:

(2) La fundamentarea indicatorilor din bugetul unității de învățământ preuniversitar de stat se va avea în vedere că anul financiar bugetar cuprinde sfârșitul unui an școlar și începutul anului școlar următor.

(3) Conducerea unității de învățământ preuniversitar de stat are obligația să își fundamenteze cheltuielile pe bază de indicatori fizici și valorici care să reflecte în mod real necesarul de finanțare, aplicându-se măsuri pentru utilizarea cu maximă eficiență a bazei materiale existente și a fondurilor, în interesul procesului de învățământ și al elevilor.

(4) Proiectul de buget se întocmește în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat, respectiv a proiectului bugetului local, se definitivează după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat și se aprobă o dată cu aprobarea bugetelor locale.

(5) În anexele la bugetul unității de învățământ preuniversitar de stat se prezintă bugetul privind veniturile și cheltuielile activităților aducătoare de venituri proprii și bugetul de venituri și cheltuieli al internatelor, căminelor și cantinelor pentru elevi și preșcolari.

(6) În cazul în care volumul indicatorilor de cheltuieli aferente finanțării de bază propus în proiectul de buget depășește volumul de fonduri comunicat de consiliul local, conducerea unității va întocmi și va înainta consiliului local/județean, respectiv Consiliului General al Municipiului București, după caz, un memoriu de fundamentare din care să rezulte cauzele acestor depășiri.

(7) Finanțarea de bază proporțională cu numărul de elevi/preșcolari se fundamentează pe baza modelului prevăzut în anexa nr. 2.

a) veniturile rezultate din activitatea de producție ateliere-școală, ferme agricole, prestări de servicii și altele asemenea -, care cuprind sumele încasate de unitatea de învățământ din activitatea de conversie și reconversie profesională, școlarizare, cursuri de inițiere în domeniul informaticii, limbi străine, activități de producție, prestări de servicii și alte activități, în condițiile legii;

b) taxele de la persoane fizice și juridice.

c) veniturile din închirierea spațiilor disponibile se înscriu în buget la nivelul chiriei stabilite în contractele de închiriere, la care se adaugă obligatoriu cheltuielile cu întreținerea și utilitățile folosite, impozitele pe terenuri și clădiri;

d) veniturile din donații reprezintă sumele donate de persoane fizice și juridice din țară sau străinătate. Acestea se înscriu fie la nivelul execuției anului precedent, fie la nivelul estimat pentru exercițiul anului curent, independent de veniturile din anul precedent;

e) veniturile din sponsorizări primite de la persoanele juridice sau fizice, conform legii;

f) venituri din surse externe obținute pe bază de programe de finanțare;

g) alte venituri.

a) Cheltuielile pentru activitatea de producție - ateliere-școală, ferme agricole, servicii și altele asemenea - se stabilesc pe bază de devize întocmite pentru fiecare activitate de producție, prestări de servicii, în limita veniturilor prevăzute să fie realizate.

b) Cheltuielile pentru desfășurarea examenelor sau a cursurilor de pregătire solicitate de persoanele fizice și juridice se stabilesc în limita veniturilor din taxele respective. În acest scop se întocmesc note de fundamentare în care se cuprind taxele cuvenite pentru activitățile respective și cheltuielile aferente realizării acestor venituri, și anume: drepturile cuvenite comisiilor de examen, cheltuielile de întreținere a sălilor de examene, pentru utilizarea calculatoarelor, procurarea rechizitelor (hârtie, ștampile, cerneală, tușuri și altele asemenea) necesare în vederea desfășurării examenelor.

c) Cheltuielile necesare pentru tipărirea certificatelor sau a diplomelor de absolvire se stabilesc în limita sumelor încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor.

d) Cheltuielile din veniturile încasate în urma închirierii de spații.

e) Cheltuielile din sumele încasate drept donații și sponsorizări se înscriu în buget pentru realizarea acțiunii stabilite de donator sau în contractele de sponsorizare, după caz. În situația în care nu au fost stabilite destinații împreună cu sponsorii și cu donatorii, sumele din sponsorizări și donații se folosesc pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de funcționare ale unităților de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv pentru cheltuielile de personal.

f) Cheltuielile din alte surse de venituri realizate în condițiile legii.

