REGULAMENT din 19 iulie 2006

REGULAMENT Guvernul
Sursa oficială
Vezi pe legislatie.just.ro
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 15 august 2006
Intrat în vigoare
15.08.2006
Forma consolidată din
15.08.2006

de organizare și funcționare a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare - I.N.C.D.I.F. - "ISPIF" București

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Articolul 1

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare - I.N.C.D.I.F. - "ISPIF" București, denumit în continuare institut național, este persoană juridică română care funcționează în coordonarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și, din punct de vedere științific, în coordonarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și își desfășoară activitatea pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, calculează amortismente și conduce evidența contabilă în regim economic.

Articolul 2

(1) Institutul național se înființează în scopul desfășurării activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în domeniul îmbunătățirilor funciare.

(2) Institutul național contribuie, în principal, la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului îmbunătățirilor funciare și la realizarea cu prioritate a obiectivelor științifice și tehnologice stabilite prin programele naționale de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică și inovare.

Capitolul II — Obiectul de activitate ↑ Cuprins

Articolul 3

Obiectul de activitate al institutului național cuprinde în principal:

A. Activități de cercetare-dezvoltare - cod CAEN 73; 7310 - Cercetare-dezvoltare în științe fizice și naturale

a) În cadrul Planului național pentru cercetare, dezvoltare și inovare, institutul național efectuează cercetări fundamentale și aplicative de interes public și național privind:

1. elaborarea de cercetări, studii și documentații specifice în domeniul îmbunătățirilor funciare;

2. caracterizarea complexă și cuantificarea/măsurarea resurselor naturale (climatice, de apă și sol) ale terenurilor ce necesită lucrări de îmbunătățiri funciare;

3. efectuarea de cercetări și studii în teren și laborator: topografice-fotogrammetrice, aerofotogrammetrice, pedologice, pedoameliorative, geologice și geotehnice, hidrogeologice, hidrologice și întocmirea de hărți la diferite scări, în funcție de complexitatea specifică amenajărilor;

4. efectuarea de cercetări și studii de teledetecție privind sistemele informaționale geografice (GIS), procesarea de imagini și cartografierea fotogrammetrică și satelitară, statistica agricolă, asistența tehnică, auditul tehnic de specialitate, documentare, instruire, organizarea de manifestări tehnico-științifice specifice;

5. efectuarea de cercetări în poligoane și câmpuri experimentale privind determinarea bilanțului apei în sol și stabilirea consumului și necesarului de apă al plantelor, pe microzone și zone pedoclimatice, stabilirea măsurilor și soluțiilor de prevenire sau eliminare a excesului de umiditate la nivel de "parcelă" de amenajare, în amplasamente caracteristice, stabilirea măsurilor și soluțiilor de conservare, prevenire și combatere a degradării solului;

6. efectuarea de cercetări privind stadiul actual al fondului funciar din amenajările de îmbunătățiri funciare;

7. zonarea pretabilității terenurilor și cercetări privind amenajarea cu lucrări de îmbunătățiri funciare (irigații, desecări-drenaje, combaterea eroziunii solului și alte lucrări) a terenurilor degradate și promovarea unor soluții integrate de ameliorare; executarea de cercetări și studii de organizare a teritoriului și agroeconomice pentru amenajările de îmbunătățiri funciare;

8. executarea de cercetări și studii privind zonarea hidroameliorativă și hidromodulară a terenurilor cu lucrări de îmbunătățiri funciare;

9. executarea de cercetări și studii privind oportunitatea introducerii lucrărilor de îmbunătățiri funciare în zone ce necesită lucrări, inclusiv în zona montană;

10. fundamentarea științifică și tehnico-economică a măsurilor de restructurare a amenajărilor de îmbunătățiri funciare existente (irigații, desecări, combaterea eroziunii solului și altele asemenea);

11. evaluarea impactului exercitat de lucrările de îmbunătățiri funciare asupra condițiilor de mediu (sol, apă, microrelief și socioeconomic), pe baza unor cercetări specifice;

