REGULAMENT din 27 februarie 1991

În scopul stabilirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a membrilor cooperatori, a mostenitorilor acestora, în condițiile legii, precum și a altor persoane prevăzute de lege, al emiterii titlurilor de proprietate, cit și pentru atribuirea terenurilor și punerea în posesie, se constituie comisii comunale, orășenești, municipale și judetene, respectiv a municipiului București, care vor functiona în baza prevederilor art. 11 din Legea fondului funciar și conform prezentului regulament.

Comisiile comunale, orășenești sau municipale se constituie prin decizia prefecturii, respectiv a Primariei municipiului București, și vor fi formate din:

- primarul, secretarul și agentul agricol sau un alt functionar al primariei;

- 10-15 cetățeni din raza fiecarei comune, oras sau municipiu, aleși de adunarea locuitorilor, care să cuprindă pe cei mai buni gospodari din toate categoriile indreptatite sa primeasca terenuri în proprietate.

În cazul cînd comuna cuprinde mai multe sate, numărul cetatenilor poate fi de maximum 19, aleși proportional cu ponderea numerica a locuitorilor din fiecare sat.

Pentru alegerea cetatenilor care fac parte din comisie, primariile vor organiza o adunare a reprezentantilor familiilor, care va fi legal constituita dacă este prezenta majoritatea simpla (jumătate plus unu) din numărul acestora. Hotărîrea privind alegerea reprezentantilor locuitorilor în comisie se adoptă cu majoritatea absoluta (2/3 din numărul reprezentantilor familiilor prezenți la adunare); fiecare familie va fi reprezentata de o singura persoana;

- inginerul sef, contabilul sef și 1-2 șefi de ferma din cooperativa agricola de productie al carei teren face obiectul stabilirii dreptului de proprietate;

- directorul unității agricole de stat sau seful fermei care detine teren pe raza localității;

- un jurist din sistemul de organizare al agriculturii și alimentatiei sau din aparatul propriu al prefecturii și primariilor, ori din unitatile subordonate acestora;

- seful ocolului silvic sau un reprezentant al acestuia;

- seful sistemului hidrotehnic (gospodarirea apelor) sau un reprezentant al acestuia;

- 1-2 specialisti în masuratori topografice, cadastru și organizarea teritoriului care se asigura de la urmatoarele unități: directia generală pentru agricultura și alimentatie, oficiul de cadastru și organizare a teritoriului, intreprinderea de execuție și exploatare a lucrărilor de imbunatatiri funciare, oficiul de studii pedologice și agrochimice, intreprinderea de întreținere și exploatare a pajiștilor, precum și de alte unități din judet care au asemenea specialisti.

În mod excepțional, în județele în care nu se poate asigura numărul de specialisti prevăzuți la alineatul precedent, Ministerul Agriculturii și Alimentatiei și Ministerul Mediului, la cererea prefectului, vor desemna astfel de specialisti de la institute și alte unități din subordinea acestora.

În componenta comisiei se va asigura și un numar de 3-5 membri supleanti.

Conducerea și coordonarea comisiei comunale, orășenești sau municipale se asigura de către primar, ajutat de juristul din comisie. Comisia, în prima sa sedinta în plen, va stabili programul de lucru, astfel ca actiunea să se desfășoare și să se incheie în termenul prevăzut de lege.

Comisiile comunale, orășenești sau municipale vor functiona sub indrumarea și controlul comisiei judetene, respectiv a municipiului București.

Comisia judeteana, respectiv a municipiului București, este numita prin decizia prefecturii sau a Primariei municipiului București și condusa de prefect, respectiv de primarul general al municipiului București, și va fi formata din:

- subprefectul, respectiv viceprimarul municipiului București;

- secretarul prefecturii, respectiv al Primariei municipiului București;

- directorul general al directiei generale pentru agricultura și alimentatie;

- notarul sef al notariatului judetean, respectiv al municipiului București, sau, după caz, un notar desemnat de acesta;

- directorul oficiului de cadastru și organizare a teritoriului;

- directorul trustului de I.A.S.;

- directorul oficiului de studii pedologice și agrochimice;

- directorul intreprinderii de întreținere și exploatare a pajiștilor;

- directorul filialei teritoriale a Regiei autonome a pădurilor "Romsilva" R.A.;

- președintele comisiei judetene pentru zona montana;

- directorul intreprinderii de execuție și exploatare a lucrărilor de imbunatatiri funciare;

- directorul directiei pentru administratia locala de stat;

- directorul directiei apelor sau un delegat desemnat de acesta;

- primarul Sectorului agricol Ilfov, în cadrul comisiei municipiului Bucurresti.

În componenta comisiei se va asigura și un numar de 3 membri supleanti.

