REGULAMENT INTERIOR din 13 septembrie 1994

Dispozitii generale

Prezentul regulament interior, denumit în continuare regulament, este stabilit prin aplicarea actelor Uniunii și le este subordonat. În caz de divergente între una dintre dispozitiile sale și o dispoziție a actelor, aceasta din urma are autoritate.

Delegații

1. Prin termenul delegatie se înțelege persoana sau ansamblul de persoane desemnate de către o tara membra pentru a participa la congres. Delegatia este compusa dintr-un sef de delegatie, precum și, eventual, dintr-un supleant al sefului de delegatie, dintr-unul sau mai mulți delegați și, eventual, dintr-unul sau mai mulți functionari detasati (inclusiv experti, secretari etc.).

2. Sefii de delegatie, adjunctii lor, precum și delegații sunt reprezentanti ai tarilor membre în sensul art. 14 paragraful 2 din Constitutia Uniunii Postale Universale, dacă ei sunt prevăzuți cu puteri care să răspundă condițiilor stabilite la art. 3 din prezentul regulament.

3. Funcționarii atasati sunt admisi la ședințe și au dreptul de a participa la deliberari, dar ei nu au, în principiu, drept de vot. Totusi ei pot să fie autorizati de către seful de delegatie sa voteze în numele tarii lor în sedintele comisiilor. Asemenea autorizații trebuie să fie remise, în scris, înainte de începerea sedintei, presedintelui comisiei interesate.

Puterile delegatilor

1. Puterile delegatilor trebuie să fie semnate de către seful statului sau de către seful guvernului sau de ministerul afacerilor externe din tara interesata. Ele trebuie să fie redactate în forma corecta. Puterile delegatilor abilitati să semneze actele (plenipotentiarii) trebuie să indice forta acestei semnaturi (semnatura sub rezerva ratificarii sau aprobării, semnatura ad referendum, semnatura definitivă). În absenta unei astfel de precizări, semnatura este considerata ca fiind supusă ratificarii sau aprobării. Puterile care autorizeaza semnarea actelor cuprind implicit dreptul de deliberare și vot. Delegații cărora autoritățile competente le-au încredințat deplinele puteri, fără se precizeze forta acestor puteri, sunt autorizati sa delibereze, sa voteze și să semneze acte, cu condiția de a nu reiesi, în mod explicit, ceva contrar din textul puterilor.

2. Puterile trebuie să fie depuse de la deschiderea congresului pe lângă autoritatea desemnata în acest scop.

3. Delegații neprevazuti cu puteri sau care nu vor fi depus puterile lor pot, dacă ei au fost anuntati de către guvernul lor guvernului tarii gazda, sa ia parte la deliberari și sa voteze în momentul în care incep sa participe la lucrarile congresului. Acelasi lucru este valabil pentru cei ale caror puteri sunt recunoscute ca reprezentand nereguli. Acesti delegați nu vor mai fi autorizati sa voteze începând din momentul în care congresul a aprobat ultimul raport al comisiei de verificare a puterilor, care constata ca puterile lor sunt gresite sau reprezinta nereguli, și atât timp cat situația nu este regularizata. Ultimul raport trebuie să fie aprobat de către congres înainte de alegeri, altele decat cea a presedintelui congresului și înainte de aprobarea proiectelor de acte.

4. Puterile unei tari membre, care este reprezentata la congres de către delegatia unei tari membre (procura), trebuie să comporte aceeasi forma cu cele menționate în paragraful 1.

5. Puterile și procurile adresate prin telegrama nu sunt admise. În schimb sunt acceptate telegramele care raspund unei cereri de informare referitoare la o problemă de puteri.

6. O delegatie care, după ce și-a depus puterile, este împiedicată sa asiste la una sau mai multe ședințe are posibilitatea să fie reprezentata de către delegatia unei alte tari, cu condiția sa informeze în scris pe președintele reuniunii interesate. Totusi o delegatie poate reprezenta o singura tara, alta decat a sa.