12. evaluarea potențialului terenurilor agricole pentru producții în regim amenajat și neamenajat;

13. efectuarea de cercetări și studii privind protecția mediului în agricultură, în special cele referitoare la biodiversitate, zone umede și ecologizarea terenurilor din incintele îndiguite;

14. elaborarea de studii de prefezabilitate și fezabilitate pentru terenurile pretabile și oportune tehnic și economic pentru lucrări de îmbunătățiri funciare;

15. studiul viabilității amenajărilor de îmbunătățiri funciare din punct de vedere tehnic, economic, social și ecologic;

16. efectuarea de cercetări și studii pentru evaluarea modului de utilizare a terenurilor și elaborarea de criterii necesare unor eventuale restructurări a folosinței terenurilor din zonele umede și degradate;

17. efectuarea de cercetări și studii necesare adaptării amenajărilor de îmbunătățiri funciare la noile forme de proprietate și de exploatare a terenurilor;

18. elaborarea de tehnici și tehnologii pentru reabilitarea, modernizarea, ecologizarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare și realizarea de noi amenajări;

19. evidențierea tehnicilor, metodelor și procedeelor eficiente ecologic și economic pentru reconstrucția, protecția și utilizarea durabilă a terenurilor agricole;

20. elaborarea și promovarea unor concepții de amenajare complexă a terenurilor din cadrul perimetrelor hidroameliorative;

21. executarea de cercetări și studii privind adaptarea funcționării sistemelor de irigații la noua structură de proprietate;

22. realizarea unor module reprezentative pentru diferite zone pedoclimatice și socioeconomice în vederea obținerii de date pentru validarea soluțiilor de amenajare;

23. adaptarea lucrărilor agropedoameliorative la condițiile specifice amenajărilor de îmbunătățiri funciare în vederea conservării și sporirii capacității de producție a terenurilor cu lucrări;

24. elaborarea unor tehnici și tehnologii pentru refacerea ecologică a terenurilor degradate, slab productive (nisipuri, terenuri sărăturate, terenuri acide și altele asemenea), inclusiv prin activități antropice;

25. monitorizarea efectelor induse de fenomenele de secetă și inundații, alunecări și prăbușiri de terenuri etc.;

26. fundamentarea măsurilor și lucrărilor necesare valorificării integrale și exploatării durabile a amenajărilor de îmbunătățiri funciare;

27. elaborarea de studii necesare echipării optime în contextul protecției mediului în sistemele de irigații;

28. efectuarea de cercetări pentru irigarea terenurilor desecate-drenate în vederea reducerii consumului de apă și energie și a protecției solului;

29. optimizarea regimului de irigare în funcție de cerințele plantelor în condiții de stres hidric;

30. valorificarea resurselor locale de apă, inclusiv a apelor uzate;

31. promovarea și dezvoltarea unor sisteme și metode agrofitotehnice specifice, în condițiile amenajărilor de îmbunătățiri funciare;

32. optimizarea tehnologiilor de udare corelate cu tehnologiile agrofitotehnice;

33. proiectarea de sisteme informatice geografice pentru managementul durabil al resurselor de sol, apă și mediu din amenajările de îmbunătățiri funciare;

34. acordarea de asistență tehnică și consultanță pentru monitorizarea activității de exploatare a amenajărilor de îmbunătățiri funciare;

35. efectuarea de cercetări și studii privind realizarea de echipamente și instalații specifice lucrărilor de îmbunătățiri funciare;

36. diversificarea echipamentelor de irigare prin aspersiune corelate cu cerințele de protecția mediului, în condiții impuse de proprietatea privată asupra pământului;

37. realizarea de echipamente necesare irigării pe brazdă;

38. realizarea de echipamente diversificate necesare irigării localizate;

39. realizarea de echipamente adaptate irigării cu ape uzate;

