Caută.ro
RO | EN

HOTĂRÂRE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005

HOTĂRÂRE Guvernul
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 11 ianuarie 2006
Intrat în vigoare
11.01.2006
Forma consolidată din
11.01.2006
Cuprins

privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 8 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 462/2001,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

Nr. crt.Arie naturală protejatăSuprafața (ha)JudețulNr. aviz CMN A.Parcuri naționale A.1.Defileul Jiului11.127,00Gorj, HunedoaraB, 1160/8.02.2005 B.Rezervații naturale B.1.Complexul Geologic Racoșul de Jos95,20BrașovB, 1327/25.05.2005 B.2Mlaștina Hergheliei98,00ConstanțaB, 1400/18.07.2005 B.3.Muzeul Trovanților1,10VâlceaB, 1125/5.04.2005 C.Arii de protecție specială avifaunistică C.1.Pădurea Ciuașului3,00ClujB, 1243/5.04.2005

Se instituie regimul de arie naturală protejată și se aprobă încadrarea în categoriile de management corespunzătoare, pentru următoarele situri:

Articolul 2

(1) Parcul Național Defileul Jiului se delimitează conform anexei nr. 1, secțiunea 1.

(2) Descrierea limitelor și a suprafețelor rezervațiilor naturale și a ariei de protecție specială avifaunistică este prevăzută în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 și 2 constituie bază pentru realizarea sistemului informațional al ariilor naturale protejate, secțiunea arii naturale protejate.

Articolul 3

(1) Se aprobă zonarea interioară a Parcului Național Defileul Jiului din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice, prin delimitarea zonelor de conservare specială, conform anexei nr. 1, secțiunea 1.

(2) În zonele de conservare specială, sunt excluse orice formă de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum și orice formă de folosire a terenurilor, incompatibilă cu scopul de protecție și/sau de conservare.

(3) În zonele de conservare specială, în afara perimetrelor rezervațiilor științifice cu regim strict de protecție, se pot desfășura următoarele activități:

a) de natură științifică și educativă;

b) turismul controlat;

c) utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat numai cu animalele domestice proprietatea membrilor comunităților ce dețin pășuni în interiorul parcului, pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele aprobate de administrația parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente în zona de conservare specială;

d) localizarea și stingerea operativă a incendiilor;

e) intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice care constituie obiectul protecției, în urma aprobării de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și autoritatea publică centrală care răspunde de protecția mediului a planului de acțiune provizoriu elaborat în acest scop de consiliul științific al parcului și valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;

f) intervențiile în scopul protecției și menținerii ecosistemelor naturale și reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea consiliului științific al parcului, în urma aprobării de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și autoritatea publică centrală care răspunde de protecția mediului;

g) acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, în baza aprobării autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului și autorității publice centrale care răspunde de ape, la propunerea consiliului științific al parcului;

h) acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri și de monitorizare a acestora, cu avizul consiliului științific al parcului.

(4) În suprafețele situate în afara zonelor de conservare specială se pot desfășura următoarele activități:

a) activitățile prevăzute la alin. (3);

b) activități tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile în limita capacității productive și de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci și de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfășura numai de către persoanele fizice și juridice care dețin terenuri în interiorul parcului sau de comunitățile locale, cu aprobarea administrației parcului;

c) lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor tinere, lucrări de conservare și lucrări de igienizare;

d) aplicarea de tratamente intensive cu perioadă lungă de regenerare; în cazul molidișurilor pure se permit și tratamentul tăierilor rase în parchete mici sau în benzi și tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete și zăvoaie de plop și salcie, pe suprafețe de maximum 1 ha;

e) orice alte activități aprobate de administrația parcului și de consiliul științific, care nu pun în pericol conservarea patrimoniului natural al parcului;

f) orice alte activități aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecția mediului, cu avizul Academiei Române, prin ordin al ministrului.

(5) Prin planul de management al parcului național pot fi prevăzute și alte activități care pot fi desfășurate în afara zonelor de conservare specială.