7. Delegații tarilor membre care nu fac parte la un aranjament pot lua parte, fără drept de vot, la deliberarile congresului referitoare la acel aranjament.

Ordinea locurilor

1. La sedintele congresului și ale comisiilor, delegatiile sunt aranjate în ordinea alfabetica franceza a tarilor membre reprezentate.

2. Președintele Consiliului de administratie trage la sorti, la momentul oportun, numele tarii care va ocupa primul loc în fața tribunei prezidentiale, cu ocazia sedintelor congresului și ale comisiilor.

Observatori

1. Reprezentanti ai Organizației Natiunilor Unite pot sa participe la deliberarile congresului.

2. Observatorii organizațiilor interguvernamentale sunt admisi la sedintele congresului și ale comisiilor sale atunci când sunt discutate probleme care intereseaza aceste organizații. În aceleasi scopuri observatorii organizațiilor internationale neguvernamentale pot fi admisi la sedintele comisiilor, dacă comisia respectiva consimte acest lucru.

3. Sunt admisi ca observatori și reprezentantii calificati ai uniunilor restranse stabilite conform art. 8 paragraful 1 din Constitutia Uniunii Postale Universale, atunci când ele își exprima dorința.

4. Observatorii menționați în paragrafele 1-3 iau parte la deliberari fără drept de vot.

Decanul congresului

1. Administratia postala a tarii gazda a congresului propune desemnarea decanului congresului în acord cu biroul international. Consiliul de administratie procedeaza, în timp oportun, la adoptarea acestei desemnari.

2. La deschiderea primei ședințe plenare a fiecarui congres, decanul își asuma presedentia congresului până când acesta își alege președintele. În plus, el exercita functiile care îi sunt atribuite de prezentul regulament.

Presedintii și vicepresedintii congresului și ai comisiilor

1. În prima sa adunare plenara, congresul alege, la propunerea decanului, pe președintele congresului, apoi aproba, la propunerea Consiliului de administratie, desemnarea tarilor membre care își vor asuma vicepresedintia congresului, precum și presedintia și vicepresedintia comisiilor. Aceste functii sunt atribuite, ținându-se seama, pe cat este posibil, de repartitia geografica, echitabila a tarilor membre.

2. Presedintii deschid și inchid sedintele pe care le prezideaza, conduc discutiile, dau cuvantul oratorilor, supun la vot propunerile și indica majoritatea necesară votării, proclama deciziile și, sub rezerva aprobării congresului, dau, eventual, o interpretare a acestor decizii.

3. Presedintii vegheaza la respectarea prezentului regulament și la menținerea ordinii în timpul sedintelor.

4. Orice delegatie poate să aminteasca, în fața congresului sau a comisiei, despre o decizie luata de către președintele acestora pe baza unei dispozitii din regulament sau a unei interpretari a acestuia; decizia presedintelui rămâne totusi valabila, dacă ea nu este anulata de majoritatea membrilor prezenți și care voteaza.

5. Dacă o tara membra, însărcinată cu presedintia, nu mai este în măsura să își asume aceasta functie, unul dintre vicepresedinti este desemnat, de către congres sau de către comisie, sa îl inlocuiasca.

Biroul congresului

1. Biroul este organul central insarcinat sa conduca lucrarile congresului. El este compus din președintele și vicepresedintii congresului, precum și din presedintii comisiilor. El se reuneste, periodic, pentru a examina derularea lucrărilor congresului și a comisiilor acestuia și pentru a formula recomandari care să favorizeze aceasta derulare. El ajuta pe presedinte sa elaboreze ordinea de zi a fiecarei ședințe plenare și sa coordoneze lucrarile comisiilor. El face recomandari referitoare la închiderea congresului.

2. Secretarul general al congresului și secretarul general adjunct, menționați la art. 11 paragraful 1 asista la reuniunile biroului.

