NORMA SANITARĂ VETERINARA din 15 august 2005

NORMĂ Autoritatea Na?ională Sanitară Veterinară ?i pentru Siguran?a Alimentelor
Sursa oficială
Vezi pe legislatie.just.ro
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 791 din 31 august 2005
Intrat în vigoare
31.08.2005
Forma consolidată din
31.08.2005

care stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor

Articolul 1

Prezenta norma sanitară veterinara stabilește standarde minime pentru protecția porcilor destinați creșterii și ingrasarii.

Articolul 2

Pentru scopurile prezentei norme sanitare veterinare trebuie să se aplice următoarele definiții:

1. porc - un animal din specia porcine, de orice vârsta, ținut pentru reproducție sau ingrasare;

2. vier - un porc mascul după pubertate, destinat reproductiei;

3. scrofita - o femela din specia porcine, după pubertate și înainte de fatare;

4. scroafa - o femela din specia porcine, după prima fatare;

5. scroafa fatata - o femela din specia porcine, între perioada perinatala și intarcarea purceilor;

6. scroafa în asteptare - o scroafa între intarcarea purceilor și perioada perinatala;

7. purcel sugar - un porc de la fatare până la intarcare;

8. purcel intarcat - un porc de la intarcare până la vârsta de 10 săptămâni;

9. porc în creștere (tineret porcin) - un porc de la vârsta de 10 săptămâni până la tăiere sau monta;

10. autoritate competentă - o autoritate competentă în înțelesul art. 2 pct. 6 din Norma sanitară veterinara privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile comerțului statelor membre ale Uniunii Europene cu România cu unele animale vii și produse de origine animala, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 580/2002, ce transpune în legislația naționala Directiva Consiliului 90/425/CEE .

Articolul 3

(1) Toate exploatatiile de porcine trebuie să corespundă următoarelor cerințe:

a) suprafața libera de pardoseala disponibilă pentru fiecare purcel intarcat sau purcel în creștere, ținut în grup, cu excepția scrofitelor după monta și a scroafelor, trebuie să fie de cel puțin:

- 0,15 mý pentru purceii cu o greutate medie de până la 10 kg;

- 0,20 mý pentru porcii cu o greutate medie cuprinsă între 10 și 20 kg;

- 0,30 mý pentru porcii cu o greutate medie cuprinsă între 20 și 30 kg;

- 0,40 mý pentru porcii cu o greutate medie cuprinsă între 30 și 50 kg;

- 0,55 mý pentru porcii cu o greutate medie cuprinsă între 50 și 85 kg;

- 0,65 mý pentru porcii cu o greutate medie cuprinsă între 85 și 110 kg;

- 1,00 mý pentru porcii cu o greutate medie mai mare de 110 kg;

b) suprafața libera totală de pardoseala disponibilă pentru fiecare scrofita după monta și pentru fiecare scroafa, atunci când scrofitele și/sau scroafele sunt ținute în grup, trebuie să fie de cel puțin 1,64 mý și, respectiv, 2,25 mý.

Atunci când aceste animale sunt crescute în grupuri mai mici de 6 indivizi, suprafața libera de pardoseala trebuie să fie marita cu 10%. Atunci când aceste animale sunt ținute în grupuri de 40 sau mai mulți indivizi, suprafața libera de pardoseala poate fi redusă cu 10%.

(2) Suprafața pardoselii trebuie să corespundă următoarelor cerințe:

a) pentru scrofite după monta și scroafe gestante: o parte din suprafața prevăzută la alin. (1) lit. b), egala cu cel puțin 0,95 mý pentru o scrofita și cel puțin 1,3 mý pentru o scroafa, trebuie să fie pardoseala continua, solida, din care maximum 15% să fie rezervate pentru fose de drenaj;

b) atunci când sunt utilizate pardoseli înclinate din ciment, pentru porcii crescuti în grup:

(i) lățimea maxima a fantelor trebuie să fie:

- 11 mm pentru scroafe;

- 14 mm pentru purcei intarcati;

- 18 mm pentru tineret porcin;

- 20 mm pentru scrofite după monta și scroafe;

(îi) lățimea minima a barei de gratar trebuie să fie:

- 50 mm pentru purcei și porci intarcati; și

- 80 mm pentru porci în creștere, scrofite după monta și scroafe.

(3) Construirea sau montarea de instalații pentru legarea scroafelor și scrofitelor este interzisă. De la data de 1 ianuarie 2006, legarea scroafelor și scrofitelor este interzisă.