În vederea sprijinirii comisiei judetene pentru indeplinirea atribuțiilor ce-i revin, se va constitui un colectiv de lucru format din specialisti stabiliti de conducătorii unităților mai sus aratate, care însă nu fac parte din comisie.

Comisiile comunale, orășenești sau municipale au urmatoarele atribuții principale:

Comisiile judetene au urmatoarele atribuții principale:

Comisiile comunale, orășenești sau municipale își desfășoară activitatea în plen, în prezenta a cel puțin 3/4 din numărul membrilor acestora, cu prezenta obligatorie a primarului; membrii comisiilor pot lipsi numai în caz de forta majoră, situație în care vor fi inlocuiti cu membri supleanti. Lucrarile de secretariat ale comisiei se asigura de secretarul primariei.

Comisiile judetene sau a Primariei municipiului București își desfășoară activitatea în prezenta a cel puțin 3/4 din numărul membrilor.

Secretariatul comisiei judetene, respectiv a municipiului București, se asigura de către seful serviciului secretariat al prefecturii, respectiv al Primariei municipiului București, împreună cu directorul oficiului de cadastru și organizare a teritoriului, pentru partea tehnica.

Hotărîrile comisiilor judetene și ale celor subordonate se adoptă cu majoritatea de 3/4 din numărul celor prezenți și se consemneaza într-un proces-verbal semnat de toți participantii.

Pentru adoptarea hotărîrilor, comisiile pot solicita prezentarea tuturor actelor necesare și pot audia orice persoană.

În scopul cunoasterii prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, primariile o vor afisa în locuri publice.

Totodata, primariile și prefecturile vor lua măsuri ca prevederile legii și regulamentului să fie publicate în ziarele locale.

Lucrarile privind stabilirea dreptului de proprietate pentru membrii cooperativelor agricole de productie și celelalte persoane prevăzute de lege se fac de către comisiile comunale, orășenești sau municipale, după caz, luindu-se în considerare suprafața terenurilor aduse la intrarea în cooperativa, inclusiv terenurile din intravilan și suprafața terenurilor deținute de cooperativa la data de 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenta a cadastrului funciar general, corectata cu instrainarile legal efectuate de către cooperativa pînă la data intrarii în vigoare a legii, exclusiv suprafața deținută în folosință provenita din izlazurile comunale.

Potrivit prevederilor legii, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulata de fiecare persoana indreptatita. Cînd sînt mai mulți mostenitori, cererea se poate face și în comun, fiecare dintre ei semnînd-o.

În cerere se vor menționa urmatoarele date și elemente: numele și prenumele solicitantului și ale parintilor, calitatea, gradul de rudenie, suprafața de teren la care se socoteste indreptatit, precum și orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii.

La cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de mostenitor, hotărîre judecătorească, dacă exista, în toate cazurile certificat de nastere, certificat de deces al autorului în cazul mostenitorilor, precum și orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.

Totodata, la cerere se va anexa declaratia prevăzută în art. 9 alin. 2 din lege.

Cererea împreună cu actele menționate mai sus, se depun la primaria în a carei raza teritoriala este situat terenul, fie personal, fie prin posta, inauntrul termenului de 30 de zile prevăzut de lege.

În cazul în care cererea se depune personal, solicitantul va prezenta actele doveditoare în original și cite o copie simpla semnata pentru conformitate sau o copie xerox, raminind la comisie numai copiile acestora.

Cînd cererea se transmite prin posta, la aceasta se vor anexa fie copii simple semnate pentru conformitate pe propria raspundere de către solicitant, fie copii xerox.

În toate cazurile, cererea poate fi rezolvata și fără prezenta solicitantului. Prezenta este obligatorie la primirea titlului care trebuie semnat și la punerea în posesie.

Stabilirea suprafetei de teren din intravilan și extravilan adusa în cooperativa de membrii cooperatori sau, după caz, preluata de cooperativa în orice mod se face conform prevederilor art. 8 din lege. Suprafetele se inscriu în anexa nr. 1.

Stabilirea dreptului de proprietate pentru cooperatorii în viața se face pe numele persoanelor indreptatite, iar pentru cooperatorii decedati, pe numele mostenitorilor. Cînd sînt mai mulți mostenitori, stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor mostenitorilor.

