Autorizarea interpreților și traducătorilor care pot efectua traduceri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul Național Anticorupție, organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, birourile notarilor publici, avocați și executori judecătorești se face în condițiile prevăzute la art. 3, 3^1 și 4 din Legea nr. 178/1997, modificată și completată prin Legea nr. 281/2004 și prin Ordonanța Guvernului nr. 11/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 110/2005, denumită în continuare lege.
(1) Cererea de autorizare, însoțită de actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 3 sau la art. 3^1 alin. (1) și (2) din lege, se depune la Registratura unică a Ministerului Justiției. Verificarea îndeplinirii condițiilor legale și emiterea autorizațiilor se realizează de Direcția publicitate mobiliară, notari publici, executori, traducători și interpreți din cadrul Ministerului Justiției, denumită în continuare direcția de specialitate.
(2) În situațiile prevăzute la art. 3^1 din lege, direcția de specialitate va verifica documentele emise/eliberate de autoritatea competentă din statul membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European de origine ori de proveniență a străinului.
(3) În cazul în care există dubii cu privire la aceste documente, direcția de specialitate va solicita punctul de vedere al Direcției integrare europeană, cooperare euroatlantică și programe sau al Direcției drept internațional, cooperare judiciară și afaceri juridice externe.
(4) În cazul în care va fi necesar se va contacta autoritatea străină indicată pe document pentru a confirma/infirma valabilitatea acestuia.
(5) În situațiile prevăzute la art. 3^1 alin (2) din lege, diploma de licență sau echivalentă va fi recunoscută de către Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.
(6) Străinul, cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, va face dovada stabilirii în România cu carnetul de identitate sau cu legitimația de ședere temporară.
(1) Interpreții și traducătorii sunt autorizați prin ordin al ministrului justiției, la propunerea direcției de specialitate, în termen de cel mult 60 de zile de la data prezentării de către solicitant a tuturor documentelor care fac dovada îndeplinirii condițiilor legale.
(2) Traducătorii și interpreții autorizați sunt obligați să răspundă la solicitările instanțelor judecătorești și ale organelor de urmărire penală. Absența nejustificată la două solicitări în termen de un an atrage încetarea calității de traducător și interpret.
(3) În cazul în care solicitantul nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege sau cererea formulată nu este însoțită de actele doveditoare, Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, comunică persoanei interesate refuzul de autorizare sau, după caz, necesitatea completării dovezilor impuse de lege.
(4) Ordinul ministrului justiției privind autorizarea ca traducător și interpret se poate emite individual sau pentru mai multe persoane, în raport cu volumul cererilor primite.
(5) În cazul pierderii, furtului sau al deteriorării autorizației de traducător și interpret, la cererea titularului autorizației, direcția de specialitate va elibera un duplicat al acesteia. Solicitantul va depune anexat la cererea sa o declarație pe propria răspundere în care va indica motivul solicitării.
(6) În vederea eliberării duplicatului, pe lângă cererea formulată în acest sens, solicitantul va depune următoarele documente:
a) în cazul autorizației deteriorate sau pierdute:
– dovada achitării anunțului de declarare a nulității autorizației într-un cotidian de largă circulație;
b) în cazul autorizației furate:
– dovada achitării anunțului de declarare a nulității autorizației într-un cotidian de largă circulație;
– copia certificată pentru conformitate de pe reclamația făcută la poliție.
(7) În conținutul duplicatului se va reproduce integral cuprinsul autorizației de traducător și interpret, iar în locul semnăturii originale se vor menționa numele de familie și prenumele semnatarului. Pe duplicat vor figura: mențiunea "DUPLICAT", data eliberării acestuia, ștampila organului emitent, numele, prenumele și semnătura reprezentantului acestuia. Duplicatul are aceeași forță probantă ca și originalul.
(1) În vederea îndeplinirii obligației prevăzute la art. 6^1 din lege, în termen de 60 de zile de la data autorizării, interpreții și traducătorii vor depune la tribunalul în circumscripția căruia domiciliază cererea de înregistrare, la care vor atașa autorizația de traducător și interpret, în original și în copie, specimenul de semnătură și modelul ștampilei. Aceștia pot desfășura activitatea de traducător și interpret în circumscripțiile tuturor tribunalelor.
(2) La comunicarea autorizației, interpreților și traducătorilor li se vor aduce la cunoștință obligația prevăzută în art. 4 alin. (2), precum și sancțiunea neîndeplinirii acesteia.
(3) Înregistrarea traducătorilor și interpreților autorizați se va efectua într-un registru special ținut de un grefier delegat în acest scop de președintele tribunalului.
