LEGE Nr. 73 din 5 iulie 1995

privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1 — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Articolul 1

Pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare este parte componenta a apărării naționale și are la baza prevederile Constituției și principiile doctrinei militare de apărare a României. Aceasta cuprinde ansamblul de măsuri și de acțiuni care se stabilesc și se realizează din timp de pace în vederea valorificării potențialului economic și uman al tarii pentru satisfacerea nevoilor de apărare și asigurarea continuității activităților economico-sociale în caz de mobilizare sau de război.

Articolul 2

Elaborarea măsurilor și a acțiunilor, precum și coordonarea și controlul activităților destinate pregătirii economiei naționale, a teritoriului pentru apărare și pentru mobilizarea naționala se asigura de către autoritățile publice, potrivit competentelor stabilite prin Constituție și legile tarii.

Articolul 3

Consiliul Suprem de Apărare a Tarii analizează și aproba proiectul planului de mobilizare a economiei naționale și proiectul bugetului de stat pentru primul an de război.

Articolul 4

Guvernul răspunde de pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și asigura aplicarea măsurilor referitoare la aceste domenii, potrivit legii, hotărîrilor Parlamentului și ale Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, în care scop:

a) organizează, coordonează și controlează activitatea ministerelor și a celorlalte organe și autorități ale administrației publice în legătură cu realizarea sarcinilor referitoare la pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare;

b) elaborează, din timp de pace, proiectul planului de mobilizare a economiei naționale și proiectul bugetului de stat pentru primul an de război;

c) stabilește obligațiile care revin ministerelor, autorităților administrației publice și agenților economici prin planul de mobilizare a economiei naționale și ia măsuri pentru asigurarea de bunuri materiale și servicii necesare forțelor sistemului național de apărare și populației, la război;

d) elaborează programe curente și de perspectiva referitoare la pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare;

e) ia măsuri pentru realizarea prevederilor bugetare privind resursele financiare și materiale necesare pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare;

f) stabilește măsuri de trecere de la programul economic curent la aplicarea planului de mobilizare a economiei naționale și urmărește realizarea acestora;

g) coordonează activitățile de cercetare, asimilare, producție și asigurare tehnico-materială destinate inzestrarii forțelor sistemului național de apărare;

h) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege în acest domeniu.

Articolul 5

Pentru îndeplinirea atribuțiilor care revin Guvernului cu privire la pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, în subordinea sa funcționează Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, încadrat cu specialiști militari și civili.

Organizarea, funcționarea și atribuțiile Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Capitolul 2 — Pregătirea economiei naționale pentru apărare ↑ Cuprins

Articolul 6

În vederea asigurării cererilor de produse și servicii necesare forțelor sistemului național de apărare, precum și a nevoilor economiei naționale și ale populației la război, Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale elaborează proiectul planului de mobilizare a economiei naționale pentru primul an de război.

Articolul 7

Proiectul planului de mobilizare a economiei naționale cuprinde sarcinile ministerelor, celorlalte autorități ale administrației publice, agenților economici și instituțiilor publice pentru asigurarea necesarului forțelor sistemului național de apărare, economiei naționale și ale populației pentru primul an de război, precum și resursele ce se vor utiliza în acest scop.

Ministerul Finanțelor, pe baza proiectului planului de mobilizare a economiei naționale, elaborează proiectul bugetului de stat pentru primul an de război.

Articolul 8

Ministerele, celelalte autorități ale administrației publice, agenții economici, instituțiile publice și instituțiile sociale au obligația sa ia măsuri din timp de pace pentru realizarea sarcinilor ce le revin din planul de mobilizare a economiei naționale, trimis de către Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, în domeniile care îi privesc. În acest scop întocmesc documentele necesare privind pregătirea de mobilizare.

Articolul 9

Măsurile de pregătire a economiei naționale pentru apărare, care se realizează din timp de pace, sunt cuprinse în programele curente și de perspectiva și se referă la: stabilirea, crearea și păstrarea capacităților și a rezervelor de mobilizare, actualizarea documentațiilor, întocmirea de studii, note de fundamentare, precum și alte acțiuni care vor fi apreciate ca necesare.

Articolul 10

Planul de mobilizare a economiei naționale și proiectul bugetului de stat pentru primul an de război se actualizează de cîte ori este nevoie.