În situația în care pentru stabilirea dreptului de proprietate au depus cereri la comisie mai multe categorii de mostenitori, cererile mostenitorilor legali vor fi luate în considerare, prin excludere, în urmatoarea ordine de preferinta:

I. cele ale descendentilor direcți (copii, nepoti, stranepoti), singuri sau în concurs cu sotul supravietuitor, excluzînd pe toți ceilalti mostenitori; copiii exclud pe nepoti și acestia pe stranepoti, în afară de cazul în care nepotii sau, după caz, stranepotii vin la mostenire în locul parintelui decedat anterior autorului succesiunii;

II. cele ale colateralilor privilegiati (frati, surori și descendentii acestora - copiii și nepotii acestora) și ale ascendentilor de gradul I (parinti) împreună sau singuri și, după caz, în concurs cu sotul supravietuitor, excluzînd pe ceilalti mostenitori de grad mai indepartat; fratii și surorile exclud pe descendentii lor; acestia din urma pot veni la mostenire în locul tatalui sau mamei (frate sau sora), în cazul în care acestia au decedat anterior autorului succesiunii;

III. cele ale ascendentilor de gradul II (bunici), singuri sau în concurs cu sotul supravietuitor;

IV. cele ale colateralilor de gradul III (unchi, matusi), excluzînd pe ceilalti mostenitori de grad mai indepartat, singuri sau, după caz, în concurs cu sotul supravietuitor;

V. cele ale mostenitorilor colaterali de gradul IV (veri) ca ultime persoane cu vocatie succesorala, singuri sau în concurs cu sotul supravietuitor.

Sotul supravietuitor vine singur la mostenire dacă nu exista nici unul din gradele de mostenitor prevăzute mai sus.

În cazul cînd exista mostenitori testamentari și formuleaza cereri, ei vor fi trecuti, de asemenea, în titlul de proprietate, împreună cu ceilalti mostenitori legali, care au vocatie, potrivit cu documentele prezentate, urmind ca raporturile dintre ei să fie solutionate potrivit dreptului comun.

În situația în care cooperatorii decedati sau adus în cooperativa o suprafața mai mare de 10 ha sau aceasta a preluat în orice mod de la autor o suprafața mai mare de 10 ha, mostenitorii acestora pot primi împreună o suprafața maxima de 10 ha, astfel cum rezultă din prevederile art. 8 alin. 3, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin. 3 din Legea fondului funciar.

În cazul în care suprafața adusa de autor sau preluata în orice mod de la acesta nu asigura minimum 0,5 ha de persoana, mostenitorii nu vor putea primi în proprietate decit suprafața adusa sau preluata cu diminuarile, cînd este cazul, prevăzute de lege, chiar dacă aceasta este sub 0,5 ha de fiecare mostenitor, astfel cum rezultă, de asemenea, din art. 8 alin. 3 și art. 12 alin. 3 din Legea fondului funciar.

Membrii cooperatori în viața, fie ca au adus sau nu terenuri în cooperativa, se inscriu cu suprafața stabilita de comisie în tabele anexa nr. 2.a. și 2.b., iar mostenitorii cooperatorilor decedati se inscriu cu suprafața stabilita în tabelul anexa nr. 3.

Persoanele, precum și - după caz - mostenitorii acestora, ale caror terenuri au trecut, cu sau fără titlu, în proprietatea cooperativei fără ca ele sa fi dobîndit calitatea de cooperatori, se inscriu cu suprafața stabilita de comisie în tabelul anexa nr. 4.

Persoanele decorate cu titlurile "Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul" și "Mihai Viteazul cu Spade", care au optat și li s-a atribuit la data improprietaririi teren arabil, precum și - după caz - mostenitorilor lor, cu excepția celor care l-au înstrăinat, se inscriu cu suprafața stabilita de comisie în tabelul anexa nr. 5.

Persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și mostenitorii celor decedati, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, primesc la cerere în proprietate 10.000 mp, teren echivalent arabil, și se inscriu în tabelul anexa nr. 6 (mostenitorii primesc împreună suprafața de 10.000 mp).

Proprietarilor particulari cu domiciliul în România care nu s-au inscris în cooperativele agricole de productie sau, după caz, mostenitorilor acestora, ale caror terenuri sînt comasate în actualul perimetru al cooperativei și nu au fost compensati cu alte terenuri, la cerere li se va stabili dreptul de proprietate și se inscriu în tabelul anexa nr. 7.

În localitățile cu cetățeni români apartinind minoritatii germane sau în cele în care locuiesc persoane care au fost deportate sau stramutate, deposedate de terenuri, la cerere, se vor atribui în proprietate, cu prioritate acestora sau mostenitorilor lor, terenuri, în condițiile prevăzute de art. 16 din lege, care se inscriu în tabelul anexa nr. 8.

Persoanele care nu au calitatea de cooperatori, dar care au lucrat ca angajați în ultimii 3 ani în cooperativa agricola de productie sau în asociații cooperatiste, la cerere, li se va stabili suprafața de teren în proprietate din terenurile prevăzute la art. 17, dacă fac dovada ca sînt stabiliti în localitate sau declara, în scris, ca se stabilesc în aceasta și că nu dețin în proprietate alte terenuri.