(4) a) Scroafele și scrofitele trebuie să fie crescute în grupuri, pe parcursul unei perioade începând cu 4 săptămâni după monta și până la o săptămâna înainte de data aproximata a fatarii. Boxa în care este ținut grupul de scroafe trebuie să aibă laturile mai mari de 2,8 m lungime. Când sunt ținuți mai puțin de 6 indivizi într-un grup, boxa respectiva trebuie să aibă laturile mai mari de 2,4 m lungime.

b) Prin derogare de la prevederile lit. a), scroafele și scrofitele ținute în exploatații cu mai puțin de 10 scroafe pot fi crescute individual, în timpul perioadei menționate la alin. (1), cu condiția ca acestea să se poată întoarce cu usurinta în boxele proprii.

(5) Fără a se aduce atingere prevederilor cuprinse în anexa, scroafele și scrofitele trebuie să aibă acces permanent la materiale care se preteaza folosirii ratului în scopul consumarii energiei și stimulării curiozitatii animalului, respectându-se cel puțin cerințele relevante ale anexei menționate anterior.

(6) Scroafele și scrofitele crescute în grupuri trebuie să fie hranite utilizându-se un sistem ce asigura fiecărui individ accesul la hrana suficienta, chiar și în situația în care sunt prezenți concurenți pentru hrana.

(7) Pentru a-și satisface foamea și datorită nevoii de a mesteca, tuturor scroafelor în asteptare și scrofitelor trebuie să li se asigure o cantitate suficienta de hrana de volum sau bogata în fibre, precum și hrana energizanta.

(8) a) Porcii care trebuie să fie crescuti în grupuri și sunt agresivi, au fost atacati de alți porci sau sunt bolnavi ori răniți pot fi ținuți temporar în boxe individuale.

b) În acest caz boxa individuală utilizata trebuie să permită animalului să se roteasca cu usurinta și numai dacă acest lucru nu este în contradictie cu recomandarea medicului veterinar.

(9) Începând cu data de 1 ianuarie 2006, prevederile alin. (1) lit. b), alin. (2), (4), (5) și alin. (8) lit. b) trebuie să se aplice tuturor exploatațiilor nou-construite ori reamenajate sau date în folosință pentru prima data după această dată, iar începând cu data de 1 ianuarie 2013, aceste prevederi trebuie să se aplice tuturor exploatațiilor.

(10) Prevederile alin. (4) lit. a) nu trebuie să se aplice exploatațiilor cu mai puțin de 10 scroafe.

Articolul 4

Autoritatea competența din România trebuie să se asigure de respectarea condițiilor pentru creșterea porcilor, prevăzute în anexa.

Articolul 5

(1) Prevederile anexei pot fi modificate și completate aplicându-se cerințele Uniunii Europene, pentru a se tine cont de progresul științific.

(2) Autoritatea competența din România trebuie:

a) să se asigure ca orice persoană care angajează personal în scopul îngrijirii porcinelor i-a asigurat acestuia instruire și îndrumare asupra prevederilor relevante ale art. 3, precum și ale anexei;

b) să asigure cursuri corespunzătoare de instruire care să pună accentul în special pe aspecte privind bunăstarea animalelor.

Articolul 6

(1) Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să se asigure ca sunt efectuate inspecții sub responsabilitatea acesteia, cu scopul de a se verifica dacă prevederile prezentei norme sanitare veterinare și ale anexei la aceasta sunt aplicate și respectate. Aceste inspecții, ce pot fi efectuate și cu ocazia unor controale realizate în alte scopuri, trebuie să acopere, în fiecare an, un număr reprezentativ din punct de vedere statistic de sisteme de creștere diferite, utilizate în România.

(2) De la data aderării României la Uniunea Europeană, la fiecare 2 ani, până în ultima zi lucrătoare a lunii aprilie, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la rezultatele controalelor și inspecțiilor efectuate în ultimii 2 ani anteriori, în conformitate cu prezentul articol, incluzând numărul inspecțiilor efectuate raportat la numărul de exploatații din teritoriul național.

Articolul 7

Animalele importate din tari care nu sunt membre ale Uniunii Europene trebuie, având în vedere cerințele privind bunăstarea acestora, sa fi fost crescute și sa fi primit cel puțin o îngrijire echivalenta cu cea garantată de prezenta norma sanitară veterinara pentru animalele din România. Aceasta cerința trebuie să fie inclusă în certificatul sanitar veterinar emis de autoritatea veterinara competența din țara exportatoare în cauza care nu este membra a Uniunii Europene.