(4) "Registrul traducătorilor și interpreților autorizați de către Ministerul Justiției" va conține următoarele rubrici: numărul curent, numele și prenumele traducătorului și interpretului, data înregistrării, numărul autorizației și data eliberării, limba străină/limbile străine pentru care este autorizat ca traducător și interpret, codul numeric personal, domiciliul sau reședința, numărul de telefon, adresa de e-mail. Registrul se va putea ține pe suport hârtie și/sau în format electronic.
(5) Pe versoul autorizației grefierul delegat va face mențiunea: "Înregistrat la Tribunalul ................ sub numărul ............, la data de ...............", pe care o va semna și o va ștampila.
(6) Persoanele prevăzute la art. 3^1 alin. (3) și (5) din lege, pentru a presta activitate de traducător și interpret, vor fi înregistrate, la cerere, de Ministerul Justiției și de tribunalul în circumscripția căruia își au domiciliul sau reședința, într-un registru separat denumit "Registrul traducătorilor și interpreților autorizați într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European". Acest registru va conține, după caz, aceleași rubrici ca registrul prevăzut la alin. (4), precum și o rubrică privind numărul și data luării în evidență la Ministerul Justiției. Traducătorii și interpreții prevăzuți la art. 3^1 alin. (3) și (5) din lege pot desfășura activitatea în circumscripțiile tuturor tribunalelor.
(7) Cererea adresată ministrului justiției, respectiv președintelui tribunalului, va cuprinde: numele și prenumele solicitantului, domiciliul sau reședința, numărul de telefon, precum și limba în și din care este autorizat să efectueze traduceri.
(8) Cererea adresată ministrului justiției va fi însoțită de următoarele acte:
a) traducerea legalizată a atestatului de traducător și interpret în specialitatea științe juridice, eliberat de autoritatea competentă din statul membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European de origine ori de proveniență, supralegalizată sau cu apostila autorității competente, după caz;
b) copia pașaportului, pentru cetățeanul străin care nu s-a stabilit în România;
c) copia carnetului de identitate sau a legitimației de ședere temporară, pentru cetățeanul străin stabilit în România.
(9) Cererea adresată președintelui tribunalului va fi însoțită de dovada luării în evidență la Ministerul Justiției, de specimenul de semnătură și de modelul ștampilei.
(10) Cererea însoțită de actele doveditoare se poate depune personal sau prin poștă.
(11) În cazul în care interpreții și traducătorii își schimbă numele, domiciliul, reședința sau numărul de telefon, au obligația să aducă la cunoștință această situație, în termen de 60 de zile de la data modificării, Ministerului Justiției și tribunalului unde sunt luați în evidență. Dovada îndeplinirii acestei obligații se poate face cu recipisa de predare a scrisorii recomandate la oficiul poștal sau cu un exemplar al comunicării, înregistrat la Ministerul Justiției și la tribunal.
(12) În situațiile în care interpreții și traducătorii autorizați au fost luați în evidență la curțile de apel, în temeiul Legii nr. 281/2004 privind modificarea și completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici, de avocați și de Ministerul Justiției, curțile de apel vor transmite listele cuprinzând aceste persoane tribunalelor din circumscripția lor.
(1) Direcția de specialitate din cadrul Ministerului Justiției întocmește listele cu interpreții și traducătorii autorizați, precum și cu cei prevăzuți la art. 6^1 alin. (4) din lege, pe care le comunică Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetului Național Anticorupție și curților de apel.
(2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va comunică listele cu interpreții și traducătorii autorizați parchetelor din subordine.
(3) Curțile de apel vor transmite pe suport hârtie sau în format electronic aceste liste tribunalelor și judecătoriilor din circumscripțiile lor.
(4) Listele se comunică, de asemenea, Ministerului Administrației și Internelor, Uniunii Naționale a Notarilor Publici, Uniunii Naționale a Barourilor din România și Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, care le vor aduce la cunoștință, după caz, organelor de cercetare penală din subordine, birourilor notarilor publici, barourilor de avocați și birourilor de executori judecătorești.
(5) Instanțele judecătorești vor solicita Ministerului Justiției traducători și interpreți autorizați pentru limbile străine care nu figurează pe listele curții de apel în circumscripția cărora funcționează.
(6) Listele cuprinzând traducătorii și interpreții autorizați și înregistrați la tribunale vor fi ținute de grefa fiecărei instanțe, la dispoziția completelor de judecată.
(7) Listele cuprinzând traducătorii și interpreții autorizați vor fi comunicate și Ministerului Finanțelor Publice, în vederea impozitării.
(1) Direcția de specialitate din cadrul Ministerului Justiției ține evidența interpreților și traducătorilor autorizați și a celor a căror autorizare a încetat, potrivit legii, și actualizează listele, în funcție de autorizarea unor noi persoane sau de încetarea calității de interpret și traducător autorizat și de modificările de nume, domiciliu sau reședință a traducătorilor și interpreților autorizați.
(2) Listele actualizate se comunică organelor prevăzute la art. 6.