Persoanele și suprafața stabilita de comisie se inscriu în tabelul anexa nr. 9.a. În acelasi mod se procedeaza și în cazul persoanelor care au fost deportate și nu beneficiaza de dispozitiile art. 13-15 din lege, care se inscriu în tabelul anexa nr. 9.b.

Pentru determinarea suprafețelor necesare stabilirii dreptului de proprietate conform prevederilor art. 13-15 din lege, comisia va insuma suprafetele propuse a se atribui, inscrise în tabelele anexa nr. 2.a., 2.b., 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.a, 9.b., 11, 13, iar suprafața rezultata va fi comparata cu suprafața cooperativei înscrisă în cadastrul funciar general la data de 1 ianuarie 1990.

În situația în care suprafața de teren agricol a cooperativei, la data de 1.01.1990, este mai mica decit cea rezultata prin insumarea suprafețelor din tabele de mai sus, stabilirea suprafetei ce urmeaza să fie atribuita în proprietate se face, conform art. 13, prin reducerea unei cote procentuale rezultate din diferența dintre cele doua suprafete care se aplică corespunzător celor inscrisi în tabele anexa nr. 2.a., 3, 4, 5, 7, 8, 9.a., 9.b., 11, 13, urmarindu-se ca suprafața sa nu scada sub limita stabilita - minima - pentru fiecare categorie prevăzută de lege.

În situația în care rezultă o rezervă de teren, comisia va stabili atribuirea acesteia în proprietate sau în folosință persoanelor indreptatite prevăzute de lege.

Personalului de specialitate din serviciile publice comunale i se va stabili, de către comisie, suprafața ce urmeaza să fie atribuita în folosință, conform art. 18 din lege, care se inscrie în tabelul anexa nr. 10. Tabelul se depune la primarie, care va emite decizii în acest sens.

Personalul de specialitate care și-a desfășurat activitatea în unitatile agricole cooperatiste desființate sau reorganizate în societăți comerciale, prevăzute de art. 95 din lege, caruia i se atribuie teren cu prioritate în proprietate, conform art. 18 alin. 1 ori art. 20 din lege, se inscrie în tabelul anexa nr. 11.

Familiile cărora urmeaza sa li se atribuie teren în localitățile cu excedent de suprafața agricola și cu deficit de forta de muncă, conform art. 20 din lege, se inscriu cu suprafetele stabilite în tabelul anexa nr. 12.a.

Familiile din alte localități din cadrul județului ori din alte judete, cărora urmeaza sa li se atribuie teren în condițiile art. 20 din lege, se inscriu în tabelul anexa nr. 12.b.

În acest scop, comisiile judetene vor aduce la cunoștința, prim mass-media, suprafetele de teren agricol ce constituie excedent.

Suprafetele de teren stabilite conform art. 21 din lege pentru parohiile, schiturile și manastirile din mediul rural se inscriu în tabelul anexa nr. 13.

Terenurile proprietatea membrilor asociațiilor de tip privat, cu personalitate juridica, cu excepția asociațiilor cu profil zootehnic care se vor înființa, conform art. 28 din lege, se inscriu în tabelul anexa nr. 14.a. După stabilirea suprafetei ce revine fiecarui titular și validarea de către comisiile judetene a optiunii lor potrivit prevederilor art. 26 din lege, vor fi pusi în posesia terenurilor, grupat în cadrul asociației.

Pentru asociațiile de tip privat cu personalitate juridica de profil zootehnic, care se infiinteaza conform art. 28 din lege, terenurile necesare bazei furajere se inscriu în tabelul anexa nr. 14.b., urmind ca la punerea în posesie să se procedeze potrivit prevederilor alineatului precedent.

Terenurile care devin proprietatea societatilor comerciale pe acțiuni înființate conform prevederilor art. 29 din lege, prin reorganizarea asociațiilor intercooperatiste sau de stat și cooperatiste, se inscriu în tabelul anexa nr. 14.c.

Terenurile cu vegetatie forestiera - paduri, zavoaie, tufarisuri, pasuni impadurite -, care au apartinut persoanelor fizice, se restituie, la cerere, fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, intr-o suprafața egala cu cea trecuta în proprietatea statului, dar nu mai mult de 1 ha, din trupurile izolate sau la liziera padurii, evitindu-se zonele cu rol de protecție, conform prevederilor art. 41 din lege, și se inscriu în tabelul anexa nr. 15.

Aceste terenuri vor fi puse la dispoziție unităților silvice.

După definitivarea tabelelor anexa nr. 2-20 și aprobarea lor prin proces-verbal de către comisiile comunale, orășenești sau municipale, acestea vor fi afisate la sediul primariei pentru luarea la cunoștința de cei interesati. Fiecare tabel va fi semnat de membrii comisiei, cu mențiunea datei afisarii.