(1) Proiectele de bugete elaborate de unitățile de învățământ preuniversitar de stat se prezintă autorității administrației publice locale, în faza de fundamentare a proiectului bugetului de stat și a proiectelor bugetelor locale.

(2) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat prezintă autorității publice locale proiectul de buget și fundamentările corespunzătoare.

(3) Directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat răspund de exactitatea datelor cuprinse în notele de fundamentare care au stat la baza întocmirii proiectului de buget al fiecărei unități de învățământ.

(1) După aprobarea legii bugetului de stat, consiliul județean și Consiliul General al Municipiului București, prin hotărâre și cu asistența tehnică a direcției generale a finanțelor publice și a inspectoratului școlar, vor repartiza unităților administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și, după caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora.

(2) Consiliile locale adaugă la sumele primite de la bugetul de stat și bugetul județului sumele alocate din bugetul propriu învățământului și aprobă bugetul fiecărei unități de învățământ. Bugetele aprobate conform legii se comunică unităților de învățământ și trezoreriilor în a căror rază teritorială își au sediul aceste unități.

(3) După aprobare, bugetele unităților de învățământ preuniversitar de stat reprezintă documentul pe baza căruia se asigură finanțarea cheltuielilor acestora în exercițiul financiar respectiv.

(1) Etapele care trebuie urmate sunt:

a) Unitățile de învățământ solicită deschiderea de credite până la data de 20 a lunii în curs pentru luna următoare.

b) Deschiderea și repartizarea creditelor bugetare se efectuează de către ordonatorul principal de credite pe baza bugetului propus de directorul unității de învățământ și aprobat de ordonatorul principal de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 "Învățământ", cu desfășurarea pe titlurile clasificației bugetare economice, și anume: 02 "Cheltuieli de personal", 20 "Cheltuieli materiale și servicii", 34 "Subvenții", 38 "Transferuri" și 70 "Cheltuieli de capital". Repartizarea creditelor se efectuează pe bază de dispoziții bugetare în perioada 25-30 a lunii în curs pentru luna următoare, pe seama unităților de învățământ care au conturi deschise la unitățile teritoriale de trezorerie și contabilitate publică.

(2) La primirea dispoziției bugetare unitatea teritorială de trezorerie și contabilitate publică înregistrează creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, în contul unității de învățământ preuniversitar de stat: 02 "Credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanțați din bugetele locale", care se desfășoară în conturi analitice, pe titluri, corespunzător repartizării creditelor bugetare.

(3) Unitățile teritoriale de trezorerie și contabilitate publică comunică unităților de învățământ preuniversitar de stat, după caz, primirea dispozițiilor bugetare privind repartizarea creditelor bugetare de către ordonatorul principal de credite, eliberând și extrase de cont.

(4) Directorul unității de învățământ preuniversitar de stat răspunde dacă nu solicită la termen ordonatorului principal de credite necesarul de fonduri pentru asigurarea în luna următoare a finanțării proporționale și complementare.

(5) În cazul nedeschiderii la timp a creditelor bugetare din motive imputabile ordonatorului principal de credite, răspunderea revine acestuia.

(1) Ordonatorii terțiari de credite încasează veniturile proprii în numerar, prin casieria proprie sau prin mandatar de la persoanele fizice și prin virament de la persoanele juridice, în conturile deschise la unitățile teritoriale de trezorerie și contabilitate publică 50.04 "Disponibil din venituri proprii ale instituțiilor de subordonare locală" și 50.10 "Disponibil al instituțiilor subvenționate din bugetul local", în cazul veniturilor care privesc activitatea internatelor, căminelor și cantinelor.

(2) Mandatarul se stabilește de către directorul unității de învățământ preuniversitar de stat și poate fi administratorul, secretarul școlii sau un cadru didactic.

(3) Operațiunile de încasări prin casieria proprie se organizează potrivit dispozițiilor legale în vigoare și se efectuează numai pe bază de documente legale aprobate de persoanele în drept, care se înregistrează cronologic în registrul jurnal de casă.