Membrii comisiilor

1. Tarile membre reprezentate în congres sunt de drept membre în comisiile insarcinate cu examinarea propunerilor referitoare la Constitutia Uniunii Postale Universale, la regulamentul general, la convenție și la regulamentul de aplicare a acesteia.

2. Tarile membre reprezentate în congres, care sunt parte la unul sau la mai multe aranjamente facultative, sunt de drept membre ale comisiei sau ale comisiilor insarcinate cu revizuirea acestor aranjamente. Dreptul de vot al membrilor acestor comisii este limitat la aranjamentul sau la aranjamentele la care sunt parte.

3. Delegatiile care nu sunt membre ale comisiilor care trateaza aranjamentele și regulamentele lor de aplicare au posibilitatea sa asiste la sedintele acestora și sa ia parte la deliberari, fără drept de vot.

Grupele de lucru

Congresul și fiecare comisie pot constitui grupe de lucru pentru studiul problemelor speciale.

Secretariatul congresului și al comisiilor

1. Directorul general și vicedirectorul general al Biroului international își asuma functiile de secretar general și, respectiv, de secretar general adjunct ai congresului.

2. Secretarul general și secretarul general adjunct asista la sedintele congresului și ale biroului congresului, luand parte la deliberari, fără drept de vot. De asemenea, ei pot, în aceleasi condiții, sa asiste la sedintele comisiilor sau să fie reprezentati la ele de către un functionar superior al Biroului international.

3. Lucrarile secretariatului congresului, ale biroului congresului și ale comisiilor sunt asigurate de către personalul Biroului international, în colaborare cu administratia tarii gazda.

4. Funcționarii superiori ai Biroului international își asuma functiile de secretari ai congresului, ai biroului congresului și ai comisiilor. Ei asista pe presedinte în timpul sedintelor și sunt responsabili cu redactarea proceselor-verbale sau a rapoartelor.

5. Secretarii congresului și ai comisiilor sunt asistati de către secretari adjuncți.

6. Raportorii care cunosc limba franceza sunt insarcinati cu redactarea proceselor-verbale ale congresului și ale comisiilor.

Limbi de deliberare

1. Sub rezerva paragrafului 2, limbile franceza, engleza, spaniola și rusa sunt admise pentru deliberari, prin intermediul unui sistem de interpretare simultana sau consecutiva.

2. Deliberarile comisiei de redactare se desfășoară în limba franceza.

3. Sunt autorizate și celelalte limbi pentru deliberarile indicate în paragraful 1. Limba tarii gazda se bucura în aceasta privinta de un drept de prioritate. Delegatiile care utilizeaza alte limbi asigura interpretarea simultana în una dintre limbile menționate în paragraful 1 fie prin sistemul de interpretare simultana, când pot fi aduse modificari de ordin tehnic, fie prin interpreți particulari.

4. Cheltuielile de instalare și de întreținere a echipamentului tehnic sunt în sarcina uniunii.

5. Cheltuielile serviciilor de interpretare sunt repartizate între tarile membre care utilizeaza aceeasi limba, proportional cu contribuția lor la cheltuielile Uniunii.

Limbile de redactare a documentelor congresului

1. Documentele elaborate în timpul congresului, inclusiv proiectele de hotărâri supuse aprobării congresului sunt publicate în limba franceza de către secretariatul congresului.

2. În acest scop, documentele care provin de la delegatiile tarilor membre trebuie să fie prezentate în această limbă fie direct, fie prin intermediul serviciilor de traducere anexate secretariatului congresului.

3. Aceste servicii, organizate pe cheltuiala lor de către grupurile lingvistice, constituite conform dispozițiilor corespunzătoare din regulamentul general, pot, de asemenea, sa traduca documente ale congresului în limbile lor respective.