Persoanele nemultumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale pot face, în termen de 5 zile de la comunicare, contestație adresata comisiei judetene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orășenești sau municipale, care este obligat sa o inregistreze și sa o inainteze, prin delegat, la secretarul comisiei judetene, în termen de 3 zile.

Comisiile comunale, orășenești sau municipale, imediat după expirarea termenelor prevăzute mai sus, vor inainta documentația comisiilor judetene.

Comisia judeteana va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orășenești sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate, precum și contestațiile celor care s-au considerat nemultumiti de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunala, oraseneasca sau municipala.

După analizare, comisia judeteana, prin hotărîre, va solutiona contestațiile și va valida sau invalida propunerile și le va transmite, prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor subordonate, care le vor afisa imediat la sediul primariei și vor comunică, sub semnatura, persoanelor care au formulat contestatii, hotărîrea comisiei judetene.

De la data comunicarii sub semnatura, persoanele nemultumite pot face plingere împotriva hotărîrii comisiei judetene la judecatorie în termen de 30 de zile.

Paralel cu stabilirea dreptului de proprietate pentru persoanele prevăzute de lege, comisiile comunale, orășenești sau municipale vor stabili suprafața izlazurilor comunale care se formeaza din suprafața izlazului aflat în prezent în administrarea primariilor, din suprafața provenita din izlazul care a fost dat în folosință unor cooperative agricole de productie, prevăzute la art. 32 din lege, precum și din suprafața provenita din izlazurile comunale care a fost transmisa unor unități de stat prevăzute la art. 40 din lege. În comunele compuse din mai multe localități, suprafața de izlaz va fi defalcata pe sate.

Aceste terenuri, la propunerea comisiilor comunale orășenești sau municipale, prin decizia prefecturii trec în proprietatea privată a comunelor, orașelor sau, după caz, a municipiilor și se inscriu în tabelul anexa nr. 16.

Pentru familiile din zona montana, care se încadrează în prevederile art. 39 din lege, la primarii se va constitui o comisie formata din: primar, secretarul primariei, inginerul agronom de la ocolul agricol, delegatul comisiei judetene pentru zona montana și 5-10 gospodari și intelectuali care se bucura de prestigiu în localitatea respectiva.

Comisia analizeaza, în plen, cererile primite și va stabili familiile indreptatite sa primeasca în proprietate terenuri agricole, iar primaria va propune prefecturii emiterea deciziei pentru atribuirea în proprietate a acestor terenuri.

În vederea atribuirii în proprietate pentru fiecare familie stabilita de comisia locala se întocmește o documentatie care contine hotărîrea comisiei comunale, consemneaza într-un proces-verbal, schita topografica a terenului propus pentru improprietarire cu menționarea suprafetei totale și pe categorii de folosință, precum și cererea celui în cauza. Suprafetele atribuite în proprietate se inscriu în tabelul anexa nr. 18. Pe baza titlului de proprietate, proprietarul are obligația să se inscrie cu suprafața respectiva în cadastrul funciar, registrul agricol și, după caz, în cartea funciara și la organul financiar local.

Persoanele ale caror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decit cele de expropriere, și care se afla în administrarea unităților agricole de stat sau, după caz, mostenitorii acestora, în conformitate cu art. 36 din lege, devin, la cerere, actionari la societățile comerciale înființate conform Legii nr. 15/1990 din actualele unități agricole de stat. Persoanele prevăzute mai sus pot primi în condițiile art. 38 din lege, le cerere, o suprafața de 5.000 mp de familie, în echivalent arabil, din terenurile proprietatea statului. Atribuirea suprafetei de 5.000 mp de familie se face în situația cînd proprietarilor sau mostenitorilor acestora nu li s-a atribuit suprafața minima din alte suprafete de teren, potrivit legii. Numărul de acțiuni primite împreună cu suprafața atribuita nu va putea depăși valoarea a 10 ha teren de familie în echivalent arabil. Persoanele care se încadrează în această categorie se inscriu în tabelul anexa nr. 19.

Persoanelor sau, după caz, mostenitorilor acestora, al caror teren agricol intrat în proprietatea statului și aflat în administrarea primariei, la data intrarii în vigoare a Legii fondului funciar, la cerere, li se vor restitui terenurile, fără a putea depăși suprafața de 10 ha de familie, în echivalent arabil, sau, după caz, pentru toți mostenitorii autorului lor, conform prevederilor art. 37 din lege. Persoanele care se încadrează în această categorie se inscriu în tabelul anexa nr. 20.

Echivalarea terenurilor agricole, pe categorii de folosință în echivalent arabil, este prevăzută în anexa nr. 21.

