LEGE nr. 9 din 22 noiembrie 1972

În Republica Socialista România finanțele trebuie să asigure constituirea și repartizarea planificata a fondurilor banesti ale societatii, să contribuie la buna functionare a mecanismului economic și social, sa exercite controlul general asupra desfășurării procesului reproductiei sociale, urmarind obtinerea unei eficiente cit mai ridicate a activității economice.

Finanțele trebuie să participe activ la infaptuirea Programului Partidului Comunist Roman de dezvoltare economico-sociala a tarii, de construire a societatii socialiste multilateral dezvoltate și de trecere treptata la comunism.

Banii - ca măsura a valorii, instrument de circulatie, de plată și de economisire - mijlocesc evaluarea productiei și consumului, circuitul valorilor materiale, asigura evidenta generală a avutiei naționale, a productiei materiale și a valorii nou create.

Politica economico-financiară are ca obiective folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale și banesti de care dispune societatea, obtinerea de randamente cit mai inalte cu consumuri cit mai reduse de muncă sociala, accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor, cresterea eficientei economice în toate domeniile de activitate și, pe aceasta baza, sporirea sistematica a venitului național.

Prin infaptuirea politicii economico-financiare trebuie să se asigure pastrarea echilibrului financiar, monetar și valutar în procesul dezvoltării economico-sociale planificate, consolidarea și cresterea puterii de cumparare a monedei naționale.

Finanțele trebuie să contribuie la stabilirea prioritatilor în dezvoltarea economico-sociala planificata a tarii, la determinarea optima a proportiilor și ritmurilor de crestere economica, sa participe la repartizarea judicioasa a venitului național, la constituirea fondului național de dezvoltare economico-sociala, la repartizarea fondului de consum între membrii societatii, potrivit principiului remunerarii după cantitatea, calitatea și importanța social-economica a muncii prestate, în spiritul echitatii socialiste.

Politica economico-financiară se intemeiaza pe principiul centralismului democratic care asigura, în concordanta cu prevederile planului național unic, concentrarea și dirijarea resurselor financiare în directia infaptuirii obiectivelor fundamentale ale dezvoltării economico-sociale a tarii, concomitent cu autonomia functionala a fiecarei unități socialiste în folosirea cu raspundere a părții din avutia naționala ce i-a fost incredintata spre administrare.

Finanțele trebuie să asigure fondurile banesti necesare pentru sporirea sustinuta a productiei materiale - în primul rind prin continuarea neabatuta a industrializarii și dezvoltarea intensiva, cu randamente inalte, a agriculturii -, cresterea fortelor de productie și rationala lor repartizare pe teritoriu, promovarea larga a progresului tehnic, dezvoltarea activității de cercetare stiintifica, a învățămîntului și culturii, ridicarea nivelului de trai material și spiritual al poporului, infaptuirea tuturor obiectivelor dezvoltării economico-sociale planificate a tarii.

În fiecare unitate economica finanțele trebuie să stimuleze cresterea productiei și îmbunătățirea structurii acesteia, modernizarea continua a produselor și ridicarea performantelor tehnice și calitative ale acestora, introducerea tehnologiilor avansate, organizarea rationala a aprovizionarii tehnico-materiale, a productiei și a desfacerii, reducerea cheltuielilor de productie și de circulatie - condiții de care depinde obtinerea unei eficiente ridicate.

Pîrghiile financiar-valutare trebuie să actioneze pentru cresterea continua a exportului, a competitivitatii produselor românești pe piața externa, obtinerea unei eficiente ridicate în activitatea de comert exterior, sporirea resurselor valutare ale tarii, asigurarea echilibrului balantei de plati externe și constituirea de rezerve valutare.

Finanțele trebuie să determine fiecare unitate economica să se preocupe de realizarea de beneficii cit mai ridicate prin folosirea optima a resurselor de care dispune, să asigure perfectionarea continua a gestiunii economice, asezarea intregii activități economice pe criteriul unei rentabilitati cit mai mari.

Unitatile economice trebuie să-și desfasoare astfel activitatea incit să asigure acoperirea cheltuielilor lor de productie și de circulatie pe seama veniturilor proprii și să obțină rezultate financiare care să le permita restituirea, într-un termen cit mai scurt, a fondurilor, banesti primite, potrivit principiului ca orice suma avansată de societate trebuie restituita. Fiecare unitate economica, pe seama rezultatelor financiare obtinute, trebuie să-și asigure constituirea fondurilor necesare finantarii productiei, investitiilor și satisfacerii altor nevoi proprii și sa participe, intr-o măsura din ce în ce mai mare, la constituirea fondurilor centralizate ale statului.

Corespunzător principiilor generale de conducere a societatii noastre socialiste, relatiile financiare, precum și circulatia baneasca, trebuie să se desfășoare în mod planificat, pe baza unui sistem unitar de planuri financiare.

Fondurile banesti aflate în administrarea unităților socialiste se pot folosi numai în conformitate cu prevederile planului și cu respectarea normelor și normativelor stabilite potrivit dispozițiilor legale.

Nici o cheltuiala, indiferent de fondurile din care se suporta, nu va putea fi aprobata și efectuata dacă nu a fost, în prealabil, avizata, potrivit legii, de către conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane insarcinate cu exercitarea controlului preventiv din unitatile socialiste, precum și de alte organe cu astfel de atribuții din economie.

Colectivele de oameni ai muncii din fiecare unitate socialista raspund de buna gospodarire a mijloacelor materiale și banesti încredințate de societate, de obtinerea unor rezultate economico-financiare superioare prin cresterea productiei, sporirea productivitatii muncii - factor de prim ordin al progresului general al tarii -, reducerea continua a cheltuielilor materiale.

Organele de conducere ale unităților socialiste raspund de folosirea fondurilor încredințate de societate acestor unități și a celor constituite din rezultatele propriei activități, de realizarea veniturilor necesare restituirii fondurilor banesti avansate de societate, de formarea fondurilor proprii și varsarea sumelor la bugetul de stat, precum și de administrarea judicioasa și valorificarea maxima a tuturor resurselor materiale și banesti.

Conducerea eficienta a activității economice impune organizarea, pe toate treptele, a unei evidente stricte și a unui control sistematic și exigent, asupra tuturor mijloacelor materiale și banesti, proceselor economice și rezultatelor fiecarei unități.

Controlul trebuie să urmareasca respectarea legilor, a disciplinei de plan, contractuale și financiare, sa previna și sa inlature deficientele în administrarea fondurilor, să contribuie la solutionarea problemelor legate de buna gospodarire a resurselor tarii, la apararea integritatii avutului obstesc.

În Republica Socialista România venitul național, ca valoare nou creata în industrie, agricultura, constructii și în alte ramuri, reprezinta sursa de baza a fondurilor banesti ce se constituie în economie.

Venitul național este rezultatul eforturilor depuse de clasa muncitoare, de taranime, intelectualitate, de toți oamenii muncii, indiferent de naționalitate, pentru oprirea permanenta a productiei, diversificarea și ridicarea calității acesteia, cresterea productivitatii muncii, reducerea sistematica a cheltuielilor de productie și de circulatie, obtinerea unei inalte eficiente economice în toate domeniile de activitate.

Venitul național se repartizeaza pentru fondul național de dezvoltare economico-sociala a tarii și pentru fondul de consum.