Propuneri

1. Toate problemele aduse în fața congresului fac obiectul unor propuneri.

2. Toate propunerile publicate de către Biroul international, înainte de deschiderea congresului, sunt considerate ca fiind supuse congresului.

3. Cu doua luni înainte de deschiderea congresului, nici o propunere nu va fi luata în considerare, în afara acelora care sunt amendamente ale propunerilor anterioare.

4. Se considera amendament orice propunere de modificare, care, fără sa altereze fondul propunerii, comporta o suprimare, o adaugare la o parte a propunerii originale sau revizuirea unei părți a acestei propuneri. Nici o propunere de modificare nu va fi considerata ca amendament, dacă ea este incompatibila cu sensul sau intentia propunerii originale. În cazuri indoielnice, transarea problemei îi revine congresului sau comisiei.

5. Amendamentele prezentate în congres, referitoare la propuneri deja facute, trebuie să fie remise în scris, în limba franceza, la secretariat, înainte de ora 12,00 a zilei anterioare celei de punere a lor în discutie, pentru a fi distribuite în aceeasi zi delegatiilor. Acest termen nu se aplică amendamentelor care rezultă direct din discutii în congres sau în comisie. În acest ultim caz, dacă se solicita, autorul amendamentului trebuie să prezinte textul în scris, în limba franceza sau, dacă nu se poate, în orice limba în care se desfășoară dezbaterile. Președintele interesat va citi sau va face să fie citit textul.

6. Procedura prevăzută în paragraful 5 se aplică și în prezentarea propunerilor care nu vizeaza modificarea textului actelor (proiecte de rezolutie, de recomandari etc.).

7. Orice propunere sau amendament trebuie să primeasca forma definitivă a textului de introdus în actele Uniunii, sub rezerva, bineinteles, a punerii la punct de către comisia de redactare.

Examinarea propunerilor în congres și în comisii

1. Propunerile de ordin redactional (al caror numar este urmat de litera R) sunt atribuite comisiei de redactare fie direct, dacă din partea Biroului international nu exista nici o indoiala privind natura lor (o lista a lor este redactata de Biroul international în atenția comisiei de redactare), fie dacă, conform avizului Biroului international, exista indoieli privind natura lor după ce celelalte comisii au confirmat natura lor pur redactionala (o lista a lor este, de asemenea, redactata în atenția comisiilor interesate). Totusi, dacă asemenea propuneri sunt legate de alte propuneri de fond ce urmeaza a fi tratate de către congres sau de către celelalte comisii, comisia de redactare nu le abordeaza studierea decat după ce congresul sau celelalte comisii s-au pronuntat față de propunerile de fond corespunzătoare. Propunerile al caror numar nu este urmat de litera R, dar care, după parerea Biroului international, sunt propuneri de ordin redactional, sunt repartizate direct comisiilor care se ocupa de propunerile de fond corespunzătoare. Aceste comisii decid, inca de la începerea lucrărilor lor, care dintre aceste propuneri vor fi atribuite direct comisiei de redactare. O lista a acestor propuneri este redactata de către Biroul international în atenția comisiilor în cauza.

2. În principiu propunerile de modificare a regulamentelor de aplicare, care sunt considerate propuneri de modificare a convenției și aranjamentelor, sunt tratate de către comisia respectiva, cu condiția ca aceasta sa nu decida returnarea lor către Consiliul de exploatare postala, la propunerea presedintelui ei sau a unei delegații. Dacă aceasta returnare ridica obiectii, președintele supune imediat problema unui vot de procedura.

3. În schimb, propunerile de modificare a regulamentelor de aplicare, care nu sunt consecința propunerilor de modificare a convenției și a aranjamentelor, sunt returnate Consiliului de exploatare postala, cu condiția sa nu fie propuse de către comisie pentru tratarea lor în congres, ca urmare a propunerii presedintelui ei sau a unei delegații. Dacă o asemenea propunere face obiectul unei obiectii, președintele supune imediat problema unui vot de procedura.