Articolul 11

Punerea în aplicare a planului de modernizare a economiei naționale și a execuției bugetului de stat pentru primul an de război se aproba de către Parlament, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Tarii.

Articolul 12

Agenții economici și instituțiile publice, potrivit obligațiilor ce le revin din planul de modernizare a economiei naționale și din programele curente și de perspectiva, stabilesc, creează și păstrează, din timp de pace, capacități și rezerve de mobilizare necesare pentru realizarea sarcinilor respective.

Articolul 13

Constituie capacități de mobilizare:

a) în industrie: capacitatile de cercetare și producție stabilite și pregătite în scopul fabricării sau repararii, la mobilizare sau la război, a tehnicii și a materialelor militare, precum și cele specializate în realizarea de colaborări pentru acestea;

b) în transporturi și comunicații: mijloacele, instalațiile și amenajările aferente destinate a satisface la mobilizare sau la război, în exclusivitate, nevoile de transport și telecomunicații ale componentelor sistemului național de apărare;

c) în domeniul ocrotirii sănătății: spitalele existente în rețeaua sanitară și alte localuri care se transforma, la mobilizare, în spitale de zona interioară sau în detasamente de prim-ajutor medico-chirurgical; unitățile de cercetare, laboratoarele de medicina preventivă și de producție; societățile comerciale farmaceutice destinate asigurării asistenței medico-sanitare a răniților și bolnavilor din forțele sistemului național de apărare, precum și a victimelor de război din rindul populației;

d) în domeniul administrării rezervelor naționale materiale: 30% din suprafața de depozitare.

Articolul 14

Capacitatile de mobilizare pot fi folosite, în timp de pace, temporar, și pentru alte activități, cu avizul Ministerului Apărării Naționale și cu aprobarea Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, urmînd ca acestea să fie readuse la destinația inițială în termen de cel mult 30 de zile de la declararea mobilizării sau stării de război.

Agenții economici și instituțiile publice au obligația sa mențină utilajele și instalațiile din capacitatile de modernizare folosite în condițiile prevederilor alineatului precedent la parametrii normali de funcționare. Capacitatile de modernizare care nu sunt folosite se conserva, cu avizul Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale și al Ministerului Finanțelor.

Articolul 15

Schimbarea profilului capacităților de producție, definite drept capacități de mobilizare, se face prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, la propunerea Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, avizată de Ministerul Apărării Naționale, elaborata pe baza solicitării agentului economic în cauza.

Articolul 16

Documentația tehnica necesară realizării produselor militare prevăzute în planul de mobilizare a agenților economici se asigura în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului și se constituie ca rezerva de mobilizare.

Articolul 17

Rezervele de mobilizare sunt proprietate publică de stat și cuprind:

a) în industrie: materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri și elemente de completare, utilaje strict specializate, scule, dispozitive, verificatoare și alte materiale necesare în procesul de fabricație și reparatie;

b) în transporturi și comunicații: materiale destinate restabilirii și menținerii în stare de funcționare a capacităților de transport și telecomunicații necesare asigurării nevoilor forțelor sistemului național de apărare;

c) în domeniul ocrotirii sănătății: materialele sanitar-farmaceutice consumabile, materii prime și materiale necesare fabricării produselor farmaceutice, aparatura, instrumentarul medical și alte materiale necesare completării dotării unităților medico-sanitare existente în rețea, precum și a celor care se creează la război;

d) în domeniul comerțului: produse alimentare și industriale necesare asigurării cererilor unităților militare, solicitate pe plan local, la mobilizare.

Articolul 18

Rezervele materiale naționale, constituite și administrate potrivit legii, se asimilează rezervelor de mobilizare astfel: în timp de pace, pentru cantitățile constituite ca stocuri intangibile destinate nevoilor armatei și industriei de apărare, și în timp de război, pentru stocurile existente în depozite la data respectiva.

Articolul 19

Rezervele de mobilizare cuprind, de regula, produse greu de aprovizionat sau cu ciclu lung de fabricație, care se asigura din producția interna sau din import.

Nomenclatorul și nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare se aproba de către Consiliul Suprem de Apărare a Tarii o dată cu planul de mobilizare și se actualizează anual de către Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale.

Nivelurile anuale de constituire a materialelor în rezerve de mobilizare se dimensioneaza de către Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, în raport cu prioritățile transmise de Ministerul Apărării Naționale.