Pe baza documentatiilor inaintate de comisiile comunale, orășenești sau municipale, comisia judeteana, după operațiunea de validare, emite titlul de proprietate, conform modelului anexa nr. 27. Documentatiile se trimit în doua exemplare, din care unul se retine și se depozitează la arhiva oficiului de cadastru și organizare a teritoriului. Formularele de titlu de proprietate se tiparesc pe hirtie speciala format A-3, ca imprimat cu regim special în carnete în numar de cite 100 exemplare. Acestea se vor tipari prin grija Ministerului Agriculturii și Alimentatiei și se vor difuza comisiilor judetene și a municipiului București, în raport de necesități.

Titlul de proprietate pentru cetatenii în viața se emite persoanelor indreptatite (sot, sotie), iar pentru mostenitori se emite un singur titlu de proprietate pentru terenurile ce au apartinut autorului lor, în care se nominalizeaza toți solicitanții indreptatiti, urmind ca pentru ieșirea din indiviziune, ulterior, acestia sa procedeze potrivit dreptului comun. Titlul de proprietate se completeaza cu tus negru și se numeroteaza incepind de la nr. 1, în fiecare judet. În titlu se vor inscrie numele și prenumele titularului, precum și initiala tatalui. În cazul în care alaturi de sotul supravietuitor vin la mostenire și alti mostenitori, potrivit celor prevăzute la art. 14 alin. 2 și 3, la rubrica "prin reconstituirea dreptului de proprietate" se inscrie suprafața atribuita persoanelor care au detinut terenuri în proprietate sau, după caz, mostenitorilor acestora, precum și în cazurile prevăzute la art. 21 din lege, iar la rubrica "prin constituirea dreptului de proprietate" se inscrie suprafața atribuita pentru celelalte categorii de persoane fizice sau juridice.

Titlul se semneaza de: prefect, secretarul prefecturii, directorul general al directiei generale pentru agricultura și alimentatie și de directorul oficiului de cadastru și organizare a teritoriului. Pentru municipiul București, titlul se semneaza de primarul general, secretarul primariei, directorul general al directiei generale pentru agricultura și alimentatie și de directorul oficiului de cadastru și organizare a teritoriului. Părțile detasabile ale titlurilor de proprietate semnate se transmit comisiilor comunale, orășenești sau municipale, care le vor inscrie în registrul agricol, după care le vor inmina, sub semnatura, titularilor, iar partea nedetasabila (cotorul) a titlului de proprietate se retine și se depozitează la arhiva oficiului de cadastru și organizare a teritoriului.

În acest sens, comisiile vor întocmi un registru care va cuprinde numele și prenumele titularului, numărul titlului de proprietate și semnatura primitorului.

Titlurile de proprietate pentru persoanele care au formulat plîngeri la judecatorie se vor completa și elibera după pronuntarea hotărîrii judecătorești.

În baza titlului de proprietate eliberat pe baza optiunii exprimate în scris de către fiecare proprietar, în condițiile art. 26 din lege, comisia comunala, oraseneasca sau municipala va proceda la delimitarea zonelor teritoriale în care urmeaza să fie pusi în posesie titularii, tinind seama de condițiile concrete teritoriale (relief, calitatea solului, categoria de folosință, distanta față de localitate și caile publice de comunicatie, amenajarile pentru imbunatatiri funciare). Aceasta delimitare, precum și parcelarea pe proprietari, se fac pe planul de situație al fiecarei localități, în cadrul actualei organizari teritoriale.

La parcelarea terenului în sistemele de irigatii se va ține seama de metoda de udare cu echipamente existente și de prevederile regulamentelor de exploatare pentru utilizarea corecta și rationala a acestora.

Astfel, în cazul irigatiilor prin aspersiune la care se folosesc echipamente de udare cu mutare manuala, la stabilirea loturilor de teren se va lua în considerare unitatea de suprafața deservita de un hidrant.

La stabilirea limitelor loturilor, se recomanda ca latura mica să fie pe antena, iar latura mare egala cu lungimea aripii de ploaie, iar suprafața parcelei sa coincida cu suprafața deservita de o aripa de ploaie sau un multiplu al acestei suprafete.

Pentru proprietățile de mici dimensiuni, utilizarea rationala a sistemului de irigatii, respectiv a suprafetei deservite de un hidrant, presupune gruparea mai multor proprietari cu acces la sursa de apa.

Pentru suprafetele prevăzute a fi irigate prin scurgere la suprafața (brazde, fisii) se va avea în vedere orografia terenului și posibilitatea aplicarii udarii pe întreaga suprafața și, respectiv, modalitatile de evacuare a apei în exces.

Pe terenurile amenajate cu lucrari de desecare-drenaj, la stabilirea proprietăților se vor lua în considerare limitele obligatorii (canale, drumuri de exploatare) care să asigure atit exploatarea agricola, cit și întreținerea lucrărilor hidroameliorative.