4. Dacă o aceeasi problema face obiectul mai multor propuneri, președintele hotaraste ordinea lor în discutie, începând, în principiu, cu propunerea care se indeparteaza cel mai mult de textul de baza și care comporta schimbarea cea mai profunda față de statu quo.

5. Dacă o propunere poate fi subdivizata în mai multe părți, fiecare dintre ele poate, cu acordul autorului propunerii sau al adunarii, să fie examinata și supusă separat la vot.

6. Orice propunere retrasa în congres sau în comisie de către autorul ei poate fi reluata de către delegatia altei tari membre. De asemenea, dacă un amendament la o propunere este acceptat de către autorul acesteia, o alta delegatie poate relua propunerea originala neamendata.

7. Orice amendament la o propunere, acceptat de către delegatia care prezinta aceasta propunere, este imediat inclus în textul propunerii. Dacă autorul propunerii originale nu accepta un amendament, președintele hotaraste dacă trebuie să se voteze mai întâi asupra amendamentului sau asupra propunerii, plecand de la redactarea care se indeparteaza cel mai mult de sensul sau intentia textului de baza și care antreneaza schimbarea cea mai profunda față de statu quo.

8. Procedura descrisa în paragraful 7 se aplică și atunci când sunt prezentate mai multe amendamente pentru aceeasi propunere.

9. Președintele congresului și presedintii comisiilor fac să fie remis Comisiei de redactare, după fiecare sedinta, textul scris al propunerilor, al amendamentelor sau al hotărârilor adoptate.

10. La sfârșitul lucrărilor lor, comisiile redacteaza, referitor la regulamentele de aplicare care le privesc, o rezolutie în doua părți, care cuprinde:

În ceea ce priveste propunerile de modificare a regulamentelor de execuție, care au fost adoptate de către o comisie și transmise apoi Comisiei de redactare, ele fac obiectul unei rezolutii cuprinzand în anexa textul definitiv al propunerilor reținute.

Deliberari

1. Delegații nu pot lua cuvantul decat după ce au fost autorizati de președintele reuniunii. El le recomanda sa vorbeasca rar și clar. Președintele trebuie să lase delegatilor posibilitatea de a-și exprima liber și în intregime parerea asupra subiectului în discutie, atât timp cat exprimarea este compatibila cu derularea normala a deliberarilor.

2. În afara unei decizii contrare luate de majoritatea membrilor prezenți și votanti, discursurile nu pot să depășească 5 minute. Președintele este autorizat sa intrerupa oricare orator care depășește timpul de vorbit. De asemenea, el poate să invite delegatul sa nu se indeparteze de subiect.

3. În cursul unei dezbateri, președintele poate, cu acordul majorității membrilor prezenți și votanti, sa declare inchisa lista oratorilor, după ce i-a dat citire. Când lista este epuizata, el declara închise dezbaterile, sub rezerva de a acorda autorului propunerii în discutie, chiar după închiderea listei, dreptul de a raspunde oricărui discurs pronuntat.

4. De asemenea, președintele poate, cu acordul majorității membrilor prezenți și votanti, sa limiteze numărul de interventii al uneia și aceleiasi delegații asupra unei propuneri sau unui grup de propuneri determinat, trebuind totusi să fie acordată autorului propunerii posibilitatea de a o prezenta și de a interveni ulterior, dacă solicita, pentru a aduce elemente noi ca răspuns la interventiile altor delegații, în asa fel încât el să poată avea ultimul cuvant, dacă solicita.

5. Cu acordul majorității membrilor prezenți și votanti, președintele poate limita numărul de interventii asupra unei propuneri sau unui grup de propuneri determinat; aceasta limitare nu poate fi inferioara unui numar de cinci voturi "pentru" și cinci voturi "contra" propunerii în discutie.