Fondul național de dezvoltare economico-sociala a tarii se constituie din partea de venit național destinata acestui fond, din amortizarea fondurilor fixe, precum și din alte resurse stabilite prin dispozitii legale.

Fondul de consum se formeaza pe seama venitului național și este alcătuit din fondul de consum individual și din fondul de consum social.

Fondul de consum individual se repartizeaza între membrii societatii sub forma salariilor, a veniturilor membrilor cooperatori, precum și sub alte forme de repartitie directa.

Din fondul de consum social se asigura resurse pentru functionarea unităților de invatamint de toate gradele, a unităților de cultura, a celor sanitare și de asistența sociala și a altor unități prin care se realizează servicii cu caracter social-cultural pentru populatie, pentru întreținerea fondului de locuinte și a retelei de drumuri publice. Din fondul de consum social se acordă alocatii de stat pentru copii, ajutor familial de stat, alte ajutoare pentru sprijinirea familiilor cu copii și ocrotirea minorilor, burse pentru elevi și studenti, pensii, indemnizatii în caz de incapacitate temporara de muncă, trimiteri la odihna și tratament în statiuni balneoclimaterice, precum și celelalte drepturi prevăzute de lege.

Fondul național de dezvoltare economico-sociala este alcătuit dintr-un sistem unitar și corelat de fonduri banesti, din care fac parte:

Fondul central de dezvoltare economico-sociala se formeaza în cadrul bugetului republicat, din veniturile acestuia.

El se utilizeaza, potrivit sarcinilor aprobate prin planul național unic și bugetul de stat, pentru investitii productive, acoperirea necesarului de mijloace circulante al unor unități economice de stat de interes republican, constituirea rezervelor de stat, alte obiective și acțiuni cu caracter economic, dezvoltarea bazei materiale a unităților social-culturale de stat de interes republican și a organelor centrale de stat, precum și pentru alte scopuri prevăzute prin dispozitiile legale.

Fondul local de dezvoltare economico-sociala, constituit la unitatile administrativ-teritoriale, se formeaza în cadrul bugetelor judetelor, municipiilor, orașelor și comunelor, din veniturile acestora.

El se utilizeaza pentru investitii productive, acoperirea necesarului de mijloace circulante al unor unități economice de stat de interes local, alte obiective și acțiuni cu caracter economic, dezvoltarea bazei materiale a unităților social-culturale de stat de interes local și a organelor locale de stat, precum și pentru alte scopuri prevăzute prin dispozitiile legale.

Fondul local de dezvoltare se compune și din resurse în afara bugetului de stat, provenind de la unitatile socialiste, precum și din contribuția baneasca a populatiei, potrivit dispozițiilor legale.

Fondul propriu de dezvoltare economico-sociala al unităților Economice de stat se formeaza, distinct pe destinatii, din beneficii, amortizarea fondurilor fixe și alte resurse stabilite prin dispozitii legale.

Corespunzător atribuțiilor și sarcinilor ce revin centralelor industriale și unităților asimilate acestora, cea mai mare parte din fondul propriu de dezvoltare economico-sociala se constituie la nivelul acestora.

El se utilizeaza, în concordanta cu prevederile de plan și cu respectarea normelor și normativelor stabilite, pentru investitii productive și social-culturale, mijloace circulante, precum și pentru alte destinatii prevăzute prin dispozitii legale.

Fondul de dezvoltare economico-sociala al organizațiilor cooperatiste și al celorlalte organizații obstesti se constituie din resurse proprii și se utilizeaza în concordanta cu prevederile de plan și în condițiile stabilite prin dispozitii legale și statutele lor de organizare.

Mijloacele banesti care alcătuiesc fondurile de dezvoltare economico-sociala proprietate socialista se păstrează la instituțiile bancare și se utilizeaza, sub controlul acestora, pentru obiectivele și actiunile prevăzute în plan, cu respectarea normelor și normativelor stabilite, potrivit dispozițiilor legale.

Constituirea fondurilor banesti ale unităților economice de stat are loc, în primul rind, pe seama beneficiului obținut din activitatea de productie, executari de lucrari, prestări de servicii, comert și alte activități economice.

Beneficiul unităților economice de stat se stabileste și se aproba prin planurile financiare, pe baza sarcinilor de productie și de desfacere și a nivelului planificat al cheltuielilor de productie și de circulatie.

Beneficiul unităților economice de stat se repartizeaza, în condițiile legii, pentru constituirea fondurilor proprii de dezvoltare economico-sociala. varsaminte la bugetul de stat sau la dispoziția centralei, după caz, constituirea fondului de premiere, formarea fondului de rezerva al centralei industriale sau unității asimilate acesteia, precum și pentru alte destinatii prevăzute de dispozitiile legale.

Evidenta generală a avutiei naționale trebuie să asigure cunoasterea situației tuturor bunurilor materiale de care dispune societatea, a celorlalte elemente componente ale avutiei naționale, precum și a cresterii anuale a avutiei naționale; sa furnizeze date pe forme de proprietate, ramuri de activitate și categorii de bunuri pentru buna fundamentare a dezvoltării economico-sociale planificate a tarii.

Obiectul principal al evidentei generale a avutiei naționale îl constituie bunurile care se afla în fondul unitar al proprietății de stat și creantele statului, precum și bunurile proprietatea organizațiilor cooperatiste și a altor organizații obstesti.

Evidenta generală a avutiei naționale se realizează în expresie baneasca.

Evidenta generală a avutiei naționale se asigura pe baza datelor contabile și statistice, a inventarelor periodice ale bunurilor apartinind unităților socialiste, recensamintelor, anchetelor selective și a altor investigatii cu caracter economico-social.

În vederea desfășurării în mod planificat a intregii activități financiare, a asigurarii unei ordini riguroase în administrarea fondurilor banesti, a mobilizarii rezervelor existente și a cresterii eficientei economice, toate unitatile socialiste au obligația sa intocmeasca planuri financiare.

Planurile financiare se elaboreaza și definitiveaza, pe toate treptele organizatorice, în strinsa corelare cu indicatorii din celelalte secțiuni ale planului național unic și pe baza analizei datelor furnizate de sistemul de evidenta.

În intregul proces de intocmire și executare a planurilor financiare, unitatile economice trebuie să urmareasca utilizarea cu randament ridicat a fondurilor fixe și recuperarea acestora în termene cit mai scurte; reducerea cheltuielilor de productie și de circulatie; organizarea rationala a aprovizionarii tehnico-materiale, a productiei și a desfacerii, dimensionarea judicioasa a stocurilor, astfel incit să se asigure accelerarea continua a vitezei de rotatie a mijloacelor circulante în fiecare unitate economica, cresterea eficientei pe ansamblul economiei.

Sistemul planurilor financiare cuprinde:

Planurile financiare se intocmesc, după caz, în profil departamental, de ramura și teritorial. Planurile financiare în profil departamental cuprind indicatorii financiari pe unități socialiste, în conformitate cu structura organizatorica existenta, iar cele în profil de ramura, indicatori ai activității financiare pe principalele ramuri ale economiei naționale.

Planurile financiare în profil teritorial reunesc indicatori financiari ai dezvoltării economico-sociale pe comune, orașe, municipii și judete, indiferent de subordonarea unităților socialiste.

Elaborarea planurilor financiare se realizează potrivit principiilor și criteriilor cuprinse în Legea cu privire la dezvoltarea economico-sociala planificata a României, precum și prevederilor prezentei legi.