Pe terenurile în panta, la parcelare se va avea în vedere respectarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului existente (terase, bancheta, benzi inierbate, reteaua de regularizare a scurgerii apei pe versanti, drumuri agricole și alte lucrari).

Cînd nu sînt executate lucrari de combatere a eroziunii, delimitarea parcelelor se va face, pe cit posibil, cu latura lunga în sensul curbelor de nivel, astfel ca să permită executarea lucrărilor de pregatire a solului pentru însămînțări, precum și întreținerea culturilor prasitoare pe directia curbelor de nivel, în scopul prevenirii și combaterii eroziunii solului.

De asemenea, se va tine cont de prevederile art. 33 alin. 2 privind delimitarea zonelor de protecție aferente lucrărilor de imbunatatiri funciare, inclusiv cele de gospodarire a apelor, conform normelor în vigoare.

Punerea în posesie a proprietarilor, în cadrul zonelor teritoriale delimitate, se face de comisie, pe bază de masuratori topografice.

Persoanele care au formulat plîngeri la judecatorie vor fi puse în posesie provizoriu pînă la prezentarea hotărîrii judecătorești de către comisii, cu suprafetele stabilite pe baza hotărîrii comisiei judetene sau, după caz, a municipiului București. După prezentarea hotărîrii judecătorești, punerea în posesie se va face tinind seama de aceasta.

Comisiile comunale, orășenești sau municipale, din rezerva constituita potrivit legii, vor putea atribui, în completare, terenuri, dacă din hotărîre rezultă aceasta.

Punerea în posesie a proprietarilor se va face în prezenta fiecarui proprietar, semnînd tabelul de luare în primire a terenului.

Marcarea parcelelor se face prin tarusi sau borne care se asigura de fiecare proprietar.

În situația în care mai rămîn terenuri neatribuite, comisia le va delimita pe planul cadastral și în teren și le va preda primariei în administrare, urmind a fi folosite în conformitate cu prevederile legii pînă la înființarea agentiei pentru dezvoltare și amenajare rurala. Înscrierea acestor suprafete se va face potrivit anexei nr. 17. De asemenea, va delimita și marca pe plan și în teritoriu terenurile societatilor comerciale, asociațiilor de tip privat, izlazurile comunale și terenurile cu vegetatie forestiera atribuite proprietarilor care au solicitat restituirea acestora în condițiile prevăzute de lege.

Totodata, va delimita și marca în teritoriu suprafața ce se va atribui în folosință, care se preda primariei pentru a fi atribuita celor indreptatiti prin lege.

După punerea în posesie a tuturor proprietarilor pînă la finele anului, oficiul de cadastru și organizare a teritoriului va redacta un plan de situație cu noua parcelare a teritoriului și cu numerotarea topografica corespunzătoare, în 2 exemplare, din care un exemplar ramine la acesta, iar unul se preda cu proces-verbal primariei comunei, orasului sau municipiului.

Concomitent cu punerea în posesie a titularilor de terenuri atribuite în proprietate sau folosință, comisiile comunale, orășenești sau municipale constituite potrivit art. 11 din lege, împreună cu comisiile de lichidare, vor repartiza pe terenurile respective cheltuielile efectuate de cooperativele agricole de productie sau, după caz, de asociațiile intercooperatiste sau de stat și cooperatiste, aferente anului 1991, corespunzător celor înregistrate în evidența contabilă, precum și creditele de investitii rămase de rambursat aferente plantatiilor de vii și pomi.

În acest scop, vor întocmi situația anexa nr. 22, în care vor fi cuprinși toți titularii ce primesc terenuri în proprietate sau folosință, inclusiv primariile care preiau suprafetele rămase nerepartizate pe categorii de folosință, precum și cheltuielile de productie și creditele aferente.

Cheltuielile de productie se vor recupera, la opțiunea titularului, fie prin plata contravalorii acestora o dată cu punerea în posesie, fie prin angajament de plată prin care fiecare titular se obliga față de comisiile de lichidare a cooperativei sau, după caz, a asociației intercooperatiste sau de stat și cooperatiste pentru cheltuielile efectuate pe terenurile atribuite în proprietate și față de primarie pentru terenurile atribuite în proprietate sau, după caz, în folosință.

Angajamentul de plată se da în fața presedintelui comisiei de lichidare și a presedintelui și secretarului comisiei comunale, orășenești sau municipale, după caz.

Termenul de plată pentru cheltuielile de productie conform art. 99 din lege, în cazul angajamentului, nu poate depăși data de 1 decembrie 1991.

Conținutul angajamentelor de plată este prevăzut în anexele nr. 23 și 24.

Pentru diferența de credite de investitii rămasă de rambursat, în cazul titularilor care primesc în proprietate sau în folosință plantatii de vii și pomi, conform art. 33 din lege, acestia vor da un angajament de plată, cu scadența la termenul la care era obligata unitatea.