40. realizarea unor agregate de pompare în corelare cu parametrii hidraulici ai instalațiilor de udare;

41. elaborarea tehnicilor de echipare a amenajărilor de irigații în contextul realizării unor echilibre ecologice durabile;

42. măsurarea și contorizarea apei din amenajările de irigații, desecare-drenaj și combaterea eroziunii solului;

43. proiectarea de sisteme de protecție a rețelelor de conducte îngropate;

44. testarea și omologarea echipamentelor și instalațiilor specifice din producția internă;

45. testarea și avizarea echipamentelor și instalațiilor specifice provenite din import.

b) Alte activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică:

1. cercetarea și ingineria tehnologică în amenajările de îmbunătățiri funciare și protecția mediului în agricultură;

2. efectuarea de cercetări și elaborarea de studii necesare promovării perimetrelor de ameliorare în zonele puternic afectate de procese de degradare;

3. efectuarea de cercetări și elaborarea de studii necesare înființării unor rezervații naturale pentru conservarea și protecția biodiversității;

4. stabilirea unor sisteme de ameliorare și conservarea mediului și a apei cu costuri reduse adaptate la resurse limitate;

5. efectuarea de studii de impact și bilanț de mediu în interiorul și în afara amenajărilor de îmbunătățiri funciare;

6. elaborarea de norme, normative, reglementări tehnice, standarde, instrucțiuni și metodologii necesare efectuării de cercetări, studii și elaborarea de proiecte pentru execuția și exploatarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare;

7. elaborarea de norme de conținut pentru studiile pedologice, hidrologice, litologice, geologice, geotehnice, hidrogeologice, de teledetecție și altele asemenea;

8. elaborarea de norme și normative pentru elaborarea proiectelor de execuție și exploatarea diferitelor lucrări de îmbunătățiri funciare;

9. elaborarea de standarde privind calitatea apei pentru diverse utilizări;

10. întocmirea de metodologii și instrucțiuni pentru clasificarea terenurilor pretabile la lucrări de îmbunătățiri funciare;

11. elaborarea de studii, reglementări și acorduri tehnice în vederea integrării în legislația europeană.

B. Activități conexe activității de cercetare-dezvoltare desfășurate în domeniul propriu de activitate, conform prevederilor legale:

1. cod CAEN 0111 - Cultivarea cerealelor, porumbului și a altor plante n.c.a.;

2. cod CAEN 0112 - Cultivarea legumelor, a specialităților horticole și a produselor de seră;

3. cod CAEN 0141 - Activități de servicii anexe agriculturii; grădinărit peisagistic (arhitectură peisageră);

4. cod CAEN 4511 - Demolarea construcțiilor, terasamente și organizare de șantiere;

5. cod CAEN 4512 - Lucrări de foraj și sondaj pentru construcții;

6. cod CAEN 4524 - Construcții hidrotehnice;

7. cod CAEN 4525 - Alte lucrări speciale de construcții;

8. cod CAEN 5121 - Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor și furajelor;

9. cod CAEN 5122 - Comerț cu ridicata al florilor și al plantelor;

10. cod CAEN 5131 - Comerț cu ridicata al fructelor și legumelor;

11. cod CAEN 5221 - Comerț cu amănuntul al fructelor și legumelor proaspete;

12. cod CAEN 5551 - Cantine;

13. cod CAEN 6312 - Depozitări;

14. cod CAEN 7020 - Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate;

15. cod CAEN 7131 - Închirierea mașinilor și echipamentelor agricole;

16. cod CAEN 7230 - Prelucrarea informatică a datelor;

17. cod CAEN 7240 - Activități legate de bazele de date;

18. cod CAEN 7260 - Alte activități legate de informatică;

19. cod CAEN 7413 - Activități de studiere a pieței și de sondaj;

20. cod CAEN 7414 - Activități de consultanță pentru afaceri și management;

21. cod CAEN 7420 - Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică legate de acestea;

22. cod CAEN 7430 - Activități de testări și analize tehnice;

23. cod CAEN 7481 - Activități fotografice.