(4) Încasările zilnice în numerar se depun de către mandatari în conturile 50.04 "Disponibil din venituri proprii ale instituțiilor de subordonare locală" și 50.10 "Disponibil al instituțiilor subvenționate din bugetul local", după caz, deschise pe seama unităților de învățământ preuniversitar de stat la unitățile teritoriale de trezorerie și contabilitate publică, astfel:

a) în prima zi lucrătoare de la încasare, în cazul în care unitatea de învățământ are sediul în localitatea în care funcționează unitatea trezoreriei la care are contul deschis;

b) în a doua zi lucrătoare de la încasare, în cazul în care unitatea de învățământ preuniversitar de stat are sediul în altă localitate decât unitatea trezoreriei la care are contul deschis.

(5) Pentru operațiunile prin virament se utilizează ordine de plată tip trezorerie, în care se specifică pe verso natura sumelor virate.

(1) Angajarea cheltuielilor se efectuează de către ordonatorii de credite, pe bază de documente legale (contracte, comenzi, convenții etc.) vizate pentru controlul financiar preventiv, întocmite distinct pentru cheltuieli care se suportă din bugetul local și din venituri proprii, după caz.

(2) În toate documentele de plată va fi înscrisă în mod obligatoriu subdiviziunea clasificației din buget în care se încadrează plățile respective.

(3) La ordonatorii terțiari de credite se organizează și funcționează controlul financiar preventiv în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv, republicată.

(4) În vederea urmăririi execuției bugetelor, ordonatorii terțiari de credite efectuează plățile de casă prin următoarele conturi deschise la unitățile trezoreriilor, prin care își derulează operațiunile de încasări și plăți, și anume:

a) pentru cheltuielile efectuate din bugetul local:

b) pentru cheltuielile efectuate din bugetul de stat:

(5) Cheltuielile din venituri proprii se efectuează din conturile 50.04 "Disponibil din venituri proprii ale instituțiilor de subordonare locală" și 50.10 "Disponibil al instituțiilor subvenționate din bugetul local", după caz.

(6) Ordonatorii terțiari de credite au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți, precum și a celorlalte operațiuni patrimoniale, în mod cronologic și sistematic, în conturile corespunzătoare din planul de conturi pentru instituțiile publice, aprobat de Ministerul Finanțelor Publice.

(7) Ordonatorii terțiari de credite conduc evidența analitică a plăților de casă, pe capitole, subcapitole, titluri, articole și alineate, în cadrul următoarelor conturi de finanțare bugetară:

(1) Ordonatorii terțiari de credite întocmesc trimestrial și anual situații financiare privind execuția bugetară, în conformitate cu normele metodologice ale Ministerului Finanțelor Publice.

(2) Pentru fondurile primite de la Ministerul Educației și Cercetării, ordonatorii terțiari de credite întocmesc contul de execuție a bugetului de stat pe formularul cuprins în situațiile financiare pentru instituții publice și îl prezintă inspectoratelor școlare.

(3) Situațiile financiare trimestriale și anuale privind execuția bugetară, prezentate ordonatorilor principali de credite și trezoreriilor, vor conține în mod obligatoriu anexele nr. 3 și 4. Câte un exemplar din aceste anexe va fi înaintat la inspectoratul școlar județean, respectiv al municipiului București.

(4) Inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului București, prin compartimentele de contabilitate și informatizare, centralizează situațiile privind execuția bugetară pe unități de învățământ prevăzute în anexele nr. 3 și 4 și le transmit Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar și comisiilor județene de finanțare a învățământului preuniversitar.

(1) Directorii unităților de învățământ au obligația ca, după aprobare, să facă publice bugetele anuale ale unităților pe care le conduc, evidențiindu-se cuantumul indicatorilor de venit pe fiecare sursă - buget de stat, buget local și venituri proprii, precum și destinația cheltuielilor.

(2) Ordonatorul de credite este obligat ca, după înaintarea lor la trezorerie, să facă publice situațiile financiare trimestriale și anuale.