(6) Suprafața zonei de conservare specială prevăzută în proiectul planului de management al parcului nu poate să fie micșorată și/sau mărită cu mai mult de 5% față de suprafața zonei de conservare specială aprobată prin prezenta hotărâre decât în cazuri bine justificate, în baza unor studii de specialitate aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecția mediului și autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Articolul 4

(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri toți deținătorii de fond forestier inclus în parcul național, în afara zonei de conservare specială, sunt obligați să nu depășească posibilitatea de produse principale rezultată în urma reîncadrării arboretelor în tipurile funcționale, conform prevederilor prezentei hotărâri. În cazul în care amenajamentele silvice în vigoare prevăd alte tratamente, administratorii sau deținătorii de fond forestier sunt obligați să solicite derogări de la prevederile amenajamentelor silvice conform procedurilor legale.

(2) Amenajamentele silvice ale unităților de producție ce intră în componența parcului național vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, dacă diferența dintre suprafața de fond forestier din zona de conservare specială stabilită prin prezenta hotărâre și suprafața încadrată în tipul I funcțional conform amenajamentului silvic reprezintă mai mult de 20% din suprafața de fond forestier a unității de producție respective.

(3) Cu ocazia lucrărilor de amenajare a fondului forestier, toate pădurile incluse în parcul național se încadrează în grupa I funcțională, iar pădurile din zonele de conservare specială se încadrează în categoriile funcționale corespunzătoare tipului I funcțional, conform normelor tehnice în vigoare pentru amenajarea pădurilor.

Articolul 5

(1) Structura de administrare pentru Parcul Național Defileul Jiului se asigură în termen de maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, astfel:

a) în subordinea autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului, în limita bugetului alocat și a numărului de personal aprobat conform cerințelor anexei nr. 1, secțiunea 3; sau

b) în coordonarea autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului, pe bază de contract încheiat cu persoane juridice care probează capacitatea tehnică, științifică, administrativă și financiară necesară și care asigură personalul prevăzut în anexa nr. 1, secțiunea 3, conform procedurilor în vigoare.

(2) Termenul de depunere a solicitărilor în vederea încredințării administrării Parcului Național Defileul Jiului conform alin. (1) lit. b) este de 45 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Articolul 6

Autoritatea publică centrală care răspunde de protecția mediului susține în limita bugetului alocat activitățile structurilor aflate în subordinea sa. Realizarea unora dintre activitățile cuprinse în planurile de management ale ariilor naturale protejate încredințate structurilor aflate în coordonare va fi finanțată prin Fondul pentru mediu, în baza proiectelor eligibile.

Articolul 7

În vederea dezvoltării ecoturismului, administratorii drumurilor publice vor amplasa indicatoare rutiere pe drumurile pe care le administrează, pentru semnalizarea adecvată a rutelor către parcul național, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Articolul 8

(1) Limitele Parcului Național Defileul Jiului vor fi materializate în teren de către administrația parcului, în termen de 18 luni de la încredințarea administrării, prin aplicarea semnelor distinctive stabilite și utilizate de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române la distanțe cuprinse între 50 m și 200 m.

(2) Limitele Parcului Național Defileul Jiului constituite prin prezenta hotărâre, în format digital, ca vectori cu referință geografică, se pun la dispoziție de către autoritatea publică centrală care răspunde de protecția mediului tuturor instituțiilor și persoanelor interesate, prin intermediul paginii web, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Articolul 9

Autoritățile administrației publice locale vor asigura reprezentarea limitelor ariilor naturale protejate constituite prin prezenta hotărâre, ale căror elemente de identificare sunt prevăzute în anexele nr. 1 și 2, în planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Articolul 10

(1) Autoritățile administrației publice locale împreună cu administratorii ariilor naturale protejate vor lua măsuri în vederea conservării patrimoniului arhitectonic tradițional local din ariile naturale protejate și din vecinătatea acestora, prin elaborarea de proiecte-tip pentru construcții care să conțină elemente de arhitectură tradițională locală.

(2) Prin vecinătatea unei arii protejate se înțelege întregul teritoriu administrativ al localităților pe raza cărora se găsește aria naturală protejată.