Planurile financiare ale unităților socialiste cuprind, după caz, veniturile și cheltuielile acestora, relatiile financiare cu organele ierarhic superioare sau interioare, precum și pe cele privind bugetul de stat și băncile.

Prin planurile de credite și de casa se asigura planificarea operativa a circulației banesti și se reglementeaza în cursul anului miscarea fondurilor banesti în relatiile dintre unitatile socialiste și dintre acestea și populatie.

Prin planurile de credite se mobilizeaza resursele banesti disponibile necesare pentru dezvoltarea productiei și circulației marfurilor, realizarea de obiective de investitii la unitatile socialiste, precum și pentru acoperirea anumitor nevoi ale populatiei.

Planurile de casa, care cuprind miscarea numerarului în economie, precum și sarcina de punere în circulatie sau de retragere din circulatie a numerarului, trebuie să asigure realizarea corelatiei necesare între veniturile banesti ale populatiei și fondul de marfuri și servicii, menținerea circulației banesti în numerar în limite normale, corespunzător nevoilor reale ale economiei.

Planurile de credite și de casa se elaboreaza pe baza propunerilor unităților socialiste și a analizelor efectuate de Banca Naționala a Republicii Socialiste România și băncile specializate, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanțelor, precum și cu ministerele și celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București, în concordanta cu prevederile planului național unic.

Bugetul de stat reprezinta principalul plan financiar al statului, cu caracter executoriu. În cadrul sistemului planurilor financiare operative, bugetul de stat are un rol coordonator față de celelalte planuri.

Planul financiar centralizat - principala balanta financiară de sinteza a economiei, avînd rol de fundamentare a planului național unic cuprinde resursele financiare ale economiei socialiste și repartizarea acestora pe sectoare și domenii de activitate, pe ramuri ale economiei naționale. Prin acest plan se verifica asigurarea echilibrului financiar, se coreleaza diferitele categorii de resurse financiare, în scopul utilizarii integrale și eficiente a potentialului economic al tarii.

Planul financiar centralizat se elaboreaza în strinsa interdependenta cu prevederile din celelalte balante ale planului național unic.

Relatiile banesti din economie ce se reflecta în planurile financiare se exprima printr-un sistem de indicatori.

Pentru perioadele de cinci ani, indicatorii financiari se aproba prin legea de adoptare a planului cincinal, iar anual, prin legea de adoptare a bugetului de stat.

Unitatile socialiste de stat, pe baza sarcinilor ce le revin din legea de adoptare a planului cincinal, din legea de adoptare a bugetului de stat și a indicatorilor desfășurați de Consiliul de Ministri, definitiveaza planurile lor financiare, care se aproba, după caz, de comitetele sau consiliile oamenilor muncii ori de celelalte organe de conducere colectiva.

Planurile financiare nu se pot modifica decit în cazurile în care au loc modificari ale planurilor economice, ale preturilor și tarifelor, treceri de unități și sarcini între titularii de plan sau între unitatile subordonate acestora, precum și în alte cazuri bine justificate, potrivit dispozițiilor legale. Modificările indicatorilor financiari planificati pentru perioade expirate sînt interzise, în afară de cazurile anume autorizate prin dispozitii legale.

Sarcinile de plan se pot modifica numai de către organele care le-au aprobat.

Mijloacele circulante - parte importanța din avutia naționala formate din materii prime și materiale, combustibil, produse finite, marfuri, precum și alte valori stabilite prin dispozitii legale, sînt destinate să asigure buna functionare a unităților economice, indeplinirea planului de productie și de circulatie a marfurilor.

Necesarul de mijloace circulante la unitatile economice de stat se stabileste prin normative, în functie de specificul ramurii, pe baza indicatorilor de plan, a normelor de consum și de stoc, precum și a altor elemente de calcul, potrivit dispozițiilor legale la determinarea normativelor se va ține seama de masurile prevăzute a se lua pentru îmbunătățirea aprovizionarii tehnico-materiale, perfectionarea proceselor tehnologice, reducerea cheltuielilor de productie, accelerarea vitezei de rotatie și de alti factori care asigura utilizarea rationala a mijloacelor materiale și banesti.

Criteriile de elaborare a normelor de stoc și a normativelor mijloacelor circulante se stabilesc de Consiliul de Ministri.

Volumul total al mijloacelor circulante necesare unităților economice de stat pentru desfășurarea activității lor se finanțează din resurse proprii, din fondul național de dezvoltare economico-sociala și din credite bancare, în condițiile și proportiile stabilite de Ministerul Finanțelor și de bănci, în functie de specificul activității ramurilor economice.

Necesarul de mijloace circulante al unităților economice de stat noi se asigura din fondul central sau local de dezvoltare economico-sociala, din fondul propriu de dezvoltare al centralelor industriale sau unităților asimilate acestora, după caz, precum și din credite bancare. Pînă la stabilirea necesarului definitiv de mijloace circulante, aceste unități pot primi avansuri din resursele prevăzute cu aceasta destinatie.

Cresterile anuale planificate de mijloace circulante ale unităților economice de stat în functiune se acopera din credite bancare, care se ramburseaza după incheierea bilantului contabil anual, din beneficii și din alte resurse prevăzute cu aceasta destinatie. Eventualele credite nerestituite se ramburseaza cel mai tirziu în al doilea an de la obtinerea lor din resursele prevăzute cu aceasta destinatie.

Ministerele și unitatile economice de stat au obligația să-și organizeze astfel activitatea de aprovizionare, productie și desfacere incit să asigure folosință cu eficienta ridicata a mijloacelor circulante.

Dimensionarea optima a necesarului de mijloace circulante constituie o obligație principala a ministerelor și unităților economice de stat, precum și a organelor financiar-bancare, care trebuie să urmareasca indeplinirea sarcinilor de plan cu un volum cit mai redus de fonduri banesti, accelerarea continua a vitezei de rotatie a mijloacelor circulante.

Organizațiile cooperatiste și unitatile economice ale celorlalte organizații obstesti își acopera nevoile de fonduri banesti pentru desfășurarea activității de productie, executari de lucrari, prestări de servicii, desfacere a marfurilor și contractari-achizitii din resurse proprii. În completarea resurselor proprii ale acestor organizații, băncile pot acorda credite pe termen scurt.

La stabilirea necesarului de fonduri banesti, organele financiar-bancare au obligația sa analizeze activitatea de ansamblu a unităților economice, urmarind ca volumul acestor fonduri să fie în strinsa concordanta cu sarcinile de plan și cu normele legale care reglementeaza modul de determinare a necesarului de fonduri, să se ia măsuri pentru folosirea cu eficienta a mijloacelor materiale și banesti, pentru evitarea imobilizarilor de fonduri și să se asigure restituirea în termen a creditelor.

Creditul este organizat de stat sub forma creditarii bancare directe, imprumuturile banesti între unitatile socialiste, în afara cazurilor prevăzute de dispozitiile legale, sînt interzise.

Volumul creditelor se stabileste prin planul de credite, în concordanta cu obiectivele și sarcinile de plan, și se aproba de Consiliul de Ministri.

Băncile acorda credite în limita planului de credite aprobat. Peste volumul aprobat se pot acorda credite numai pentru sarcini noi de plan sau depășiri de plan, în condițiile prevăzute de dispozitiile legale.