Conținutul angajamentelor de plată este prevăzut în anexele nr. 25 și 26.

Suma scadenta pe anul 1991 se va achita comisiei de lichidare, iar pentru anul următor, titularul va incheia contract de credite cu banca finantatoare, în termen de 15 zile de la semnarea angajamentului.

În baza angajamentelor de plată, care constituie titluri executorii, băncile finantatoare vor stabili condițiile și modalitatea de rambursare a diferentelor de credit rămase de plată, potrivit legii și normelor proprii.

Comisiile de lichidare a patrimoniului cooperativelor sau, după caz, al asociațiilor intercooperatiste sau de stat și cooperatiste se vor constitui și vor functiona potrivit prevederilor art. 26 și 27 din lege.

Comisiile de lichidare sînt formate din:

- contabilul sef al cooperativei sau, după caz, al asociației - presedinte;

- trei contabili sau economisti din cooperativa sau asociație - membri;

- un inginer din cooperativa sau asociație - membru;

- casierul - membru;

- magazinerul - membru;

- președintele comisiei de cenzori - membru;

- 3-5 cooperatori aleși de adunarea locuitorilor - membri.

Comisiile vor fi sprijinite în activitatea lor de reprezentanti ai direcțiilor agricole și ai băncilor finantatoare.

Comisia de lichidare își începe activitatea prin efectuarea, împreună cu conducerea unității, a inventarierii intregului patrimoniu și incheierea unui bilant la data respectiva, care să constate situația exacta a activului și pasivului.

Comisia va primi în gestiune patrimoniul unității și actele de evidenta, asigurind conservarea și paza bunurilor în condiții corespunzătoare.

Toate actele emise de comisia de lichidare vor purta mențiunea ca unitatea este "în lichidare". Totodata, se va deschide un registru în care se vor inregistra toate operațiunile legale de lichidarea patrimonilui în ordinea efectuării acestora.

Conturile bancare ale cooperativei sau, după caz, ale asociației se vor menține deschise la incheierea activității comisiei de lichidare și vor servi la efectuarea operațiunilor de decontare.

În vederea efectuării de operațiuni prin banca, președintele și secretarul comisiei de lichidare vor depune la banca specimenele de semnaturi, împreună cu o copie a deciziei de constituire emisa de prefectura.

Membrii comisiei de lichidare care intreprind noi operațiuni economice, ce nu sînt necesare scopului lichidarii, sînt raspunzatori personal și solidar de executarea lor.

Unitatile specializate de exploatare a lucrărilor de imbunatatiri funciare, care potrivit Legii fondului funciar preiau în proprietate lucrarile de imbunatatiri funciare, vor prelua și creditele de investitii acordate cooperativelor agricole de productie și nerestituite de acestea și vor incheia, în termen de 15 zile de la semnarea protocolului de preluare, contracte de credite cu băncile finantatoare.

În cazul în care cooperativele agricole care se desfiinteaza mai au de restituit credite pentru investitii aferente asociațiilor economice intercooperatiste sau de stat și cooperatiste la care au fost asociate, iar acestea din urma se reorganizeaza ca societăți comerciale pe acțiuni conform art. 29 din lege, creditele respective vor fi transferate de către comisia de lichidare la aceste unități, care vor incheia cu banca finantatoare noi contracte de credite.

În toate cazurile în care, din patrimoniul unității în lichidare, se predau bunuri pentru care sînt inca angajamente din credite, cei care preiau aceste bunuri (asociații, societăți) vor prelua și creditele aferente, avînd obligația sa incheie noi contracte de credite cu băncile finantatoare, exceptîndu-le bunurile preluate în condițiile art. 28 alin. 7 din Legea fondului funciar.

După inventarierea patrimoniului și în baza bilantului incheiat, comisia de lichidare va proceda la realizarea activului și plata pasivului potrivit prevederilor art. 26, 28 și 29 din lege, precum și la stabilirea masurilor de recuperare a pagubelor sau de sesizare a organelor de urmărire penala, potrivit art. 27 din lege.

Drepturile de creanta ce se cuvin în condițiile art. 28 din lege se stabilesc în procent de 40% pentru terenul adus sau predat în orice mod în cooperativa și 60% pentru volumul muncii prestate în cooperativa.

Comisia de lichidare va întocmi o situație privind evidenta muncii efectuate de cooperatorii activi și a veniturilor obtinute de acestia, pe care o va inainta, sub semnatura, organelor judetene ale casei de pensii și asigurări sociale a taranimii.

După terminarea operațiunii de lichidare, comisiile vor proceda potrivit prevederilor art. 27 din lege.

Registrele și actele unităților desființate se predau, prin proces-verbal, primariilor, care au obligația să le pastreze timp de cinci ani.