Articolul 8

(1) a) Experții veterinari ai Comisiei Europene pot, în cooperare cu reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, să efectueze inspecții la fața locului în România, în măsura în care acest lucru este indispensabil pentru aplicarea uniforma a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare. Reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor care efectuează aceste inspecții trebuie să implementeze măsuri speciale de igiena personală a angajaților pentru a exclude orice risc de transmitere de boli.

b) Experții responsabili pentru aceste inspecții trebuie să fie desemnați de Comisia Europeană, la propunerile statelor membre ale Uniunii Europene.

c) Inspecțiile trebuie să fie efectuate în numele Comunității, care suporta cheltuielile ocazionate de vizita experților veterinari comunitari.

d) Frecventa și procedura acestor inspecții trebuie să fie stabilite în conformitate cu procedura comunitara.

e) România, țara pe teritoriul căreia se efectuează o astfel de inspecție, trebuie să acorde experților Comisiei Europene și ai statelor membre ale Uniunii Europene toată asistența necesară pentru îndeplinirea obligațiilor acestora.

f) Reprezentanții Comisiei Europene și ai statelor membre ale Uniunii Europene trebuie să informeze Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor despre rezultatele acestor inspecții.

g) Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să ia orice măsuri care se pot dovedi necesare, pentru a tine seama de rezultatele acestor inspecții.

h) Dacă Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor nu ia aceste măsuri, după ce situația a fost examinata în cadrul Comitetului Veterinar Permanent, Comisia Europeană aplica prevederile ce îi dau dreptul sa suspende temporar sau definitiv importul de porcine din exploatatia respectiva.

i) Dacă deficientele nu sunt remediate în termenul prevăzut, Comisia Europeană poate elimina România de pe lista țărilor terțe din care este autorizat oficial importul de porcine. Comisia Europeană trebuie să notifice României aceste măsuri și motivele aplicării acestora.

j) Prevederile generale pentru implementarea prezentului articol, în special în ceea ce privește frecventa și modalitățile de efectuare a inspecțiilor prevăzute la lit. a), trebuie să fie stabilite în conformitate cu procedura comunitara.

(2) a) Experții veterinari ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ca autoritate competentă a României, în cooperare cu reprezentanți ai autorității competente din țara terta vizata, efectuează inspecții la fața locului în țara terta, în măsura în care acest lucru este indispensabil pentru evaluarea aplicării uniforme a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.

b) Experții responsabili pentru aceste inspecții trebuie să fie numiți prin ordin al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, la propunerile directorilor generali din structura acesteia.

c) Inspecțiile trebuie să fie efectuate în numele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, iar cheltuielile ocazionate de vizita experților veterinari români vor fi suportate de aceasta.

d) Frecventa și procedura acestor inspecții trebuie să fie stabilite în conformitate cu procedura naționala emisă de Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor.

e) Țara terta vizata, pe teritoriul căreia se efectuează o astfel de inspecție, trebuie să acorde experților Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor toată asistența necesară în îndeplinirea obligațiilor acestora.

f) Reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să informeze autoritatea competentă a tarii terțe vizate despre rezultatele acestor inspecții.

g) Autoritatea competența a tarii terțe vizate trebuie să ia orice măsuri care se dovedesc necesare, pentru a tine seama de rezultatele acestor inspecții.

h) Dacă autoritatea competentă a tarii terțe vizate nu ia aceste măsuri, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor pune în aplicare prevederile ce îi dau dreptul sa suspende temporar sau definitiv importul de porcine din exploatatia respectiva.

i) Dacă deficientele nu sunt inlaturate în termenul prevăzut, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor poate elimina acea țara terta de pe lista țărilor terțe de unde este autorizat oficial importul de porcine în România. Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să notifice autorității competente a acelei tari terțe măsurile respective și motivele aplicării acestora.

j) Prevederile generale pentru implementarea prezentului articol, în special în ceea ce privește frecventa și modalitățile de efectuare a inspecțiilor la care se referă lit. a), trebuie să fie stabilite în conformitate cu procedura naționala.

(3) Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor va adopta reguli generale pentru aplicarea prezentului articol, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene.

Articolul 9

(1) Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor pune în aplicare acte normative, reglementări și prevederi administrative necesare pentru conformarea cu prezenta norma sanitară veterinara, pe care le va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Ministerului Integrării Europene și al Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, împreună cu tabelele de concordanta, în vederea evaluării conformitatii transpunerii legislative, și va stabili măsurile necesare pentru implementarea corecta și la timp a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.