Articolul 4

În cadrul obiectului său de activitate, institutul național poate colabora și la realizarea unor activități de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice și apărare națională sau poate desfășura și alte activități conexe cu aprobarea organului colaborator.

Capitolul III — Patrimoniul ↑ Cuprins

Articolul 5

(1) Institutul național are un patrimoniu în valoare de 8.386 mii lei, constituit conform situațiilor financiare anuale la 30 iunie 2005.

(2) Institutul național administrează, cu diligența unui bun proprietar, bunurile proprietate publică și privată a statului, precum și alte bunuri proprii dobândite în condițiile legii. Bunurile proprietate publică aflate în administrarea institutului național, precum și cele dobândite din fonduri publice se evidențiază distinct în patrimoniul acestuia.

(3) Rezultatele cercetărilor obținute în baza derulării unui contract finanțat din fonduri publice aparțin institutului național, în calitate de persoană juridică executantă, și ordonatorului principal de credite, în egală măsură. Administrarea și înregistrarea în evidența contabilă a institutului național, potrivit prevederilor legale în domeniul contabilității, precum și înstrăinarea, închirierea sau concesionarea și casarea rezultatelor cercetărilor obținute în baza derulării unui contract finanțat din fonduri publice se fac potrivit Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, și Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, precum și conform reglementărilor contabile aplicabile.

(4) În exercitarea drepturilor sale, institutul național posedă și folosește bunurile aflate în patrimoniul propriu și, după caz, dispune de acestea în condițiile legii, în scopul realizării obiectului său de activitate, și beneficiază de rezultatele utilizării acestora.

(5) Realizarea unor servicii sau activități de microproducție se poate face prin asocierea în participațiune numai în scopul stimulării valorificării rezultatelor cercetării, cu aprobarea ministerului coordonator și a autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare.

(6) Patrimoniul institutului național poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare.

Capitolul IV — Structura organizatorică și funcțională ↑ Cuprins

Articolul 6

(1) Structura organizatorică a institutului național se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, cu avizul Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", la propunerea consiliului de administrație, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii de înființare a institutului național și cuprinde în mod obligatoriu: un compartiment juridic, un compartiment de marketing, un compartiment financiar-contabil, un compartiment de audit și control financiar, un compartiment de diseminare a informațiilor, relații publice și mass-media.

(2) Institutul național poate avea în structură subunități ori filiale cu sau fără personalitate juridică, departamente, secții, laboratoare și alte structuri organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate, care se înființează prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, cu avizul autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare, la care evidența contabilă se conduce și se organizează conform Legii nr. 82/1991, republicată.

(3) În funcție de specificul activității, prin decizie a directorului general, cu aprobarea consiliului de administrație se pot organiza colective specializate sau colective interdisciplinare proprii ori în colaborare cu alte unități din țară sau din străinătate, care nu modifică structura generală aprobată.

Articolul 7

Directorul general stabilește relațiile dintre subunitățile aflate în structura institutului național, precum și relațiile acestora cu terții și le poate acorda împuterniciri de reprezentare în numele institutului național, cu avizul consiliului de administrație.

Articolul 8

Conducătorii subunităților și filialelor din structura institutului național răspund în fața consiliului de administrație și a directorului general de îndeplinirea tuturor atribuțiilor, responsabilităților și competențelor încredințate de aceștia.

Capitolul V — Organele de conducere ↑ Cuprins

Articolul 9

(1) Conducerea institutului național este asigurată de:

a) consiliul de administrație;

b) comitetul de direcție;

c) directorul general.

(2) Orientarea și coordonarea activității tehnico-științifice din institutul național sunt asigurate de consiliul științific.

Consiliul de administrație

Articolul 10

(1) Consiliul de administrație al institutului național este format din 7 membri, cetățeni români, numiți prin ordin al ministerului coordonator, pentru un mandat de maximum 4 ani, care poate fi reînnoit o singură dată, potrivit prevederilor legale în vigoare.