Articolul 11

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

---------------

p. Ministrul mediului și gospodăririi apelor,

Constantin Popescu,

secretar de stat

Ministrul agriculturii,

pădurilor și dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

p. Ministrul administrației și internelor,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

Ministrul finanțelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

București, 8 decembrie 2005.

Nr. 1.581.

Anexa 1

DESCRIEREA LIMITELOR ȘI A ZONELOR DE CONSERVARE

SPECIALĂ, HARTA ȘI STRUCTURA DE PERSONAL

PENTRU PARCUL NAȚIONAL DEFILEUL JIULUI

Secțiunea 1 — DESCRIEREA LIMITELOR ȘI A ZONELOR DE CONSERVARE SPECIALA

1. Limitele Parcului Național Defileul Jiului

Limita nord-estică pornește din aval de confluența Jiului de Vest cu Jiul de Est, borna silvică 1 unitatea de producție (UP) VII, Ocolul Silvic (OS) Petroșani, urmărește Culmea Ogrinului până la borna silvică 5 UP VII, O.S. Petroșani, coboară prin pădure spre SE în pârâul Polatiștea (bornele silvice 4, 8, 9, 11, 12, 13, 17, 20/UP VII, O.S. Petroșani), urcă pe Pr. Stolojoaia și culmea omonimă (bornele silvice 300, 312, 313, 309/UP VII, O.S. Petroșani) până în culmea Polatiștei (borna silvică 299, 298, 296/UP VII, O.S. Petroșani) și urmează spre est culmea Polatiștei, parte în golul montan, cu vârfurile (numitele și cotate pe planul silcic) Pietricica, 1355 m. Piatra Angelii (Piatra Argelii, pe harta topografică), 1432 m (bornele silvice 296, 294, 186, 187, 188/UP IV, O.S. Bumbești) până în cumpăna apelor dintre bazinele hidrografice Chitu și Sadu (circa 2,5 km E de Vf. Piatra Argelelor).

Limita sud-estică. Din culmea Polatiștei, limita coboară aproximativ perpendicular spre sud pe Culmea Alunului dintre bazinele hidrografice Chitu și Sadu și intră în pădure (bornele silvice 181, 179, 177, 175, 173, 211, 215, 206, 44, 119/UP IV O.S. Bumbești), apoi traversează alternativ teritorii păduroase și goluri montane prin Vf. Trântor (991 m), se continuă cu Culmea și Vf. Bâlbea (bornele silvice 15, 184, 2/UP IV, O.S. Bumbești, 2 și 1/UP V, O.S. Bumbești) până la confluența Pr. Sadu cu Jiul. De aici urmează talvegul Jiului până la podul peste Jiu al drumului județean Tg. Jiu - Sâmbotin.

Limita sud-vestică. Din talvegul Jiului (borna silvică 1/UP III, O.S. Bumbești), urcă spre N pe Culmea Pleșa (bornele silvice 450, 448, 444, 440, 439/UP II, O.S. Bumbești) la Vf. Runcu Porcenilor (1030 m) și apoi pe Culmea Runcu Porcenilor (bornele silvice 426, 420, 418, 416, 414, 408) la Vf. Pietriceaua (1202 m) și în continuare pe Culmea Pietriceaua (bornele silvice 65, 69, 71, 73, 77/UP III, O.S. Bumbești) până la punctul (numit în harta topografică) "La Crucea de Piatră" în Culmea (numită pe planul silvic) "Căpătânii" din Golul de munte Chenia-Dumitra.

Limita nord-vestică. Culmea Căpătânii din Golul de munte Chenia-Dumitra se continuă spre NV prin Pasul Vulcan, 1621 m (evidențiat și cotat pe harta topografică), pe Culmile alpine (numite pe planul silvic) "Chenia-Dumitra" cu Vf. Drăgoiu, 1600 m și "Carcanului" la Vf. Cândețu (1548 m), urmărește limita nordică a golului montan numit pe planul silvic "Polatiște", prelungită, în pădure, cu culmea marcată de bornele silvice 243, 241, 241 bis (UP II, O.S. Petroșani), după care cotește perpendicular spre N (de-a lungul bornelor silvice 243 bis, 254 bis, 252, 258, 269, 262, 256, 270, 261, 279/UP II, O.S. Petroșani) iar de aici coboară în talvegul Jiului (borna silvică 175/UP II, O.S. Petroșani).