(2) Atunci când Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor acționează potrivit prevederilor alin. (1), trebuie să facă o referire expresă la prezenta norma sanitară veterinara. Procedura privind realizarea referirii menționate rămâne în responsabilitatea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

(3) Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor va lua măsurile necesare și va sanctiona, potrivit legii, orice încălcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare, iar în caz de infracțiuni sesizează organele de cercetare penală.

(4) Prezenta norma sanitară veterinara constituie transpunerea oficială a Directivei Consiliului 91/630/CEE , astfel cum a fost amendata ultima data prin Regulamentul 806/2003/CE .

Articolul 10

Anexa face parte integrantă din prezenta norma sanitară veterinara.

Anexa

──────

la norma sanitară veterinara

─────────────────────────────

Capitolul I — Condiții generale ↑ Cuprins

În completare la prevederile anexei la Directiva Consiliului 98/58/CE , trebuie să se aplice următoarele cerințe:

1. În partea de clădire în care porcii sunt ținuți permanent trebuie evitate nivelurile de zgomot de peste 85dBA. Trebuie evitat zgomotul constant sau brusc.

2. Porcii trebuie ținuți în condiții de iluminat cu o intensitate de cel puțin 40 lucsi, pentru o perioadă de minimum 8 ore pe zi.

3. Adăposturile pentru cazarea porcilor trebuie proiectate astfel încât să permită animalelor:

a) să aibă acces la o zona de odihnă confortabila din punct de vedere fizic și termic, drenata și curatata corespunzător și care să permită tuturor animalelor să se odihneasca în același timp;

b) să se odihneasca și să se ridice normal;

c) sa vada alți porci. În săptămâna dinainte de data aproximata a fatarii și în timpul fatarii, scroafele și scrofitele pot fi ținute în afară razei vizuale a celorlalte porcine.

4. Fără a se lua în considerație prevederile art. 3 alin. (5) din prezenta norma sanitară veterinara, porcii trebuie să aibă acces permanent la o cantitate suficienta de material, cum ar fi paie, fan, lemn, rumegus, compost de ciuperci, turba sau un amestec din acestea, care să nu compromita sănătatea animalelor și să le permită acestora activități care se preteaza folosirii ratului în scopul consumarii energiei și stimulării curiozitatii animalului.

5. Pardoseala trebuie să fie neteda, dar nealunecoasa, pentru a se preveni ranirea porcilor, și astfel proiectata, construită și menținută încât sa nu cauzeze raniri sau suferințe porcilor. Pardoseala trebuie să fie adecvată pentru mărimea și greutatea porcilor și, dacă nu este asigurat asternut, sa formeze o suprafața rigida, plana și stabilă.

6. Toți porcii trebuie să fie hraniti cel puțin o dată pe zi. Atunci când sunt hraniti în grupuri și nu ad libitum (la discretie) sau printr-un sistem automat de hranire individuală a animalelor, fiecare porc trebuie să aibă acces la hrana în același timp cu celelalte animale din grup.

7. Toți purceii în vârsta de peste doua săptămâni trebuie să aibă acces permanent la o cantitate suficienta de apa proaspăta.

8. Toate procedurile care constituie o intervenție efectuată pentru alte scopuri decât de terapie sau de diagnostic ori pentru identificarea porcilor în conformitate cu legislația în domeniu și care determina afectarea sau pierderea sensibilității unei părți a corpului ori alterarea structurii osoase sunt interzise, cu următoarele excepții:

a) o reducere uniforma a coltilor purceilor prin pilire sau tăiere, efectuată nu mai târziu de vârsta de 7 zile și lăsând o suprafața intactă și neteda. Coltii vierilor pot fi redusi în lungime, atunci când este necesar, pentru a se preveni ranirea altor animale sau din motive de siguranță;

b) taierea unei părți a cozii;

c) castrarea porcilor masculi prin alte mijloace decât prin desirarea tesuturilor;

d) utilizarea inelului nazal numai atunci când animalele sunt ținute în sisteme de creștere în aer liber și în conformitate cu legislația naționala.

Taierea cozilor și reducerea coltilor nu trebuie să fie efectuate ca un procedeu de rutina, ci numai atunci când exista o dovadă clara ca au apărut leziuni ale mameloanelor scroafelor sau ale urechilor și cozilor la ceilalți purcei. Înainte de efectuarea acestor proceduri trebuie să fie luate și alte măsuri pentru a se preveni muscarea cozii și alte vicii, luându-se în considerare mediul și densitatea loturilor. Din acest motiv, trebuie schimbate condițiile de mediu și sistemele de management inadecvate.