(2) Din consiliul de administrație fac parte în mod obligatoriu:

a) directorul general al institutului național, care este și președintele consiliului de administrație;

b) președintele consiliului științific al institutului național;

c) un reprezentant al autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare;

d) un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice;

e) un reprezentant al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

f) un reprezentant al Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești";

g) un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

(3) În cazul reprezentanților prevăzuți la lit. c)-g), numirea se face la propunerea autorităților de la care provin.

(4) Revocarea membrilor consiliului de administrație se face de același organ care a făcut numirea, în caz de abateri grave sau de nerespectare a îndatoririlor ce le revin.

Articolul 11

(1) Membrii consiliului de administrație:

a) își păstrează calitatea de angajat la instituția sau unitatea de la care provin, precum și toate drepturile și obligațiile care derivă din această calitate;

b) sunt plătiți pentru activitatea desfășurată în această calitate cu o indemnizație lunară, stabilită de consiliul de administrație, dar nu mai mult de 20% din salariul de bază al directorului general al institutului național;

c) nu pot face parte din mai mult de două consilii de administrație ale institutelor naționale de cercetare-dezvoltare și nu pot participa, în aceeași calitate, la alte unități cu care institutul național are relații contractuale sau interese concurente.

(2) Sunt incompatibili cu calitatea de membru al consiliului de administrație cei care, personal, soțul/soția ori rudele până la gradul al doilea inclusiv, sunt în același timp administratori sau asociați la alți operatori economici cu același profil ori cu care institutul național se află în relații comerciale directe.

Articolul 12

Consiliul de administrație își desfășoară activitatea pe baza regulamentului propriu de funcționare adoptat prin votul majorității absolute a membrilor săi. Acesta adoptă decizii în problemele privind activitatea institutului național, cu excepția celor care, potrivit legii, sunt date în competența altor organe.

Articolul 13

(1) Consiliul de administrație se întrunește de regulă o dată pe lună sau ori de câte ori interesele institutului național o cer, convocarea acestuia făcându-se de către președinte și, în lipsa acestuia, de către vicepreședinte sau la solicitarea a cel puțin 3 membri din consiliul de administrație.

(2) Dezbaterile consiliului de administrație sunt conduse de președintele consiliului, iar în lipsa acestuia, de către vicepreședinte.

(3) Vicepreședintele este numit potrivit regulamentului propriu de funcționare a consiliului de administrație.

Articolul 14

(1) Consiliul de administrație își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin 5 membri. Dacă nu este îndeplinită această condiție, ședința consiliului de administrație poate fi reprogramată în cel mult 15 zile, cu aceeași ordine de zi.

(2) Hotărârile consiliului de administrație se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, dar cu votul a nu mai puțin de 4 membri.

Articolul 15

La ședințele consiliului de administrație participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul național sau un reprezentant al salariaților, în cazul în care aceștia nu sunt constituiți în sindicat.

Articolul 16

Pentru luarea unor decizii vizând probleme complexe, consiliul de administrație poate atrage în activitatea de analiză consilieri și consultanți din diferite sectoare de activitate. Activitatea acestora va fi remunerată conform legislației în vigoare.

Articolul 17

(1) Membrii consiliului de administrație sunt răspunzători, în condițiile legii, pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin și răspund solidar pentru gestionarea patrimoniului institutului național.

(2) Membrii consiliului de administrație care s-au abținut ori s-au împotrivit luării unei decizii care s-a dovedit păgubitoare pentru institutul național nu răspund, dacă opinia lor separată s-a consemnat expres în registrul de procese-verbale ale ședințelor consiliului de administrație și dacă au anunțat în scris despre aceasta ministerul coordonator.

(3) Membrii consiliului de administrație care nu respectă prevederile art. 11 alin. (1) lit. c) și alin. (2) răspund, potrivit legii, pentru daunele cauzate institutului național ca urmare a acestui fapt.