Motiuni de ordine și motiuni de procedura

1. În cursul discutarii oricarei probleme și chiar, eventual, după incheierea dezbaterilor, o delegatie poate să ridice o motiune de ordine pentru a cere:

- lamuriri asupra derularii dezbaterilor;

- respectarea regulamentului interior;

- modificarea ordinii sugerate de presedinte pentru discutarea propunerilor.

Motiunea de ordine are prioritate asupra tuturor problemelor, inclusiv a motiunilor de procedura menționate în paragraful 3.

2. Președintele face imediat precizarile dorite sau ia decizia pe care o considera oportuna, referitoare la motiunea de ordine. În caz de obiectii, hotărârea presedintelui este imediat supusă la vot.

3. În plus, în cursul discutarii unei probleme, o delegatie poate introduce o motiune de procedura care are ca obiect propunerea:

Motiunile de procedura au prioritate, în ordinea stabilita mai sus, față de toate celelalte propuneri, în afară de motiunile de ordine menționate în paragraful 1.

4. Motiunile referitoare la suspendarea sau la ridicarea sedintei nu sunt discutate, ci sunt supuse imediat la vot.

5. Când o delegatie propune amanarea dezbaterilor asupra unei probleme în discutie, cuvantul nu este acordat decat noilor oratori care se opun amanarii sau inchiderii dezbaterii, după care motiunea este supusă la vot.

6. Delegatia care prezinta motiunea de ordine sau de procedura nu poate, în interventia sa, sa trateze fondul problemei în discutie. Autorul unei motiuni de procedura poate să o retraga înainte ca ea să fie supusă la vot și orice motiune asemanatoare, amendata sau nu, care ar fi retrasa, poate fi reluata de către o alta delegatie.

Cvorum

1. Sub rezerva paragrafelor 2 și 3, cvorumul necesar pentru deschiderea sedintelor și pentru votare este constituit din jumătate din numărul tarilor membre reprezentate în congres și care au drept de vot.

2. În momentul votării modificarii Constituției Uniunii Postale Universale și a regulamentului general, cvorumul necesar este constituit din două treimi din numărul tarilor membre ale uniunii.

3. În ceea ce priveste aranjamentele și regulamentele lor de aplicare, cvorumul necesar pentru deschiderea sedintelor și pentru votare este constituit din jumătate din numărul tarilor membre reprezentate în congres, care sunt părți la aranjament și care au drept de vot.

4. Delegatiile prezente, care nu participa la un vot determinat sau care declara că nu vor sa participe la el, nu sunt considerate ca absente în vederea determinarii cvorumului prevăzut în paragrafele 1, 2 și 3.

Principiul și procedura de vot

1. Problemele care nu pot fi reglate de comun acord sunt transate prin vot.

2. Votul se desfășoară prin sistemul traditional sau prin intermediul dispozitivului electronic de votare. În principiu, votul se desfășoară prin intermediul dispozitivului electronic, atunci când acesta este la dispoziția adunarii. Totusi, pentru votul secret, recurgerea la sistemul traditional poate avea loc, dacă cererea prezentată în acest sens de către o delegatie este sprijinita de către majoritatea delegatiilor prezente și cu drept de vot.

3. Pentru sistemul traditional, procedura de votare este urmatoarea:

4. Prin intermediul dispozitivului electronic, procedura de votare este urmatoarea:

5. Oricare ar fi sistemul utilizat, votarea prin scrutin secret are prioritate față de oricare alta procedura de votare.

6. Când începe votarea, nici o delegatie nu poate să îl intrerupa, decat dacă este vorba de o motiune de ordine referitoare la modalitatea conform careia se efectueaza votarea.