Oricare dintre procedurile descrise anterior trebuie efectuate numai de către un medic veterinar sau de o persoană instruita, asa cum este prevăzut la art. 5 din norma sanitară veterinara, cu experienta în efectuarea tehnicilor în mod practic, cu mijloace corespunzătoare și în condiții igienice.

Dacă se practica castrarea sau taierea cozilor după vârsta de 7 zile, aceasta trebuie efectuată numai sub anestezie și analgezie prelungită și numai de către un medic veterinar.

Capitolul II — Dispoziții specifice pentru diferite categorii de porcine ↑ Cuprins

A. VIERI

Boxele pentru vieri trebuie construite și situate în asa fel încât să permită acestora să se roteasca, să se miroasa, să se auda și să se vada între ei. Mărimea zonei libere disponibile pentru un vier adult trebuie să fie de cel puțin 6 mý. Atunci când boxa este folosită și pentru monta naturala, suprafața pardoselii disponibilă pentru un vier adult trebuie să fie de cel puțin 10 mý, iar boxa nu trebuie să prezinte nici un obstacol.

Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, aceasta prevedere trebuie să se aplice tuturor exploatațiilor.

B. SCROAFE ȘI SCROFITE

1. Trebuie să fie luate măsuri pentru a se reduce pe cat posibil agresiunea în grup.

2. Dacă este necesar, scrofitele și scroafele gestante trebuie să fie tratate pentru paraziti interni și externi, iar când sunt transferate în maternitate, acestea trebuie spalate pe tot corpul.

3. În săptămâna dinainte de data preconizata a fatarii, scroafelor și scrofitelor trebuie să li se repartizeze material adecvat pentru culcus, în cantitate suficienta, cu excepția cazului în care, din punct de vedere tehnic, nu este fezabil pentru sistemul de evacuare a purinei utilizate în unitate.

4. În spatele scroafelor și scrofitelor trebuie să fie asigurată o zona libera, disponibilă, pentru a facilita fatarea naturala sau asistată.

5. Atunci când scroafele sunt ținute libere în boxele de fatare, trebuie să se asigure mijloace de protecție a purceilor, cum ar fi bare despartitoare pentru fatare.

C. PURCEI

1. O parte din suprafața totală a pardoselii, suficienta pentru a permite animalelor să se odihneasca împreună în același timp, trebuie să fie solida sau acoperită cu un strat izolator ori cu un asternut din paie sau din orice alt material adecvat.

2. Când se folosește o boxa de fatare, purceii trebuie să aibă suficient spațiu pentru a putea fi alaptati fără dificultate.

3. Purceii nu trebuie să fie intarcati la mai puțin de 28 de zile, cu excepția cazului în care bunăstarea sau sănătatea femelei ori a purceilor ar fi afectată în mod nefavorabil.

Purceii pot fi intarcati cu până la 7 zile mai devreme, dacă aceștia sunt mutati în adaposturi speciale care sunt depopulate, curatate și dezinfectate temeinic înainte de introducerea unui nou grup și care sunt separate de adăposturile în care sunt ținute scroafele, pentru a se diminua pe cat posibil transmiterea de boli de la scroafe la purcei.

D. PURCEI INTARCATI ȘI TINERET PORCIN

1. Atunci când porcii sunt ținuți în grupuri, trebuie luate măsuri pentru a se preveni luptele ce depășesc comportamentul normal.

2. Aceștia trebuie ținuți în grupuri uniforme, cu evitarea amestecarii purceilor provenind de la scroafe diferite. Dacă purceii care nu sunt familiarizati unul cu altul trebuie să fie amestecati, acest lucru trebuie să se facă la o vârsta cat mai frageda, de preferat înainte sau cu până la o săptămâna după intarcare. Când porcii sunt amestecati, trebuie să li se asigure posibilitatea de a se feri și de a se ascunde unii de alții.

3. Atunci când apar semne de lupta violenta, cauzele trebuie să fie cercetate imediat și trebuie luate măsuri corespunzătoare, cum ar fi asigurarea de cantități mari de paie, dacă este posibil, sau alte materiale de interes pentru aceștia. Animalele expuse riscului de a fi agresate sau cele mai agresive trebuie ținute separat de grup.

4. Utilizarea de medicamente tranchilizante cu scopul de a se facilita amestecarea trebuie limitată la condiții excepționale și numai după consultarea unui medic veterinar.

__________