Articolul 18

Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:

a) avizează modificarea structurii organizatorice și funcționale a institutului național, înființarea, desființarea și comasarea de subunități și filiale din structura acestuia;

b) aprobă, la propunerea consiliului științific, strategia și programele concrete de cercetare-dezvoltare ale institutului național, de introducere a unor tehnologii de vârf și de modernizare a celor existente, în concordanță cu strategia generală a domeniului propriu de activitate, cu avizul Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești";

c) analizează și avizează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli care se depune la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în vederea aprobării conform legislației în vigoare;

d) analizează și avizează situațiile financiare anuale, pe care le supune spre aprobare Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, și aprobă raportul de gestiune asupra activității desfășurate de institutul național în anul precedent;

e) analizează realizarea criteriilor de performanță și raportarea trimestrială privind activitatea institutului național și aprobă măsurile necesare pentru desfășurarea acesteia în condiții de echilibru al bugetului de venituri și cheltuieli;

f) analizează, aprobă sau, după caz, propune spre aprobare, potrivit legii, investițiile care urmează a fi realizate de institutul național;

g) propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum și concesionarea ori închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului național, în condițiile legii;

h) aprobă valorificarea bunurilor dobândite, în condițiile legii;

i) fundamentează și prezintă Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale propunerile de asigurare a fondurilor, prin bugetul de venituri și cheltuieli al acestuia, pentru finanțarea obiectivelor de interes public specifice activității institutului național;

j) aprobă volumul creditelor bancare prevăzute la art. 34;

k) aprobă utilizarea disponibilităților în valută;

l) aprobă mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncă;

m) aprobă criteriile și componența comisiilor de concurs pentru ocuparea posturilor de conducere din cadrul institutului național;

n) îndeplinește orice alte atribuții stabilite, potrivit prevederilor legale.

Articolul 19

În primul trimestru al fiecărui an, consiliul de administrație prezintă Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale un raport asupra activității desfășurate în anul precedent și asupra programului de activitate pentru anul în curs.

Articolul 20

Secretariatul consiliului de administrație se asigură de institutul național. Atribuțiile secretariatului sunt prevăzute în regulamentul de funcționare a consiliului de administrație.

Comitetul de direcție

Articolul 21

(1) Conducerea operativă a institutului național este asigurată de un comitet de direcție, compus din directorul general și conducătorii compartimentelor din structura organizatorică a institutului național.

(2) La ședințele comitetului de direcție participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul național sau un reprezentant al salariaților, în cazul în care aceștia nu sunt constituiți în sindicat.

Articolul 22

(1) Comitetul de direcție are următoarele atribuții principale:

a) repartizează sarcinile profesionale și economico-financiare pe colective, asigurând realizarea activității;

b) organizează activitatea institutului național, asigură baza materială din țară și din import în limita resurselor financiare, precum și contractarea și valorificarea produselor și serviciilor;

c) stabilește răspunderile și competențele pe niveluri ierarhice și structuri organizatorice, precum și relațiile dintre acestea;

d) aplică măsurile stabilite de consiliul de administrație pentru paza bunurilor, protecția patrimoniului și a datelor, respectiv pentru păstrarea ordinii și disciplinei tehnologice și ierarhic-administrative;

e) stabilește împuterniciri de reprezentare a unității pentru fiecare dintre membrii comitetului de direcție;

f) exercită atribuții și are răspunderi în limita competențelor propuse de directorul general al institutului național și aprobate de consiliul de administrație.

(2) Comitetul de direcție stabilește acțiunile concrete necesare pentru realizarea obiectivelor rezultate din:

a) strategia programelor de dezvoltare a institutului național;

b) programul anual de cercetare-dezvoltare;

c) bugetul de venituri și cheltuieli;

d) programul de investiții;

e) sistemul de asigurare a calității;

f) alte obligații.