Articolul 20

Condițiile referitoare la modul de stabilire, creare și păstrare a capacităților și rezervelor de mobilizare, precum și a stocurilor intangibile de produse solicitate prin planurile de mobilizare ale garnizoanelor, se reglementează prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 21

Agenții economici și instituțiile publice la care se creează rezerve de mobilizare au obligația să asigure gestionarea și depozitarea separată a acestora față de materialele destinate activităților curente. Depozitarea și manipularea materialelor se fac în conformitate cu prevederile instrucțiunilor și ale normelor în vigoare.

Articolul 22

Pentru a evita degradarea materiilor prime, materialelor și produselor depreciabile din rezerva de mobilizare, agenții economici și instituțiile publice au obligația sa ia măsuri tehnice de păstrare și depozitare, precum și pentru improspatarea lor la timp și în mod sistematic, potrivit planurilor anuale proprii aprobate de către Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale și Ministerul Apărării Naționale. Cele care nu pot fi improspatate se păstrează în rezerva până la atingerea limitei de valabilitate sau de păstrare prevăzută în instrucțiuni, după care se scot pentru valorificare sau casare, potrivit normelor legale în vigoare.

Articolul 23

Scoaterea sub forma de împrumut a produselor din rezervele de mobilizare se face, în mod excepțional, prin hotărâri ale Guvernului, inițiate de ministerele interesate, cu avizul prealabil al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale și al Ministerului Apărării Naționale.

Articolul 24

Scoaterea definitivă și valorificarea produselor din rezervele de mobilizare se fac ca urmare a modificării sarcinilor din planul de mobilizare pentru care au fost constituite sau a tehnologiilor de fabricație, cu aprobarea Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale și cu avizul Ministerului Apărării Naționale.

Articolul 25

Materialele din rezerva de mobilizare pot fi folosite și pentru înlăturarea urmărilor unor calamitati naturale sau catastrofe, prin hotărâre a Guvernului, la propunerile ministerelor interesate, avizate de Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale și de Ministerul Apărării Naționale.

Rezerva de mobilizare se reintregeste în termenele stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 26

Asigurarea forței de muncă necesare la punerea în aplicare a planului de mobilizare a economiei naționale se face prin utilizarea personalului fără obligații militare și prin mobilizarea la locul de muncă a specialiștilor cu obligații militare, strict necesari, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 27

În vederea cunoașterii resurselor materiale existente în rezervele materiale naționale, care pot fi luate în considerare la realizarea sarcinilor din planul de mobilizare anual, Administrația Naționala a Rezervelor Materiale comunică Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale situația stocurilor, potrivit nomenclatorului de constituire a produselor respective.

Articolul 28

Pentru asigurarea nevoilor unităților militare la mobilizare, agenții economici, indiferent de forma de proprietate, sunt obligați sa pună la dispoziția acestora, în condițiile legii, produsele și serviciile solicitate prin planul de mobilizare al garnizoanei.

Asigurarea produselor se va face din stocurile curente existente în depozitele agenților economici de profil, la data declarării mobilizării, precum și din stocurile intangibile constituite în acest scop, finanțate de la bugetul de stat.

Articolul 29

La cererea Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului de Interne și a altor ministere cu sarcini pentru apărare, agenții economici sunt obligați sa păstreze în custodie produsele perisabile necesare la război.

Condițiile tehnice privind păstrarea, preschimbarea și plata tarifelor aferente se stabilesc prin contract între agenții economici și reprezentanții autorizați ai beneficiarilor conform hotărârii Guvernului.

Capitolul 3 — Pregătirea teritoriului pentru apărare ↑ Cuprins

Articolul 30

Obiectivele de pregătire a teritoriului destinate satisfacerii nevoilor operative ale forțelor sistemului național de apărare se stabilesc de Statul Major General, Ministerul de Interne și serviciile de informații, fiecare în domeniul sau de activitate, și se supun aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, de către Statul Major General împreună cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale.

Obiectivele aprobate se transmit de către Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale organului central al administrației publice specializat în amenajarea teritoriului, lucrări publice și urbanism, pentru a fi cuprinse în Planul național de amenajare a teritoriului și la ministerele de resort, în vederea includerii în programele curente și de perspectiva, pentru a fi realizate din timp de pace.