Creditul pe termen scurt se acordă pentru producția de marfuri, executarea de lucrari, prestarea de servicii, pentru circulatia marfurilor, pentru satisfacerea unor nevoi de consum ale populatiei, precum și pentru alte destinatii stabilite prin dispozitii legale.

Prin intermediul creditului pe termen scurt, băncile exercita un control permanent asupra indeplinirii de către unitatile economice a sarcinilor de plan și a folosirii rationale a mijloacelor materiale și banesti.

Creditul pe termen scurt are caracter planificat, se acordă pentru destinatii precise, trebuie garantat cu valori materiale, cu resurse financiare prevăzute în plan a se realiza în perioadele viitoare, ori în alte condiții stabilite prin dispozitiile legale, și să fie restituit la termen.

Termenele de rambursare a creditelor se stabilesc în functie de miscarea planificata a valorilor materiale și de recuperarea, potrivit planului, a cheltuielilor de productie și de circulatie, fără a se depăși 12 luni, în afară de cazul în care ciclul de productie este mai lung de un an și de situațiile stabilite prin dispozitii legale.

Valorile materiale care constituie garantia creditelor rămîn în posesia debitorului, acestuia revenindu-i oblibațiile legale în ce priveste folosirea rationala și buna lor conservare.

Resursele de creditate pe termen scurt se formeaza din fondurile proprii ale băncilor, constituite potrivit statutelor lor, din fondurile banesti temporar disponibile ale unităților socialiste, ale bugetului de stat și ale populatiei, precum și din alte resurse.

Creditele se acordă centralelor industriale și unităților asimilate acestora, întreprinderilor de stat și organizațiilor de stat și cooperatiste, institutelor de cercetare stiintifica și de proiectare, precum și altor unității organizate pe principiul gestiunii economice și care au personalitate juridica.

De asemenea, băncile pot acorda credite și unităților organizate pe principiul gestiunii economice, dar fără personalitate juridica, autorizate sa contracteze credite de către unitatea din care fac parte și care raspunde de utilizarea și restituirea creditelor la termen.

Băncile pot acorda unităților economice care au greutatii financiare temporare din cauze obiective credite pentru nevoi temporare, cu dobinda normala, pe perioada necesară inlaturarii cauzelor care au determinat nevoile respective de fonduri, fără a se depăși 90 de zile.

Asemenea credite vor putea fi acordate pentru aprovizionarea tehnico-materiala legata de indeplinirea sarcinilor de plan și pentru producția în curs de fabricatie și produse finite, în limitele și în condițiile stabilite de Ministerul Finanțelor și centralele băncilor.

Băncile au dreptul sa refuze acordarea de credite unităților economice în cazul în care nu este asigurata desfacerea produselor ce urmeaza a se realiza, nu sînt create condiții de utilizare eficienta a fondurilor solicitate și de rambursare la termen a creditelor.

Stocurile de valori materiale excedentare, fără miscare, de calitate necorespunzatoare, cele fără desfacere asigurata, precum și cele depozitate și conservare în condiții necorespunzatoare, nu se admit în garantia creditului.

Băncile controlează modul în care unitatile economice respecta disciplina de credite, fiind obligate sa verifice existenta și condițiile de pastrare a bunurilor și altor valori care constituie garantia creditelor și sa ia măsuri de rambursare sau trecere la restanta, înainte de scadenta, a creditelor folosite în alte scopuri, precum și a creditelor fără garantii, urmarind recuperarea acestor credite și determinarea unităților economice de a lichida cauzele care le-au generat.

Unitatile economice platesc băncilor dobinzi pentru creditele primite și comisioane pentru serviciile ce li s-au prestat de bănci. Pentru creditele restante unitatile economice platesc dobinzi majorate.

Unitatile socialiste primesc dobinzi pentru disponibilitatile banesti aflate în conturile lor la bănci. Nivelul dobinzilor, precum și cel al comisioanelor, se stabilesc potrivit legii.

Conducerile unităților economice au obligația să asigure desfășurarea activității unităților în cadrul fondurilor ce li s-au aprobat; ele trebuie să se preocupe ca unitatile respective sa realizeze produse, să execute lucrari și sa presteze servicii de buna calitate, să se ingrijeasca de ritmicitatea și incasarea la timp a contravalorii acestora, astfel incit să-și asigure în permanenta fondurile banesti necesare indeplinirii obligațiilor de plată pe care le au.

În cazul în care o unitate economica și-a imobilizat o parte din mijloacele circulante, din care cauza nu mai poate efectua în mod curent plățile, banca îi poate acorda, la cerere, în mod excepțional, un credit special cu dobinda majorata, cu condiția ca unitatea respectiva sa ia măsuri care să duca la redresarea situației sale economice, la lichidarea imobilizarii de mijloace circulante, într-o perioadă de cel mult 6 luni și sa existe garantia rambursarii creditului la termenul stabilit.

Conducerile centralelor industriale și ale unităților asimilate acestora, ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate ca, pe toata durata creditarii speciale, sa ia măsuri care să asigure înlăturarea cauzelor care au determinat depășirea nevoilor planificate de fonduri.

Situația financiară a unităților economice, care nu se redreseaza în perioada stabilita împreună cu banca, se examineaza de o comisie formata din reprezentanti ai ministerelor de resort, băncii finantatoare, Ministerului Finanțelor, Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, altor organe centrale, precum și din specialisti din institutele de cercetare stiintifica și cadre didactice din invatamintul superior, iar concluziile și propunerile rezultate din analiza se vor prezenta de către ministerul sau organul central de resort Consiliului de Ministri, care va hotari asupra masurilor de luat. Pînă la stabilirea acestor măsuri, plățile din cont se vor efectua în limita incasarilor, potrivit prevederilor de la art. 137 și 138 din prezenta lege.

Pentru organizațiile cooperatiste, concluziile comisiei se vor prezenta centralelor băncilor, care împreună cu organul central al unității cooperatiste le examineaza și iau sau propun măsuri, după caz.

Normativele mijloacelor circulante ale unităților economice de stat din industrie, constructii, transporturi, telecomunicatii și ale altor unități prestatoare de servicii se fundamentează pe sarcinile de plan privind producția și celelalte activități, pe nivelul cheltuielilor de productie, precum și pe normele de stoc pentru materii prime, materiale, combustibil, produse finite și alte valori materiale, stabilite potrivit dispozițiilor legale.

Pe baza planurilor de credite, băncile pot acorda credite unităților economice de stat industriale, de constructii, de transporturi, telecomunicatii sau prestatoare de alte servicii pentru:

Creditele se acordă în cadrul limitei de creditare aprobate. Creditele curente și cele restante nu pot depăși limita de creditare aprobata.

Băncile pot acorda credite unităților economice, care prelucreaza materii prime agricole, pe măsura efectuării aprovizionarilor și cheltuielilor de productie, fără stabilirea prealabila a unei limite, cu condiția ca produsele și marfurile respective să aibă asigurata desfacerea. Băncile verifica periodic concordanta dintre volumul creditelor acordate și cel al stocurilor constituite și al cheltuielilor de productie planificate. Unităților economice care nu-și gospodaresc în mod corespunzător mijloacele circulante și se vor stabili limite de creditare.

Normativele mijloacelor circulante ale unităților de productie, executari de lucrari și prestări de servicii ale organizațiilor cooperatiste și ale celorlalte organizații obstesti se stabilesc în concordanta cu sarcinile de plan, potrivit criteriilor elaborate de organele centrale ale acestora, cu respectarea normelor generale de finanțare și creditare.