2. Zonele de conservare specială ale Parcului Național Defileul Jiului

Zonele de conservare specială ale Parcului Național Defileul Jiului includ parcelele și subparcelele forestiere 11-14, 15 a, b, 16 a, b, 17-19 b, 20-21 b, 22-35, 36 a-e, 37 a - 41 a, 41 b, 42 a, b, 43 a, b, 44-75 b, 76, 77 a - d, 78-79 b, 80 a - c, 81 a - d, 82 a, b, 84 a - c, 85-86 c, 87 a, 88, 89-91 d, 92, 93, 94-102 c, 103 a - e, 104 a - i, 105-142 din UP III Bratcu a Ocolului Silvic Bumbești-Jiu, 1-18 b, 19-37 b, 38 a - 42 d, 43 a - c, 44-48 c, 49-59, 60 a, b, 61-79, 79 b - 81 din UP IV Chitu a OS Bumbești-Jiu, 1, 3, 4, 6, 7, 11 a, b, c, d %, 12 a %, b % din U.P. II Straja a O.S. Petroșani, 1, 3 a, b, 4 a, b, 5, 119-121, 122 a, 122 b, 123-125 din UP VII Polatiște a Ocolului Silvic Petroșani, precum și golurile alpine Chenia-Dumitra (31,5 ha) și Piatra Argelelor (38,1 ha).

Parcelele și subparcelele silvice au fost preluate din amenajamentele silvice ale ocoalelor silvice elaborate în anul 2003 și sunt incluse pe hărțile silvice ale unităților de producție la scara 1:20.000 ce fac parte integrantă din amenajamente.

Secțiunea 2 — HARTA PARCULUI NAȚIONAL DEFILEUL JIULUI PARCUL NAȚIONAL DEFILEUL JIULUI

Secțiunea 3 — STRUCTURA DE PERSONAL A PARCULUI NAȚIONAL DEFILEUL JIULUI

Structura de administrație a Parcului Național Defileul Jiului va avea în componență 11 persoane, repartizate astfel:

a. Director al Parcului

b. Șef Pază

c. Economist

d. Responsabil relații cu comunitățile, educație ecologică și turism (specialist în comunicare, sociologie, psihologie, turism și altele asemenea)

e. Biolog

f. Specialist în Tehnologia Informației (baze de date, tehnologie GIS etc.)

g. 5 agenți de teren

Anexa 2

DESCRIEREA LIMITELOR ȘI A SUPRAFEȚELOR REZERVAȚIILOR

NATURALE ȘI A ARIEI DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ

Secțiunea 1 — REZERVAȚII NATURALE

B. 1. Complexul geologic Racoșul de Jos, 95,2 ha, localitatea Racosul de Jos, județul Brașov

Descrierea limitelor

Limita sud-vestică începe de la țărușul 1 aflat la limita de nord-est a localității Racosul de Jos, în stânga drumului care intră în cariera Societății Comerciale CARB S.A. Limita continuă în linie dreaptă către țărușul 2 trecând peste o pajiște, traversează drumul care intră în cariera secundară de bazalt, trece peste o pajiște și traversează de doua ori drumul local care leagă localitatea Racoșul de Jos de zona de scorie.

Limita vestică continuă de la țărușul 2 în linie dreapta către țărușul 3 traversând terenurile agricole și pășunile localnicilor, pe la baza conului vulcanic spre o cărare care desparte conul vulcanului de dealul Cimitirului. Limita continuă în linie dreaptă către țărușul 4 traversând terenuri cu tufăriș aflate la baza conului vulcanului, apoi traversează doi mici afluenți cu apă temporară a pârâului Cald aflați în zona numita Câmpul Fântânei.