Articolul 31

Obiectivele privind pregătirea teritoriului pentru apărare se includ și în planul de mobilizare a economiei naționale pentru primul an de război.

Articolul 32

Măsurile de pregătire a teritoriului referitoare la protecția cetățenilor, a bunurilor materiale de orice natura, precum și a celor care aparțin patrimoniului cultural național al României, împotriva efectelor armelor de nimicire în masa, mijloacelor incendiare și armelor convenționale, se stabilesc și se realizează potrivit legii protecției civile.

Articolul 33

Responsabilitatea privind realizarea, exploatarea și întreținerea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare revine ministerelor de resort și autorităților administrației publice, în funcție de specificul obiectivului.

Capitolul 4 — Finanțarea pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare ↑ Cuprins

Articolul 34

Fondurile necesare pentru realizarea măsurilor și a acțiunilor privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare se aloca de la bugetul de stat. Autoritățile administrației publice centrale și locale solicita anual aceste fonduri Ministerului Finanțelor, cu avizul Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale.

Fundamentarea fondurilor care se aloca de la bugetul de stat pentru pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare se face de către ministere și celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, pe baza solicitărilor agenților economici în cauza.

Articolul 35

Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale coordonează, avizează și exercită controlul asupra modului în care sunt folosite fondurile destinate pregătirii economiei naționale și teritoriului pentru apărare, care sunt puse la dispoziția ministerelor, celorlalte autorități ale administrației publice centrale și locale și agenților economici de către Ministerul Finanțelor, urmărindu-se constituirea și utilizarea acestora în stricta conformitate cu acțiunile pentru care au fost alocate.

Articolul 36

Finanțarea acțiunilor de pregătire a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și întocmirea proiectului bugetului de stat pentru primul an de război se realizează potrivit normelor și instrucțiunilor elaborate de Ministerul Finanțelor.

Articolul 37

Cheltuielile legate de elaborarea și actualizarea lucrărilor proprii de pregătire a ministerelor, a autorităților administrației publice centrale și locale, a agenților economici și a instituțiilor sociale pentru apărare se suporta din bugetele acestora.

Capitolul 5 — Atribuțiile ministerelor, prefecturilor, consiliilor județene, consiliilor locale și ale agenților economici privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare ↑ Cuprins

Articolul 38

Ministerele, prefecturile, consiliile județene și locale, potrivit competentelor, fiecare în domeniul sau de activitate, îndeplinesc următoarele atribuții generale:

a) elaborează propuneri pentru proiectul planului de mobilizare a economiei naționale și pentru proiectul bugetului de stat pentru primul an de război și iau măsuri pentru pregătirea economiei naționale în vederea asigurării necesarului forțelor sistemului național de apărare, economiei și populației la mobilizare sau la război;

b) stabilesc, creează și păstrează capacitatile și rezervele de mobilizare, prin programe curente și de perspectiva și solicita fondurile financiare necesare realizării acestora;

c) întocmesc, pe baza metodologiei-cadru elaborata de Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, metodologii de lucru referitoare la pregătirea de mobilizare economică a agenților economici din sistemul propriu și coordonează activitatea acestora;

d) iau măsuri pentru realizarea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii.

Articolul 39

Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și serviciile de informații transmit Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale cereri de produse și servicii necesare la război, în conformitate cu metodologiile stabilite în acest sens.

Pentru asigurarea la mobilizare, pe plan local, cu produse și servicii necesare unităților militare, cererile acestora se transmit prin planul de garnizoana, la consiliile județene.

Articolul 40

Organele de specialitate, care elaborează programul economic al Guvernului, îndeplinesc următoarele atribuții specifice principale:

a) elaborează, împreună cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, programul economic pentru starea de mobilizare sau de război;

b) proiectează strategia privind reorientarea ramurilor economiei naționale pe baza estimarilor referitoare la potențialul productiv și la gradul de utilizare a acestuia, în vederea elaborării sau actualizării planului de mobilizare a economiei naționale;

c) pregătesc programe privind aprovizionarea populației cu produse agroalimentare și bunuri industriale de consum, în condițiile rationalizarii acestora, pentru a satisface nevoile de trai ale populației, în caz de mobilizare sau de război.