Articolul 23

Comitetul de direcție se întrunește cel puțin o dată pe săptămână și ori de câte ori interesele institutului național o impun, la convocarea directorului general sau, după caz, a înlocuitorului acestuia.

Articolul 24

(1) La nivelul subunităților și filialelor din institutul național se organizează și funcționează comitetul de conducere care își desfășoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare și funcționare aprobat de consiliul de administrație al institutului național și este prezidat de directorul subunității respective.

(2) Comitetul de direcție exercită atribuții și are răspunderi în limita competențelor stabilite de directorul general al institutului național și aprobate de consiliul de administrație.

Directorul general

Articolul 25

(1) Activitatea curentă a institutului național este condusă de directorul general, numit pentru o perioadă de 4 ani, pe baza rezultatelor concursului de selecție organizat conform Hotărârii Guvernului nr. 91/2003 privind aprobarea Metodologiei de concurs pentru ocuparea funcției de director general la institutele naționale de cercetare-dezvoltare. La expirarea acestui termen, în funcție de performanțele realizate, numirea directorului general poate fi prelungită pentru o altă perioadă de 4 ani.

(2) Numirea și eliberarea din funcție a directorului general se fac prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

(3) Directorul general este selectat dintre specialiștii din domeniul îmbunătățirilor funciare, cu o experiență de cel puțin 10 ani în domeniu, studii manageriale, inginerii proiectanți sau cercetătorii cu cel puțin gradul II de încadrare.

Articolul 26

Directorul general are, în principal, următoarele atribuții și responsabilități:

a) reprezintă, personal sau prin delegat, interesele institutului național în relațiile cu celelalte organe, organizații și agenți economici, precum și cu persoane fizice și/sau juridice din țară și din străinătate;

b) stabilește atribuțiile, competențele și relațiile la nivelul subunităților și departamentelor institutului național, precum și relațiile acestora cu terții, cu aprobarea consiliului de administrație;

c) propune consiliului de administrație modificarea structurii organizatorice și funcționale a institutului național;

d) numește directorii și conducătorii compartimentelor din structura organizatorică a institutului național, în urma concursului organizat pe baza criteriilor propuse de comitetul de direcție, și îi revocă, după caz, cu avizul consiliului de administrație;

e) angajează și concediază personalul institutului național, conform prevederilor legale și ale contractului colectiv de muncă;

f) asigură negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul institutului național și a salariilor personalului din institutul național, prin comitetul de direcție; aprobă salariile rezultate din negocierea directă;

g) răspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu respectarea prevederilor legale;

h) adoptă măsuri și urmărește realizarea operațiunilor institutului național, prin compartimentele proprii specializate;

i) analizează lunar stadiul valorificării rezultatelor cercetării, inclusiv activitatea compartimentului de marketing;

i) poate delega, în condițiile legii, o parte din atribuțiile sale celorlalte persoane din conducerea institutului național;

k) exercită orice alte atribuții ce îi sunt delegate de consiliul de administrație;

l) este ordonator de credite, în condițiile prevăzute de lege, pentru sumele alocate institutului național de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și prin Ministerul Educației și Cercetării.

Consiliul științific

Articolul 27

(1) Consiliul științific este format din minimum 5 membri, reprezentând principalele direcții științifice din cadrul institutului național.

(2) Consiliul științific este alcătuit din cercetători cu realizări deosebite în domeniu, salariați ai institutului național, aleși pe o perioadă de 4 ani prin vot secret de către cadrele cu studii superioare din institutul național.

(3) Consiliul științific este condus de un președinte și un vicepreședinte, aleși prin vot secret de către membrii consiliului științific. Din consiliul științific fac parte de drept directorul general și directorul științific ai institutului național.

(4) Consiliul științific se organizează și funcționează în conformitate cu regulamentul propriu, aprobat de consiliul de administrație.