Normativul mijloacelor circulante necesare activității unităților agricole de stat și a celor pentru mecanizarea agriculturii se determina, anual, pe baza planului de productie și a volumului planificat de lucrari agricole și prestări de servicii, tinind seama de nivelul cheltuielilor planificate, valoarea efectivelor de animale, stocurile planificate de materii prime, materiale și produse și pentru alte nevoi ale productiei.

Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara poate acorda credite unităților agricole de stat și celor pentru mecanizarea agriculturii, pe baza planului de credite, pentru: acoperirea nevoilor de productie, acțiuni noi aparute în cursul anului, cu caracter productiv, care au eficienta economica, cheltuieli privind reînsămînțarea culturilor calamitate și efectuarea unor lucrari suplimentare în vederea reducerii efectelor factorilor naturali, precum și pentru alte destinatii prevăzute prin dispozitii legale.

Creditele se acordă pînă la nivelul stocurilor și cheltuielilor de productie planificate, cu condiția garantarii integrale și realizării veniturilor care să asigure rambursarea la termen și incadrarea în limita de creditare aprobata. Creditele curente și cele restante ce pot depăși limita de creditare aprobata.

Creditele acordate se ramburseaza de unitatile agricole de stat la perioadele de obtinere și valorificare a productiei vegetale și animale, iar de unitatile pentru mecanizarea agriculturii, la termenele stabilite pentru plata în natura și în bani a lucrărilor.

Creditarea activității de productie a unităților agricole cooperatiste

Cooperativele agricole de productie au obligația de a utiliza deplin capacitatile de productie, de a valorifica superior resursele materiale și banesti, în scopul cresterii veniturilor și asigurarii fondurilor necesare desfășurării normale a activității de productie.

Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara poate acorda cooperativelor agricole de productie, în completarea fondurilor proprii, credite pe termen scurt pentru acoperirea cheltuielilor materiale de productie, retribuirea muncii, plata contributiei la Casa de pensii și asigurări sociale, prelevări la fondul de dezvoltare, precum și pentru alte cheltuieli prevăzute în planurile de productie și financiare.

Creditele se acordă pe baza contractelor de valorificare a produselor agricole incheiate cu organizațiile socialiste, în proportie de pînă la 60% din valoarea productiei contractate, tinind seama de volumul incasarilor posibile de realizat din valorificarea productiei, care să asigure rambursarea lor integrală la scadenta. Creditele se acordă la cererea cooperativelor agricole, în mod esalonat, în functie de nevoile de productie, de stadiul de dezvoltare a culturilor și de realizarea productiei animale.

În cazurile în care, în cursul anului, unele cooperative agricole de productie au nevoie de fonduri suplimentare, banca poate acorda acestora credite și peste limita stabilita, dacă exista baza materiala și posibilitati certe de realizare a veniturilor, de rambursare a creditelor și de acoperire a celorlalte obligații de plată.

În cazul în care se constată că nu se asigura rambursarea integrală a creditului stabilit, banca reduce în mod corespunzător volumul acestuia, astfel ca sa existe garantia rambursarii lui la scadenta.

Banca poate acorda cooperativelor agricole de productie credite pe termen scurt și pentru cheltuieli materiale care privesc producția anului următor, precum și pentru aprovizionarea cu materii și materiale necesare activităților de productie industriala, de prelucrare a produselor agricole, constructii și prestări de servicii.

Producția contractata nu poate fi valorificata în alt mod decit cel stabilit cu ocazia acordarii creditului.

În cazul cînd cooperativele agricole de productie nu respecta aceasta obligație sau schimba destinația productiei contractate, banca este în drept sa ia măsuri pentru rambursarea înainte de scadenta a creditelor acordate, din orice disponibilitati ale cooperativelor, iar cînd aceste disponibilitati nu sînt suficiente, sa treaca la executarea silita, prin valorificarea produselor existente.

Banca poate acorda credite pe termen scurt pentru productie acelor cooperative agricole care nu au productie-marfa contractata, în cazul cînd exista garantia ca aceste cooperative vor obtine venituri care să asigure rambursarea creditelor la termen.

Banca poate acorda unităților economice ale asociațiilor intercooperatiste și obstesti, în completarea fondurilor proprii, credite pe termen scurt necesare indeplinirii sarcinilor de plan.

Creditele se acordă pe baza planurilor de productie și a celor financiare, în functie de volumul incasarilor posibile de realizat din valorificarea productiei, care să asigure rambursarea lor la scadenta.

Cooperativelor agricole de productie care, după acoperirea cheltuielilor de productie și a altor cheltuieli prevăzute în plan, nu pot asigura din fonduri proprii și din credite pe termen scurt plata retribuirii muncii cel puțin la nivelul venitului minim garantat, banca le poate acorda credite pentru piața venitului minim garantat, cu respectarea condițiilor prevăzute de dispozitiile legale.

Cooperativelor agricole de productie care, după cunoasterea rezultatelor economice și financiare anuale, nu au putut sa achite din veniturile anului de plan contribuția la Casa de pensii și asigurări sociale, banca le poate acorda credite pentru achitarea sumelor datorate.

Rambursarea acestor credite se face pînă la sfirsitul anului în care au fost acordate. În cazul în care, datorita unor calamitati ale naturii sau altor cauze obiective, creditele nu pot fi rambursate în intregime, sumele rămase vor fi prevăzute în planul de productie și financiar și rambursate în anul următor.

Cooperativele agricole de productie, asociațiile intercooperatiste și unitatile economice ale organizațiilor obstesti garanteaza creditele pe termen scurt cu valori materiale, cu veniturile prevăzute a se realiza și cu cesiunea, în favoarea băncii, a drepturilor banesti ce le au de incasat.

Cooperativele agricole de productie garanteaza și creditele pe termen scurt acordate asociațiilor intercooperatiste, proportional cu părțile lor sociale.

Rambursarea creditelor acordate unităților agricole cooperatiste se face direct din sumele încasate de acestea pentru produsele livrate, lucrarile executate și serviciile prestate, din despăgubiri primite și din orice venituri banesti realizate.

Creditele nerambursate în termen de asociațiile intercooperatiste se recupereaza din veniturile cooperativelor agricole de productie, proportional cu părțile lor sociale.

Acordarea de credite pentru productie membrilor cooperativelor agricole de productie și producătorilor cu gospodarie individuala

Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara poate acorda membrilor cooperativelor agricole de productie și producătorilor cu gospodarie individuala, care contracteaza cu unitatile socialiste livrarea de produse agricole, credite pe termen scurt pînă la 45% din valoarea productiei contractate.

Pentru contractele incheiate cu organizațiile cooperatiei de consum, cooperatorii și producătorii cu gospodarire individuala primesc, în aceleasi condiții, avansuri banesti prin organizațiile respective.

Cooperatorii și producătorii cu gospodarie individuala garanteaza creditele de productie primite cu cesiunea, în favoarea băncii, a drepturilor banesti ce le au de incasat de la unitatile socialiste, precum și cu bunurile ce le au în proprietate.

Rambursarea creditelor de productie, acordate cooperatorilor și producătorilor cu gospodarie individuala, se face din sumele ce li se cuvin pentru produsele predate unităților socialiste contractante, din despăgubiri și alte venituri.