Articolul 41

Ministerul Finanțelor îndeplinește următoarele atribuții specifice principale:

a) elaborează proiectul bugetului de stat pentru primul an de război;

b) cuprinde, în proiectul bugetului de stat anual, fondurile solicitate pentru realizarea, prin programe curente, a măsurilor de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare.

Articolul 42

Ministerele, pe baza programelor economice ale Guvernului, îndeplinesc, fiecare în domeniul sau de activitate, următoarele atribuții specifice principale:

A. În domeniul industriei

a) elaborează planul privind activitățile ramurilor și subramurilor industriale extractive și prelucratoare la război, urmărind asigurarea cu prioritate a necesarului forțelor sistemului național de apărare, economiei naționale și populației;

b) corelează utilizarea resurselor în vederea asigurării funcționarii economiei naționale;

c) stabilesc măsuri pentru asigurarea continuității în funcționarea producătorilor de energie electrica și stabilitatii sistemului energetic național în ansamblu, la mobilizare și al război.

B. În domeniul transporturilor

a) elaborează planul activităților de transporturi în război;

b) stabilesc măsuri privind modul de protecție și aducerea în țara a mijloacelor de transport aflate în afară frontierelor;

c) includ obiectivele de pregătire operativă a teritoriului, aprobate ce Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, în programele de dezvoltare și imbunatatire a transporturilor.

C. În domeniul telecomunicatiilor

a) elaborează planul activităților de telecomunicații la război;

b) stabilesc planul de asigurare a legăturilor de telecomunicații în traficul internațional;

c) includ în programele de dezvoltare și imbunatatire a telecomunicatiilor obiectivele de pregătire operativă a teritoriului, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii.

D. În domeniul muncii și protecției sociale

a) elaborează planul de folosire a resurselor de muncă la mobilizare și la război, țin evidenta acestora în profil teritorial și iau măsuri pentru acoperirea deficitelor, prin redistribuirea pe plan local;

b) repartizează, prin organele teritoriale de resort, surplusul de resurse umane în vederea efectuării unor prestări de servicii în condițiile legii.

E. În domeniul ocrotirii sănătății

a) elaborează planul privind ocrotirea sănătății la mobilizare și la război;

b) organizează asigurarea asistenței medicale a populației civile și spitalizarea răniților și bolnavilor evacuati din spitalele militare de campanie;

c) iau măsuri pentru asigurarea materialelor sanitar-farmaceutice;

d) organizează asistența medicală a victimelor acțiunilor militare.

F. În domeniul agriculturii și alimentației

a) elaborează planul de măsuri tehnico-organizatorice pentru sectorul public și privat care să permită continuarea lucrărilor agricole la război;

b) stabilesc măsuri pentru asigurarea principalelor produse agroalimentare destinate forțelor sistemului național de apărare și nevoilor de trai ale populației în condiții de război;

c) organizează și coordonează activitatea serviciilor sanitar-veterinare și de protecție fitosanitara.

G. În domeniul comerțului și turismului

a) elaborează planul privind organizarea și desfășurarea activităților agenților economici din sectorul public și privat la război;

b) elaborează programe de desfacere a mărfurilor, prin introducerea sistemului rationalizat de distribuire către populație a principalelor produse alimentare și nealimentare pe bază de cartele și ratii.

H. În domeniul lucrărilor publice și amenajării teritoriului

a) elaborează planul privind lucrările publice și de amenajare a teritoriului la mobilizare și la război;

b) iau măsuri și coordonează realizarea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului;

c) urmăresc integrarea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare în programele de lucrări publice;

d) elaborează variante de folosire a utilajelor din dotarea agenților economici de resort pentru intervenții la obiectivele de importanța vitala avariate, în vederea restabilirii activității acestora la război.