Limita nordică se intinde, în linie dreapta, între țărușul 4 și 5, mergând în paralel cu pârâul Mărului traversând o fâneață.

Limita estică trece prin țărușii 6, 7, 8, 9. Între țărușii 6 și 7 limita traversează un teren agricol și drumul secundar care intră în cariera de bazalt dinspre nord-est. Între țărușii 7 și 9 limita urmează malul drept al pârâului Pinilor.

Limita sud-estică este marcată de linia dreaptă care unește țărușii 9 și 10, trecând prin cariera de piatră a Societății Comerciale CARB S.A.

Limita sudică este delimitată de linia care unește țărușul 10 de țărușul 1, care urmează drumul din interiorul carierei de piatră închizând suprafața ariei protejate.

Descrierea suprafeței

Rezervația Naturală "Complexul geologic Racosul de Jos" este amplasată pe versantul drept al văii Oltului, la ieșirea acestuia din culoarul Augustin - Racosul de Jos, fiind reprezentată de păduri (parcelele și subparcelele cadastrale 1065, 1150/3, 1155/1, 1155/3), pășuni (parcelele și subparcelele cadastrale 1035, 1071/1, 1072, 1096, 1100/1, 1147, 1150/3, 1151, 1155/1, 1155/3 ), fânețe (parcelele cadastrale 1026, 1060, 1161), livezi (subparcela cadastrală 1063/2), teren arabil (parcelele și subparcelele cadastrale 1058, 1064, 1070/1, 1071/2, 1097, 1101, 1102, 1156/1) și teren neproductiv (parcelele cadastrale 1061, 1062, 1066, 1074, 1094, 1095, 1099, 1121, 1155/2, 1116, 1158, 1162). Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din registrul cadastral nr. S/2/03.01.1985.

B.2. Mlaștina Hergheliei, 98 ha, localitatea Mangalia, județul Constanța

Descrierea limitelor

Limitele rezervației reprezintă linia de contact dintre terenurile incluse în rezervație și următoarele repere, descrise mai jos, conform hărții cadastrale 1:10.000 cu aspecte administrative - Plan parcelar de ansamblu cu amplasarea proprietarilor de teren din municipiul Mangalia (1995) și Harta cadastrală OCOTA.

Limita nordică: pornește de la bazinele de colectare a apelor lacului din nordul parcării de pe de DCL 340 (Șoseaua Saturn - Venus) și se continuă spre vest cu terenurile Hergheliei Mangalia;

Limita nord-estică: pornește de la bazinele de colectare a apelor lacului din nordul parcării de pe de DCL 340 (Șoseaua Saturn - Venus) și este reprezentată de DCL 340 (Șoseaua Saturn - Venus) care se continuă spre sud, până la borna cadastrală 86 (La Stăvilar);

Limita estică: este reprezentată de DCL 340 (Șoseaua Saturn - Venus) marcată de bornele cadastrale 86 (La Stăvilar), 87 (Parcare) și 88 (Platforma de beton), până la parcarea din nordul stațiunii Saturn;

Limita sudică: pornește de la parcarea situată la nordul terenului stațiunii turistice Saturn, urmează linia de mal a băltii și este reprezentată de terenul Campingului Saturn - Stațiunea turistică Saturn, până la terenurile proprietate din sud estul mlaștinii;

Limita sud-vestică: este constituită de limita estică a terenurilor proprietate privată, încadrate în parcelele A 365/7, A365/8, A 365/9, A 365/11, 365/12, 365/13, 365/14, 365/15, până la limita nordică a tarlalei De 365-6 care include aceste parcele;

Limita vestică: este reprezentată de DN 39 Mangalia - Constanța;

Limita nord-vestică: pornește din punctul cel mai apropiat de DN 39 al bălții marcat de malul consolidat cu dale de beton de terenul Hergheliei Mangalia al lacului, până la limita nordică cu terenurile Hergheliei Mangalia.