Unitatile socialiste contractante garanteaza față de banca rambursarea la scadenta a creditelor de productie pe termen scurt acordate pe baza contractelor incheiate de acestea cu cooperatorii și producătorii cu gospodarie individuala. În cazul în care, în urma verificărilor facute de banca, se constată că au fost incheiate contracte fără baza materiala sau ca unitatile socialiste nu au urmarit executarea contractelor, banca este în drept sa ia măsuri pentru recuperarea creditelor acordate de la unitatile socialiste contractante.

Contractele de livrare pe baza cărora se acordă credite constituie pentru banca titluri executorii față de cooperatori și producătorii cu gospodarie individuala, precum și față de unitatile socialiste contractante.

Normativul mijloacelor circulante al unităților economice de stat de aprovizionare tehnico-materiala și de desfacere a marfurilor se determina în functie de sarcinile de plan, de viteza de circulatie a marfurilor și de nivelul stocurilor, potrivit obiectului activității acestora.

Băncile pot acorda unităților economice de stat de aprovizionare tehnico-materiala și de desfacere a marfurilor credite pentru reconstituirea stocurilor de marfuri și produse agricole, ambalaje, achizitii și contractari de produse agroalimentare, acoperirea cheltuielilor planificate care depasesc în unele trimestre veniturile, vinzari de marfuri cu plata în rate, precum și alte valori materiale.

Băncile verifica periodic concordanta dintre volumul creditelor acordate și cel al stocurilor de marfuri și al altor valori materiale constituite în vederea indeplinirii sarcinilor de plan.

Creditele se pot acorda pe măsura efectuării aprovizionarilor și a cheltuielilor, fără stabilirea prealabila a unei limite de creditare. Unitatile de stat de aprovizionare tehnico-materiala și de desfacere a marfurilor care nu-și gospodaresc în mod corespunzător mijloacele circulante, imobilizindu-le în marfuri fără desfacere asigurata sau în debitori, vor putea fi trecute de bănci la creditare pe baza unei limite.

Prevederile art. 76 și 77 se aplică și unităților de turism și hoteliere, precum și celor de aprovizionare tehnico-materiala și de desfacere a marfurilor ale organizațiilor cooperatiei mestesugaresti și de consum și ale celorlalte organizații obstesti.

Conducerile unităților de aprovizionare tehnico-materiala și de desfacere a marfurilor au obligația sa actioneze permanent pentru constituirea stocurilor de marfuri în limitele planificate și intr-o structura corespunzătoare satisfacerii cererii beneficiarilor și a populatiei, să asigure repartizarea judicioasa a fondului de marfa, sa previna formarea unor stocuri de marfuri peste necesar ori greu vandabile, precum și efectuarea de cheltuieli neeconomicoase.

Necesarul de mijloace circulante pentru desfășurarea activității de comert exterior la unitatile producătoare care au sarcini de livrari la export, la cele care executa lucrari sau presteaza servicii pentru strainatate, precum și la intreprinderile specializate de comert exterior, se determina în functie de sarcinile de export și import, precum și de cele privind celelalte activități de comert, exterior și se asigura din resurse proprii, din credite bancare și din alte resurse, în limitele și condițiile stabilite prin dispozitiile legale.

Băncile pot acorda unităților economice producătoare care au sarcini de livrari la export, precum și celor care executa lucrari sau presteaza servicii pentru strainatate, credite pentru constituirea de stocuri de marfuri și efectuarea de cheltuieli legate de executarea unor contracte externe sau pentru alte destinatii stabilite de dispozitiile legale.

Creditele se acordă din momentul constituirii stocurilor sau efectuării cheltuielilor pînă la incasarea contravalorii valutei, fără a se depăși termenele normale de decontare prevăzute de dispozitiile legale sau stabilite de bănci.

Băncile pot acorda întreprinderilor specializate de comert, exterior credite pentru operații de export pe cont propriu și pentru operații de import. De asemenea, pot acorda credite pentru marfurile vindute pe credit comercial în strainatate, cu respectarea dispozițiilor legale.

Unitatile producătoare de marfuri pentru export, cele care executa lucrari și presteaza servicii pentru strainatate, precum și intreprinderile specializate de comert exterior, trebuie să ia măsuri care să asigure indeplinirea obligațiilor asumate prin contracte și incasarea într-un termen cit mai scurt a valutei.

Unitatile producătoare de marfuri pentru export, cele care executa lucrari și presteaza servicii pentru strainatate, precum și intreprinderile specializate de comert exterior, pot beneficia de credite pentru organizarea și participarea la expozitii și tîrguri internationale, pentru constituirea de stocuri aferente probelor, precum și pentru organizarea activității de service în alte tari.

În procesul de creditare a activității de comert exterior. băncile verifica indeplinirea la timp de către unitatile economice a obligațiilor asumate prin contractele externe și urmaresc ca aceste unități să efectueze în termen încasările și plățile cu strainatatea.

Unitatile de cercetare stiintifica se organizeaza în regim economic și își desfășoară activitatea pe bază de contracte de cercetare, iar în cazurile stabilite prin dispozitii legale, pot primi fonduri de la bugetul de stat.

Fondurile necesare unităților de cercetare se determina în raport cu volumul, complexitatea și numărul temelor de cercetare, precum și cu durata de executare a acestora și se asigura din sumele încasate de la beneficiari pe bază de contracte, din credite bancare sau alte surse stabilite prin dispozitii legale.

Beneficiarii de lucrari de cercetare stiintifica pot utiliza ca surse de finanțare fondul pentru introducerea tehnicii noi, fondurile de productie, fondurile de investitii, precum și fonduri bugetare sau alte fonduri prevăzute prin dispozitii legale.

Fondurile de la buget se acordă pentru finantarea cercetarilor care prezinta importanța deosebită pentru dezvoltarea economica și sociala a tarii, precum și pentru efectuarea de cercetari complexe, cu caracter general sau care fac parte din programele prioritare.

Ministerele, celelalte organe centrale de stat, comitetele executive ale consiliilor populare, centralele industriale și unitatile asimilate acestora, precum și intreprinderile beneficiare ale rezultatelor activității de cercetare stiintifica, au obligația valorificarii cit mai rapide a cercetarilor, prin introducerea în practica a rezultatelor obtinute și generalizarea aplicarii cercetarilor incheiate cu rezultate pozitive, urmarind realizarea în termen cit mai scurt a ciclului cercetare-proiectare-productie.

Programul de investitii, care asigura dinamismul și echilibrul economiei, o structura moderna și eficienta a productiei materiale, cresterea rapida a venitului național, se finanțează din fondul național de dezvoltare economico-sociala.

Investițiile centralizate cu caracter productiv ale unităților economice de stat se finanțează astfel:

Investițiile centralizate cu caracter social-cultural și alte investitii centralizate din ramurile sferei neproductive se finanțează, la unitatile de stat, după caz, din fondul central de dezvoltare economico-sociala sau din fondul local de dezvoltare economico-social al unităților administrativ-teritoriale în functie de subordonarea beneficiarului investitiei sau din fondul propriu de dezvoltare, corespunzător prevederilor din plan.

Mijloacele banesti destinate realizării investitiilor centralizate ale unităților de stat se constituie, după caz, din amortizarea fondurilor fixe, beneficii, alte resurse proprii, precum și din alocatii bugetare, potrivit prevederilor bugetului de stat. Unitatile economice de stat au obligația să depună la băncile specializate sumele destinate finantarii investitiilor, în condițiile și la termenele stabilite prin dispozitiile legale.