7. După votare, președintele poate autoriza delegatiile să-și explice votul lor.

Condiții de aprobare a propunerilor

1. Pentru a fi adoptate, propunerile referitoare la modificarea actelor trebuie să fie aprobate:

2. Problemele de procedura, care nu pot fi rezolvate de comun acord, sunt hotarate de către majoritatea tarilor membre prezente și cu drept de vot. Acelasi lucru este valabil și pentru deciziile care nu privesc modificarea actelor, cu condiția ca în congres majoritatea tarilor membre prezente și cu drept de vot sa nu decida altfel.

3. Sub rezerva prevederilor paragrafului 5, prin tari membre prezente și cu drept de vot trebuie să se inteleaga tarile membre care voteaza "pentru" sau "contra", abtinerile nefiind luate în considerare în calculul voturilor necesare pentru constituirea majorității, la fel și buletinele albe sau nule, în caz de vot prin scrutin secret.

4. În caz de egalitate de sufragii, propunerea este considerata ca respinsa.

5. Când numărul de abtineri și de buletine albe sau nule depășește jumătate din numărul sufragiilor exprimate (pentru, contra, abtineri), examinarea problemei este amanata pentru o sedinta ulterioară, în cursul careia abtinerile, precum și buletinele albe sau nule nu vor mai fi luate în considerare.

Alegerea membrilor Consiliului de administratie și ai Consiliului de exploatare postala

Pentru departajarea tarilor care au obținut acelasi numar de voturi în alegerea membrilor Consiliului de administratie și ai Consiliului de exploatare postala, președintele procedeaza prin tragere la sorti.

Alegerea directorului general și a vicedirectorului general al Biroului international

1. Alegerile directorului general și vicedirectorului general al Biroului international au loc prin scrutin secret, succesiv, în una sau mai multe ședințe tinute în aceeasi zi. Este ales candidatul care obtine majoritatea sufragiilor exprimate de către tarile membre prezente și cu drept de vot. Se organizeaza atatea scrutinuri cate sunt necesare pentru ca un candidat să obțină aceasta majoritate.

2. Sunt considerate tari membre prezente și cu drept de vot cele care voteaza pentru unul dintre candidatii reglementar anuntati, abtinerile nefiind luate în considerare la calculul necesar pentru constituirea majorității, la fel și buletinele albe sau nule.

3. Când numărul de abtineri și de buletine albe sau nule depășește jumătate din numărul de sufragii exprimate conform paragrafului 2, alegerea este amanata pentru o sedinta ulterioară, în cursul careia abtinerile și buletinele albe sau nule nu mai sunt luate în considerare.

4. Candidatul care, la un tur de scrutin, a obținut cele mai puține voturi este eliminat.

5. În caz de egalitate de voturi se realizează un prim ori un al doilea scrutin suplimentar, pentru a se departaja candidatii, votarea executandu-se doar pentru acesti candidati. Dacă rezultatul este negativ, se decide prin tragere la sorti. Tragerea la sorti este efectuata de către presedinte.

Procese-verbale

1. Procesele-verbale ale sedintelor congresului și ale comisiilor reproduc desfășurarea sedintelor, rezuma pe scurt interventiile, menționează propunerile și rezultatul deliberarilor. Procesele-verbale sunt redactate pentru sedintele plenare, și procesele-verbale sumare, pentru sedintele comisiilor.

2. Procesele-verbale ale sedintelor unei comisii pot fi inlocuite prin rapoarte adresate congresului, dacă Consiliul de administratie decide astfel. În general, grupurile de lucru redacteaza un raport în atenția organelor care le-a creat.

3. Totusi fiecare delegat are dreptul să solicite insertia analitica sau în extenso, în procesul-verbal sau în raport, a oricarei declaratii facute de el, cu condiția să depună textul francez al acesteia la secretariat, în cel tarziu 2 ore de la sfârșitul sedintei.

4. Din momentul în care a fost distribuit proiectul de proces-verbal sau de raport, delegații dispun de un termen de 24 de ore pentru a prezenta observatiile lor secretariatului care, eventual, serveste de intermediar între cel interesat și președintele sedintei în cauza.