Descrierea suprafeței

Rezervația naturală Mlaștina Hergheliei cuprinde luciul de apă (balta propriu-zisă), zona de vegetație palustră, mezofilă și stufărișul care delimitează pe alocuri mlaștina, terenurile Hergheliei Mangalia limitrofe malului nordic și nord vestic, terenurile proprietate privată cuprinzând parcelele A 365/7, A365/8, A 365/9, A 365/11, 365/12, 365/13, 365/14, 365/15 din limita sud-vestică (conform Planului de Proiect Parcelar a municipiului Mangalia din 1995), la sud și sud-est terenul stațiunii Saturn (Campingul), latura estică a șoselei ce leagă Stațiunile Saturn și Venus (DCL 340) cu parcările din limita sudica și cea nordică.

B.3. Rezervația naturală Muzeul Trovanților, 1,10 ha, localitatea Costești, județul Vâlcea

Limita nordică mulează traseul în curbă al DN 67 (Rm. Vâlcea - Costești - Horezu - Tg. Jiu - Drobeta - Tr. Severin), între km 35, metrul 700 - km 35, metrul 800 - pe o lungime de 100 m.

Limita estică pornește din DN 6, km 35, metrul 700, urmărește partea superioară a aflorimentului (carierei) de nisip, de-a lungul lizierei pădurii de fag (de asemenea proprietate particulară), până în firul pârâului Valea Nisipului.

Limita sudică este reprezentată de cursul sinuos al pârâului Valea Nisipului, pe o lungime de 140 m; limita pornește în partea de est a perimetrului, din punctul unde marginea de sus a carierei/aflorimentului de nisip coboară în firul văii și continuă apoi pe pârâu în aval, până în dreptul gardului de sârmă (care constituie limita vestică a ariei protejate).

Limita vestică limita pornește din DN 67, din dreptul km 37 - metrul 800 și urmărește gardul de împrejmuire (de sârmă) care separă aria protejată de proprietatea particulară vecină, până în firul pârâului Valea Nisipului.

Descrierea suprafeței

Rezervația naturală Muzeul Trovanților cuprinde un teren neproductiv, denivelat și o carieră de nisip (afloriment) cu expunere vestică, fiind situată în extravilanul localității Costești, la baza Dealului Costești (Zlamene), adiacentă DN 67. Rezervația face parte din Trupul B, este Parcela înscrisă în cartea funciară nr. 148 a comunei Costești, având nr. cadastral imobil 313. Parcela topografică este ridicată la scara 1:1.000 în anul 2005 și este în suprafață totală (inclusiv carieră) de 1,1 ha.

Secțiunea a 2-a. — ARIA DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ

C.1. Aria de protecție specială avifaunistică Pădurea Ciuașului, 3 ha, comuna Țaga, județul Cluj

Descrierea limitelor

Limita nordică este reprezentată de liziera subparcelei 71C din cadrul parcelei 71 din UP I (Ocolul Silvic Gherla). Ea începe de la limita acestei subparcele cu parcela 80 (marcată cu semn distinctiv) și se întinde pe lungimea de 200 m, marcată de asemenea prin semne distinctive;

Limita estică începe la semnul distinctiv care desparte subparcela 71C de subparcela 71A și urmează granița dintre acestea pe o lungime de 180 m. Pe toată lungimea ei, această limită este marcată prin semne distinctive amplasate pe arbori din 10 în 10 metri;

Limita sudică este delimitată artificial, prin marcaje convenționale în întregime. Ea începe la semnul distinctiv cu care a fost marcat sfârșitul limitei estice, se întinde pe o lungime de 210 m și este marcată prin semne distinctive aplicate pe arbori din 10 în 10 m.

Limita vestică urmează marcajul prin semne distinctive realizate pe arbori din 10 în 10 m și se întinde pe o lungime de 130 m între semnele distinctive care delimitează limita nordică și respectiv sudică.

Descrierea suprafeței

Aria de Protecție Specială Avifaunistică "Pădurea Ciuasului" cuprinde o suprafață de 3 ha care face parte din subparcela 71 C din UP I Țaga a OS Gherla. Subparcela silvică este preluată din amenajamentul silvic întocmit în anul 2003, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.

--------------

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.