Pentru obtinerea unei eficiente maxime în utilizarea fondurilor destinate investitiilor, beneficiarii acestora, institutele de proiectari și organizațiile de constructii au obligația sa ia toate masurile ca obiectivele de investitii să fie realizate prin adoptarea celor mai noi și perfectionate solutii tehnologice, cu costuri reduse, într-un timp cit mai scurt, să se materializeze, în primul rind, în masini, utilaje și instalații de înaltă productivitate, care să asigure valorificarea superioara a resurselor materiale ale tarii, precum și sporuri cit mai mari de productie cu desfacere asigurata, de beneficii, de valuta și de venit național la fiecare leu investit.

Investitii noi se pot realiza numai după ce se face dovada ca se asigura folosirea deplina a capacităților și spatiilor existente.

Repartizarea de fonduri pentru lucrari noi de investitii se poate face numai după ce s-au asigurat mijloacele necesare pentru punerea în functiune și pentru realizarea stadiilor necesare corespunzătoare la lucrarile în execuție. Se va acordă prioritate investitiilor a caror productie urmeaza sa sporeasca exportul sau sa reduca importul.

La avizarea investitiilor centralizate, Ministerul Finanțelor și băncile, fiecare potrivit atribuțiilor ce îi revin, au obligația sa verifice - pe baza documentatiilor tehnico-economice care trebuie prezentate potrivit dispozițiilor legale de către titularii sau beneficiarii de investitii - temeinicia cererilor de fonduri pentru investitii, necesitatea și eficienta acestora, economicitatea și legalitatea cheltuielilor, incadrarea lor în normativele aprobate.

În vederea deschiderii finantarii, centralele industriale, unitatile asimilate acestora, intreprinderile și instituțiile de stat trebuie să depună la băncile specializate documentele de aprobare a investitiei, studiul tehnico-economic aprobat, contractul de antrepriza, graficele de esalonare a investitiei și de livrare a utilajelor, corelate cu termenele de punere în functiune, și autorizatia de constructii pentru cheltuielile de investitii la care nu se elaboreaza studii tehnico-economice, se depune documentația aprobata conform dispozițiilor legale.

Pentru începerea lucrărilor și pe parcursul executarii acestora, beneficiarii de investitii și organizațiile executante sînt obligate să prezinte, la cererea băncilor, devizele la proiectele de execuție în vederea verificării lor.

Băncile finanțează investițiile centralizate dacă sînt indeplinite urmatoarele condiții:

Băncile au dreptul sa refuze finantarea investitiilor din competența de aprobare a titularilor de plan de stat și a unităților subordonate acestora, care nu au asigurate condiții de utilizare eficienta a fondurilor, precum și a investitiilor pentru care nu sînt respectate dispozitiile legale cu privire la începerea lucrărilor de investitii, a caror verificare le revine ca sarcina.

Băncile verifica, potrivit legii, legalitatea preturilor și tarifelor, precum și economicitatea cheltuielilor prevăzute în documentații și se pronunță asupra acestora în termen de 20 de zile de la primirea documentatiilor insusite de către organizațiile executante.

Reducerile facute de bănci, la care nu s-au primit obiectii în termen de 20 de zile de la comunicarea lor, rămîn definitive. Valoarea devizelor de execuție și a devizului general se diminueaza cu reducerile rămase definitive.

Divergentele dintre bănci și unitatile economice de stat sau organele în subordinea cărora se afla acestea se rezolva de către organele ierarhic superioare.

Sînt interzise contractarea și angajarea de cheltuieli pentru investitii înainte de aprobarea indicatorilor tehnico-economici sau, după caz, a documentatiei tehnico-economice a investitiilor, precum și începerea de lucrari înainte ca organele bancare să se fi pronuntat asupra legalității acestor cheltuieli, în afară de cazurile în care prin dispozitii legale se prevede altfel.

La contractarea și achizitionarea utilajelor tehnologice necesare realizării investitiilor trebuie să se urmareasca ca acestea să fie aduse pe santier la termene corelate cu cele pentru darea la montaj, sa nu se depășească normativele de stocare pe santiere, stabilite potrivit dispozițiilor legale, și să se evite formarea de stocuri de utilaje disponibile.

Investițiile centralizate se deconteaza pe măsura executarii lor, cu respectarea planurilor anuale de investitii și de finanțare-creditare, în limita devizului general legal aprobat; este interzisa depășirea valorii documentatiei aprobate pentru investitia respectiva.

În cursul executiei lucrărilor de investitii și la terminarea lor, beneficiarii de investitii sînt obligati să justifice băncilor cheltuirea fondurilor eliberate. La terminarea lucrărilor, beneficiarii sînt obligati să efectueze receptia acestora și să prezinte băncii, pentru justificare, și procesul-verbal de receptie.

În cazul în care organizațiile de constructii-montaj, de prestări de servicii și de proiectare, precum și beneficiarii de investitii pentru lucrarile în regie, au incasat sume necuvenite, băncile au dreptul, dacă în termen de 30 de zile de la constatare partea în cauza nu restituie sumele respective, sa emita pentru recuperarea acestor sume - documente de plată, care se deconteaza fără acceptarea platitorului.

După punerea în functiune sau darea în folosință a obiectivelor de investitii, băncile vor deconta numai lucrarile și cheltuielile care, potrivit legii, se pot efectua și după darea în exploatare, consemnate în procesul-verbal de receptie, în limita devizului general.

Pentru realizarea investitiilor centralizate prevăzute în plan, băncile pot acorda credite unităților economice de stat, în completarea mijloacelor banesti proprii destinate finantarii investitiilor sau integral, după caz, în urmatoarele situații:

Din credite bancare se pot realiza și investitii productive ai caror indicatori se aproba de Consiliul de Ministri, în cazurile și în condițiile stabilite prin hotărîrea de aprobare a indicatorilor tehnico-economici.

Creditele pentru realizarea investitiilor se aproba de bănci, cu respectarea normelor generale de creditare, precum și a celor cu privire la avizarea, finantarea și realizarea lucrărilor de investitii.

Creditele de la art. 100 lit. a se acordă de bănci dacă pentru obiectivele și actiunile de investitii respective exista sursa certa de aprovizionare cu materii prime, desfacere pentru produsele ce se vor obtine, contracte sau comenzi confirmate cu termene de livrare a masinilor, utilajelor și instalațiilor, care asigura punerea în functiune a capacităților planificate în cel mult 12 luni, cu excepția cazurilor prevăzute de dispozitiile legale. Rambursarea creditelor se face din beneficiile repartizate în acest scop, la termenele și în ratele stabilite prin contractul de împrumut incheiat între banca și beneficiarii de credite. În cazul nedarii în functiune a investitiilor la termenul planificat, băncile - tinind seama de stadiul de execuție a lucrărilor și de masurile luate pentru recuperarea întîrzierilor - pot acorda în continuare credite pentru terminarea și darea în exploatare a investitiei. La aceste credite se percep dobinzi majorate.

În cazul neconstituirii resurselor proprii planificate, destinate finantarii investitiilor prevăzute la art. 100 lit. d, băncile pot acorda credite cu dobinda majorata, cu condiția rambursarii lor pînă la finele anului. Unitatile economice de stat pot folosi - înainte de a apela la credite bancare fondurile proprii constituite la dispoziția lor pentru executarea de investitii necentralizate.