5. În general și sub rezerva paragrafului 4, la inceputul sedintelor congresului, președintele supune aprobării procesul-verbal al unei ședințe precedente. Acelasi lucru este valabil și pentru comisiile ale caror deliberari fac obiectul unui proces-verbal sau al unui raport. Procesele-verbale sau rapoartele ultimelor ședințe, care nu ar putea fi aprobate în congres sau în comisie, sunt aprobate de către presedintii respectivi ai acestor reuniuni. Biroul international va tine seama și de eventualele observatii pe care delegații tarilor membre le comunică în termen de 40 de zile de la trimiterea respectivelor procese-verbale.

6. Biroul international este autorizat sa rectifice în procesele-verbale sau în rapoartele sedintelor congresului și ale comisiilor erorile materiale care n-ar fi putut fi evidentiate cu ocazia aprobării lor conform paragrafului 5.

Aprobarea de către congres a proiectelor de hotărâri (acte, rezolutii etc.)

1. În general, fiecare proiect de acte, prezentat de către Comisia de redactare, este examinat articol cu articol. El nu poate fi considerat ca adoptat decat după un vot de ansamblu favorabil. Art. 20 paragraful 1 este aplicabil acestui vot.

2. În cursul acestei examinari, fiecare delegatie poate relua o propunere care a fost adoptata sau respinsa de către comisie. Apelul privind asemenea propuneri este subordonat condiției ca delegatia sa fi informat în scris pe președintele congresului cu cel puțin o zi înainte de sedinta în care dispoziția mentionata în proiectul de acte va fi supusă aprobării congresului.

3. Totusi este intotdeauna posibil, dacă președintele considera oportun pentru derularea lucrărilor congresului, să se procedeze la examinarea apelurilor înainte de examinarea proiectului de acte prezentat de către Comisia de redactare.

4. Când o propunere a fost adoptata sau respinsa de către congres, ea nu poate fi examinata din nou de către acelasi congres, decat dacă apelul a fost sprijinit de cel puțin zece delegații și aprobat cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți și cu drept de vot.

Aceasta posibilitate se limiteaza la propunerile supuse direct în sedintele plenare, fiind cunoscut ca o aceeasi problema nu poate determina mai mult de un apel.

5. Biroul international este autorizat sa rectifice în actele definitive erorile materiale care n-ar fi putut fi evidentiate cu ocazia examinarii proiectelor de acte, numerotarea articolelor și a paragrafelor, precum și referințele.

6. Proiectele de decizii, altele decat acelea care modifica actele, prezentate de către Comisia de redactare, sunt în general examinate global. Prevederile paragrafelor 2-5 sunt aplicabile și proiectelor acestor decizii.

Atribuirea de studii Consiliului de administratie și Consiliului de exploatare postala

La recomandarea biroului sau, congresul atribuie studii Consiliului de administratie și Consiliului de exploatare postala, conform compozitiei și competentelor respective ale acestor doua organe, asa cum sunt ele descrise în art. 102 și 104 din regulamentul general.

Rezerve la acte

Rezervele trebuie să fie prezentate în scris, în limba franceza (propuneri referitoare la protocolul final), pentru a putea fi examinate de către congres înainte de semnarea actelor.

Semnarea actelor

Actele aprobate definitiv de către congres sunt supuse spre semnare plenipotentiarilor.

Modificările regulamentului

1. Fiecare congres poate modifica regulamentul interior. Pentru a fi supuse deliberarilor, propunerile de modificare a prezentului regulament, trebuie să fie sprijinite de congres de cel puțin zece delegații, cu condiția ca ele sa nu fie prezentate de către un organ al Uniunii abilitat să introducă propuneri.

2. Pentru a fi adoptate, propunerile de modificare a prezentului regulament trebuie să fie aprobate de cel puțin două treimi din numărul tarilor membre reprezentate în congres.

-------