Articolul 28

Atribuțiile principale ale consiliului științific sunt următoarele:

a) participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a activității de cercetare-dezvoltare a domeniului și la elaborarea planurilor proprii de cercetare-dezvoltare;

b) analizează, avizează și urmărește realizarea lucrărilor de cercetare științifică;

c) propune spre aprobare consiliului de administrație programul anual de cercetare-dezvoltare și inovare al institutului național;

d) avizează hotărârile care implică politica de cercetare a institutului național și a ramurii;

e) propune măsuri pentru perfecționarea profesională și încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale;

f) organizează și coordonează desfășurarea manifestărilor cu caracter științific;

g) avizează acțiunile de cooperare, interne și internaționale, cu scop științific;

h) avizează acordarea de burse de studii și stagii de perfecționare în țară și în străinătate.

Capitolul VI — Relații financiare ↑ Cuprins

Articolul 29

(1) Finanțarea activităților economice și de cercetare-dezvoltare desfășurate de institutul național se realizează, potrivit prevederilor legale, din surse proprii.

(2) Institutul național poate beneficia de fonduri alocate din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru programe de cercetare, conform prevederilor legale.

(3) Institutul național poate beneficia de fonduri provenite din cooperări internaționale și din alte surse, precum și din donații și sponsorizări, conform prevederilor legale.

Articolul 30

(1) Institutul național întocmește anual bugetul de venituri și cheltuieli și situațiile financiare anuale, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.

(2) Situațiile financiare anuale se aprobă de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în condițiile legii.

Articolul 31

(1) Veniturile și cheltuielile institutului național se stabilesc prin buget pentru fiecare exercițiu financiar.

(2) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește pe baza indicatorilor de performanță stabiliți de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Articolul 32

Institutul național determină anual volumul de venituri de realizat și de cheltuieli totale de efectuat, corelat cu contractele încheiate pentru activitatea programată.

Articolul 33

(1) Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementărilor legale și prevederilor contractului colectiv de muncă, în limita fondului total destinat plății salariilor, prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli, stabilit potrivit legii.

(2) Salariul de bază al directorului general se stabilește prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Articolul 34

Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situația în care, în cursul unui an, resursele financiare ale institutului național nu sunt suficiente, acesta poate contracta credite bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent.

Articolul 35

(1) Institutul național hotărăște cu privire la investițiile ce urmează a fi realizate, potrivit obiectului său de activitate, finanțarea efectuându-se din surse proprii, din credite bancare, precum și din surse bugetare, în limita alocațiilor prevăzute, prin Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(2) Execuția investițiilor prevăzute la alin. (1) se adjudecă potrivit legii.

(3) Contractarea de credite peste plafon se efectuează cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finanțelor Publice.

Articolul 36

(1) Operațiunile de încasări și plăți ale institutului național se efectuează prin conturi deschise la bănci comerciale cu sediul în România și prin Trezoreria Statului.

(2) Institutul național poate efectua operațiuni de încasări și plăți în lei și în valută, prin casieria proprie, cu respectarea nivelului plafonului de casă și a normativelor de disciplină financiar-valutare stabilite prin actele normative în vigoare.

(3) Institutul național poate efectua operațiuni de comerț exterior, potrivit legii. Operațiunile de încasări și plăți cu străinătatea se vor efectua prin conturi bancare deschise la unitățile bancare specializate cu sediul în România.

Articolul 37

Institutul național își va organiza controlul financiar preventiv propriu, controlul financiar de gestiune și compartimentul de audit intern, potrivit legii.

Capitolul VII — Dispoziții finale ↑ Cuprins

Articolul 38

Litigiile institutului național cu persoane fizice sau juridice, nesoluționate pe cale amiabilă, se supun spre soluționare instanțelor judecătorești române de drept comun.

Articolul 39

Statutul de institut național de cercetare-dezvoltare al institutului național se reînnoiește periodic prin reacreditare, care are loc înt-un interval de maximum 5 ani, sau la modificarea obiectului de activitate al institutului național.

---------

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.