(1) Prezenta norma sanitară veterinara stabilește standardele minime pentru protecția animalelor crescute sau ținute în ferma.
(2) Prezenta norma sanitară veterinara nu se aplică:
a) animalelor care trăiesc în mediul salbatic;
b) animalelor destinate participării la competitii, expoziții, evenimente sau activități culturale sau sportive;
c) animalelor de laborator sau pentru experimente;
d) oricăror animale nevertebrate.
(3) Prezenta norma sanitară veterinara se aplică fără a se aduce atingere altor reguli comunitare specifice și, în special, directivelor 88/166/CEE, 91/629/CEE și 91/630/CEE , care vor continua să se aplice.
(1) Experții sanitar-veterinari ai Comisiei Europene pot, în colaborare cu reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, sa verifice dacă în România sunt respectate prevederile prezentei norme sanitare veterinare și să efectueze controale la fața locului în teritoriu pentru a se asigura ca acestea sunt efectuate în conformitate cu prezenta norma sanitară veterinara, în măsura în care acest lucru este indispensabil pentru evaluarea asigurării aplicării uniforme a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.
(2) Când se efectuează un control pe teritoriul României trebuie să se acorde experților Comisiei Europene și ai statelor membre ale Uniunii Europene toată asistența necesară pentru îndeplinirea obligațiilor acestora.
(3) Reprezentanții Comisiei Europene și ai statelor membre ale Uniunii Europene trebuie să discute cu Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor rezultatele acestor controale, înaintea elaborării și difuzării raportului final.
(4) Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să ia orice măsuri care se pot dovedi necesare pentru a tine seama de rezultatele acestor controale.
(5) Acolo unde este necesar trebuie să fie adoptate reguli detaliate pentru aplicarea prezentului articol, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene.
(1) Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor emite și pune în aplicare acte normative, reglementări și prevederi administrative, necesare pentru conformarea cu prezenta norma sanitară veterinara, pe care le va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Ministerului Integrării Europene și al Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, împreună cu tabelele de concordanta, în vederea evaluării conformitatii transpunerii legislative, și va stabili măsurile necesare pentru implementarea corecta și la timp a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.
(2) Atunci când Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor acționează potrivit prevederilor alin. (1), trebuie să facă o referire expresă la prezenta norma sanitară veterinara. Procedura privind realizarea referirii menționate rămâne în responsabilitatea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
(3) Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor va lua toate măsurile necesare și va sanctiona, potrivit legii, orice încălcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare. De asemenea, va facilita întocmirea documentelor necesare pentru sancționarea incalcarilor legislației sanitare veterinare ce constituie infracțiuni.
(4) Totuși, după data aderării României la Uniunea Europeană, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor poate, în conformitate cu regulile generale ale tratatului, sa mențină sau să aplice în teritoriul național prevederi mai stricte pentru protecția animalelor de ferma decât cele stabilite de prezenta norma sanitară veterinara. Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să informeze Comisia Europeană despre orice astfel de măsuri.
(5) Prezenta norma sanitară veterinara constituie transpunerea oficială a Directivei Consiliului 98/58/CE , astfel cum a fost amendata ultima data de Regulamentul 806/2003/CE .
Anexa
la norma sanitară veterinara
────────────────────────────
1. Animalele trebuie să fie ingrijite de personal suficient și care are competența profesională, cunoștințele și aptitudinile corespunzătoare.
2. Toate animalele ținute în sisteme de creștere în care bunăstarea acestora depinde de îngrijirea umană frecventa trebuie să fie inspectate cel puțin o dată pe zi. Animalele crescute sau ținute în alte sisteme trebuie să fie inspectate la intervale de timp suficiente pentru a se evita orice suferinta.
3. Trebuie să fie disponibile surse de iluminat adecvate (fixe sau mobile) pentru a permite o inspecție amănunțită a animalelor în orice moment.
4. Orice animal care pare bolnav sau rănit trebuie să fie îngrijit corespunzător fără întârziere, iar atunci când animalul nu răspunde la aceste îngrijiri, trebuie să se consulte, cat de curând posibil, un medic veterinar. Atunci când este necesar, animalele bolnave sau ranite trebuie să fie izolate în adaposturi adecvate cu asternut uscat și confortabil, după caz.
5. Proprietarul sau deținătorul animalelor trebuie să păstreze o evidenta a tuturor tratamentelor medicale efectuate și a numărului de animale moarte găsite la fiecare inspecție.
Atunci când este necesar ca informații echivalente să fie ținute pentru alte scopuri, acestea vor satisface, de asemenea, scopurile prezentei norme sanitare veterinare.
6. Aceste evidente trebuie să fie păstrate pentru o perioadă de cel puțin 3 ani și trebuie să fie puse la dispoziția autorității competente atunci când se efectuează inspecție oficială sau la cerere.
7. Libertatea de mișcare a unui animal, având în vedere specia acestuia și în conformitate cu experienta acumulată și cu cunoștințele științifice, nu trebuie să fie îngrădită de o asemenea maniera încât sa i se cauzeze acestuia suferințe sau vătămări inutile.