Articolul 43

Prefecturile, consiliile județene și consiliile locale îndeplinesc, fiecare în domeniul sau de activitate, următoarele atribuții specifice principale:

a) organizează, coordonează și conduc activitățile de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare din domeniile serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale;

b) iau măsuri și creează condiții de realizare a obiectivelor stabilite, îndrumând agenții economici locali pentru întocmirea programelor proprii de activitate în situații deosebite, prevăzute de lege, la mobilizare și la război;

c) propun includerea unor obiective de pregătire a teritoriului pentru apărare în programele de investiții curente și de perspectiva ale consiliilor județene și locale, urmărind realizarea lor;

d) stabilesc sursele de aprovizionare și urmăresc modul de soluționare a cererilor de asigurare cu bunuri materiale și servicii solicitate de unitățile militare la mobilizare prin planul de garnizoana;

e) întocmesc programele de aprovizionare cu produse agroalimentare și industriale ce urmează a fi distribuite rationalizat în situații deosebite prevăzute de lege;

f) asigura, prin agenții economici din județ, localurile, cazarmamentul, materialele și mijloacele de transport necesare formatiunilor medico-sanitare prevăzute a se înființa în situații deosebite, prevăzute de lege, și la mobilizare;

g) fac propuneri pentru întocmirea planului de evacuare a populației și a bunurilor din patrimoniul național, arhivistic, material și a altor valori de interes național și organizează asigurarea mijloacelor de transport necesare, spații de cazare și de depozitare;

h) întocmesc și țin evidenta mijloacelor de intervenție care va fi folosite în situații deosebite, prevăzute de lege, sau la război, stabilind sarcinile și modul de utilizare a acestora.

Articolul 44

Ministerele, celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, agenții economici și instituțiile sociale îndeplinesc orice alte sarcini stabilite prin lege sau prin alte acte normative care reglementează activitatea din domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare.

Articolul 45

Agenții economici și instituțiile sociale de orice fel au obligația sa ia măsuri pentru realizarea sarcinilor ce le revin în domeniul apărării. În acest scop, își vor adapta structura organizatorică pentru a funcționa în caz de mobilizare sau la război, folosind întregul potențial material și uman de care dispun.

Articolul 46

Conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, precum și conducătorii oricăror agenți economici sau instituții sociale răspund, fiecare în domeniul sau de activitate, de realizarea sarcinilor ce le revin pe linia pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare. În acest scop, în subordinea acestora funcționează organe de specialitate încadrate cu personal civil și militar, dimensionate în funcție de volumul și de complexitatea activităților, stabilite prin hotărâre a Guvernului.

La prefecturi, organele de specialitate sunt serviciile descentralizate ale Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale.

Conducătorii autorităților respective prezintă Parlamentului, Consiliului Suprem de Apărare a Tarii sau Guvernului, după caz, rapoarte privind stadiul acestei activități, ori de cîte ori li se cere.

Articolul 47

Ministerele, consiliile județene, municipale, orășenești și comunale ale administrației publice, precum și consiliile de administrație ale agenților economici vor analiza, anual și ori de cîte ori este nevoie, modul în care sunt îndeplinite sarcinile ce le revin pe linia pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și vor stabili măsurile ce se impun.

Articolul 48

Ministerele, celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, instituțiile publice și agenții economici au obligația să prezinte Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale date și informații privind potențialul economic și uman al acestora în vederea îndeplinirii sarcinilor ce le revin, potrivit legii.

Capitolul 6 — Sancțiuni ↑ Cuprins

Articolul 49

Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea penală, contravențională, administrativă sau civilă, după caz.

Articolul 50

Constituie contravenții, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte:

a) păstrarea necorespunzătoare a capacităților și rezervelor de mobilizare;

b) nerespectarea condițiilor prevăzute în avizele date de organele în drept;

c) împiedicarea, sub orice formă, a organelor de control de a-și exercită atribuțiile;

d) neintocmirea sau întocmirea unor documente conținând date eronate sau elaborarea parțială a lucrărilor prevăzute în actele normative și metodologiile în vigoare;

e) nerespectarea prevederilor normelor de improspatare a produselor perisabile acumulate în rezerva de mobilizare;

f) refuzul de a furniza date și informații referitoare la activitatea proprie;

g) refuzul de a constitui, păstra și improspata stocurile intangibile.

Articolul 51

Contravențiile prevăzute la art. 50 lit. a), b), e) și g) se sancționează cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar cele de la lit. c), d) și f) cu amendă de la 500.000 lei la 4.000.000 lei.

Articolul 52

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 53

Dispozițiile art. 51-53 se intregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Capitolul 7 — Dispoziții finale ↑ Cuprins

Articolul 54

La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziții contrare se abroga.

Articolul 55

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 19 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

PREȘEDINTELE SENATULUI

prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 21 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

RADU BERCEANU

---------------------