Parlamentul României adoptă prezenta lege.
*
Prezenta lege transpune prevederile:
a) Directivei Consiliului 98/49/CE din 29 iunie 1998 privind protecția drepturilor la pensie suplimentară ale salariaților și persoanelor care desfășoară activități independente, care se deplasează în cadrul Comunității, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 209 din 25 iulie 1998;
b) art. 15, 16 și 17 din Directiva 85/611/CEE de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. 375 din 31 decembrie 1985, cu modificările ulterioare;
c) abrogată;
(la 07-02-2020, Litera c) a fost abrogată de Articolul 159, Capitolul XVI din LEGEA nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 10 din 08 ianuarie 2020 )
d) Directivei 2014/50/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind cerințele minime de creștere a mobilității lucrătorilor între statele membre prin îmbunătățirea dobândirii și a păstrării drepturilor la pensie suplimentară, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 128 din 30 aprilie 2014.
(la 01-12-2018, Mențiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene a fost completată de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 280 din 26 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1008 din 28 noiembrie 2018 )
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR BOGDAN OLTEANU PREȘEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU
București, 22 mai 2006.
Nr. 204.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.