Atunci când un animal este legat sau are miscarile limitate permanent ori cu regularitate, trebuie să i se asigure spațiu suficient pentru necesitățile fiziologice și etologice, în conformitate cu experienta acumulată și cu cunoștințele științifice.
8. Materialele utilizate pentru construcția adaposturilor și, în special, pentru boxele și echipamentele cu care animalele pot intră în contact nu trebuie să fie dăunătoare pentru animale și trebuie să poată fi curatate și dezinfectate riguros.
9. Adăposturile și accesoriile pentru legarea animalelor trebuie să fie construite și întreținute astfel încât sa nu aibă margini ascutite sau proeminente care să poată rani animalele.
10. Circulația aerului, nivelul de pulberi, temperatura, umiditatea relativă a aerului și concentrația gazelor trebuie menținute în limite care să nu fie dăunătoare animalelor.
11. Animalele ținute în adaposturi nu trebuie să fie menținute în permanenta în intuneric și nici să fie expuse la lumina artificiala fără întrerupere pentru un interval de timp corespunzător. Atunci când lumina naturala disponibilă este insuficienta pentru a satisface necesitățile fiziologice și etologice ale animalelor, trebuie să fie asigurat iluminatul artificial corespunzător.
Animale ce nu sunt ținute în adaposturi
12. Animalelor care nu sunt ținute în adaposturi trebuie, după caz și în măsura posibilităților, sa li se asigure protecția necesară împotriva intemperiilor, animalelor de prada și riscurilor privind sănătatea lor.
Echipamente mecanice sau automate
13. Toate echipamentele mecanice sau automate indispensabile pentru sănătatea și bunăstarea animalelor trebuie inspectate cel puțin o dată pe zi. Atunci când se descoperă defectiuni, acestea trebuie să fie remediate imediat sau, dacă acest lucru nu este posibil, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru protejarea sănătății și bunastarii animalelor.
Atunci când sănătatea și bunăstarea animalelor depind de un sistem de ventilație artificiala, trebuie să fie elaborate prevederi privind un sistem de rezerva corespunzător care să garanteze reînnoirea suficienta a aerului pentru asigurarea sănătății și bunastarii animalelor în eventualitatea defectării sistemului de baza. De asemenea, trebuie să fie asigurat un sistem de alarma care să avertizeze în cazul defectării sistemului de ventilație artificiala. Sistemul de alarma trebuie să fie testat cu regularitate.
Hrana pentru animale, apa și alte substanțe
14. Animalele trebuie să primească o hrana nutritiva, corespunzător vârstei și speciei acestora, care să le fie administrată în cantitate suficienta pentru a le menține într-o stare buna de sănătate și pentru a le satisface necesitățile nutritive. Nici un animal nu trebuie să fie hranit sau adapat într-un mod care să producă suferințe ori vătămări inutile, iar hrana sau lichidele nu trebuie să conțină nici o substanța ce ar putea produce suferințe sau vătămări inutile.
15. Toate animalele trebuie să aibă acces la hrana la intervale de timp corespunzătoare necesităților lor fiziologice.
16. Toate animalele trebuie să aibă acces la o sursa de apa adecvată sau să-și poată satisface necesarul de lichide prin alte mijloace.
17. Instalațiile de furajare și adapare trebuie să fie proiectate, construite și amplasate astfel încât să fie reduse la minimum riscul de contaminare a hranei și a apei și efectele dăunătoare ale competitiei dintre animale.
18. Cu excepția substanțelor administrate în scopuri terapeutice, profilactice sau în scopul unui tratament zootehnic astfel cum este definit la art. 1 lit. c) din Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 298/2001 privind interzicerea comercializării și administrării unor substanțe cu acțiune thyreostatica și a celor betaagoniste la animalele de ferma, ce transpune în legislația naționala Directiva 96/22/CE , animalelor nu trebuie să li se administreze nici o alta substanța, cu excepția cazului în care s-a demonstrat, prin studii științifice de bunastare a animalelor sau în baza experienței acumulate, ca efectul substanței respective nu este daunator sănătății sau bunastarii animalelor.
19. Până la adoptarea unor prevederi specifice cu privire la mutilari, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene și fără a se aduce atingere Directivei 91/630/CEE , trebuie să se aplice prevederile naționale relevante, în conformitate cu regulile generale ale tratatului.
20. Nu trebuie să fie practicate creșterea sau metodele de creștere naturale ori artificiale ce provoacă sau ar putea cauza suferințe ori vătămări oricăruia dintre animalele implicate.
Prezenta prevedere nu trebuie să împiedice utilizarea anumitor metode ce pot produce suferințe sau vătămări minime ori momentane sau care ar putea necesita intervenții ce nu ar produce afectari de lungă durata, atunci când acestea sunt permise de prevederile naționale.
21. Nici un animal nu trebuie să fie ținut pentru scopuri de ferma, cu excepția cazului în care este de asteptat în mod rezonabil ca, pe baza genotipului și fenotipului, poate fi ținut fără efecte nefavorabile asupra sănătății sau bunastarii lui.