Creditele acordate pentru neconstituirea resurselor proprii planificate, nerambursate la termen, se acopera din fondurile neangajate ale unităților economice de stat destinate investitiilor necentralizate, iar dacă acestea sînt insuficiente, rambursarea se face din aceleasi fonduri ale organului ierarhic superior; partea rămasă nerestituita la sfirsitul anului se ramburseaza în anul următor din fondul de rezerva sau din fondurile de investitii necentralizate constituite potrivit dispozițiilor legale. În cazul în care și după utilizarea acestor resurse rămîn în continuare credite nerestituite, acestea se pot planifica să fie rambursate în al doilea an de la obtinerea lor, din resursele proprii destinate finantarii investitiilor ce se constituie la nivelul centralelor industriale și unităților asimilate acestora,

Creditele se acordă de bănci pe măsura executarii investitiilor, în limita prevederilor planurilor anuale de investitii, a planurilor de finanțare-creditare și a devizului general, legal aprobate.

În cazurile în care beneficiarii de credite nu respecta destinația creditului și alte condiții din contractele de împrumut sau nu restituie ratele scadente, băncile au dreptul sa inceteze creditarea și, respectiv, sa procedeze la recuperarea creditelor din fondurile destinate investitiilor necentralizate, ori din fondurile de rezerva ale unităților economice de stat. Pînă la recuperarea creditelor și incasarea ratelor scadente, băncile percep dobinzi majorate.

Băncile pot acorda, în cursul realizării lucrărilor de investitii, credite pentru utilajele care necesita montaj și credite pentru aprovizionarea cu materiale, precum și alte categorii de credite, potrivit prevederilor planului și bugetului de stat, în cazurile și condițiile stabilite prin statutele lor sau alte dispozitii legale.

Pentru utilajele care necesita montaj, creditele se acordă pînă la termenul planificat de punere în functiune. După această dată, la creditele acordate și la cele care se vor acorda pînă la punerea în functiune se percep dobinzi majorate.

Pentru cheltuielile necesare efectuării probelor tehnologice, precum și pentru piesele de schimb și obiectele de inventar la unitatile și sectiile noi, prevăzute în documentația tehnico-economica a investitiilor, băncile acorda credite pînă la termenele stabilite împreună cu beneficiarii de investitii, termene care nu pot depăși 90 de zile de la data planificata pentru darea în functiune a investitiei. În cazul nerespectarii termenului planificat de punere în functiune, pe perioada de întîrziere, băncile pot acorda credite cu dobinzi majorate. Creditele nerambursate în termen de 90 de zile de la darea efectiva în functiune se retrag din fondurile de productie ale beneficiarilor de credite.

Pentru materialele aprovizionate de beneficiarii de investitii, creditele se acordă pînă la termenul stabilit prin contractul de împrumut.

Băncile percep dobinzi majorate la creditele pentru utilajele care necesita montaj, pe perioadele cu care se depasesc normativele în zile prevăzute de dispozitiile legale privind stocarea utilajelor pe santiere.

Dobinzi majorate se percep și la creditele pentru utilajele devenite disponibile, care nu se valorifica în decurs de 90 de zile de la data cînd au ajuns în aceasta situație.

Investițiile necentralizate ale unităților de stat se finanțează din resursele prevăzute cu aceasta destinatie, potrivit dispozițiilor legale.

Investițiile necentralizate se admit la finanțare dacă.

- sînt prevăzute în planul unității respective și aprobate, potrivit dispozițiilor legale;

- sînt eficiente și satisfac nevoi imediate cu caracter productiv sau social-cultural, după caz;

- au condiții să se realizeze în cadrul duratelor prevăzute de normele legale și documentația tehnico-economica este legal aprobata.

Deschiderea finantarii pentru investițiile necentralizate ale unităților economice de stat se face după constituirea integrală a fondurilor necesare la nivelul documentatiei, iar la instituțiile de stat și la unitatile administrativ-teritoriale, după alocarea sau constituirea fondurilor în condițiile stabilite prin dispozitii legale.

Decontarea investitiilor necentralizate se face de bănci, pe măsura executarii lor, în aceleasi condiții ca și pentru investitii centralizate.

Investițiile necentralizate se finanțează prin băncile la care unitatile și instituțiile de stat, precum și organizațiile cooperatiste și obstesti, își au contul pentru activitatea de baza.

Lucrarile de investitii a caror valoare de deviz pe obiect depășește 100 mii lei se finanțează prin băncile specializate, în care scop fondurile respective se virează la aceste bănci.

Băncile pot acorda unităților economice de stat și cooperatiste credite pentru realizarea de investitii necentralizate privind executarea unor lucrari de mica mecanizare și a altor lucrari cu caracter productiv, precum și pentru lucrari destinate îmbunătățirii aprovizionarii cu marfuri și prestarilor de servicii către populatie. Aceste investitii trebuie să aibă o eficienta economica ridicata, să contribuie la reducerea volumului de muncă, la îmbunătățirea calității produselor, la cresterea productiei și a productivitatii muncii, la reducerea cheltuielilor de productie și de Circulatie.

Condițiile de acordare a acestor credite se stabilesc de Consiliul de Ministri.

Volumul creditelor ce se acordă de bănci pentru realizarea investitiilor se stabileste anual prin planul de credite pe termen mijlociu și lung, care se aproba odata cu planul național unic și bugetul de stat.

Creditele pe termen mijlociu și lung pentru investitii se acordă din resurse destinate special în acest, scop.

Dobinzile și comisioanele ce se percep de bănci la finantarea și creditarea investitiilor sînt cele prevăzute prin dispozitiile legale.

Organizațiile cooperatiste și unitatile economice ale celorlalte organizații obstesti realizează investițiile necesare infaptuirii obiectivelor economico-sociale prevăzute în planurile lor din fondurile de dezvoltare constituite pe seama veniturilor obtinute din activitatea lor. Ele au datoria sa foloseasca judicios mijloacele destinate investitiilor pentru realizarea de obiective cu eficienta ridicata, care să asigure cresterea avutului obstesc baza a dezvoltării continue a potentialului lor de productie -, indeplinirea obligațiilor față de stat și sporirea retributiei membrilor cooperatori.

Băncile pot acorda organizațiilor cooperatiste și unităților economice ale celorlalte organizații obstesti, în completarea fondurilor proprii, credite pe termen mijlociu și lung pentru realizarea de acțiuni și obiective noi de investitii, pentru extinderea și modernizarea capacităților existente, care să asigure cresterea productiei, prestarilor de servicii, îmbunătățirea aprovizionarii și desfacerii și obtinerea de venituri suplimentare.

Finantarea investitiilor din fondurile proprii ale organizațiilor cooperatiste și celorlalte organizații obstesti se face pe baza normelor emise de organele centrale cooperatiste și obstesti, potrivit legilor de organizare și functionare a acestora, cu avizul băncilor în ce priveste eficienta investitiei și cu respectarea normelor generale privind regimul investitiilor.

Creditarea investitiilor organizațiilor cooperatiei mestesugaresti, ale organizațiilor cooperatiei de consum și ale unităților economice ale celorlalte organizații obstesti se face potrivit normelor generale ce se aplică unităților economice de stat.

Creditarea investitiilor cooperativelor agricole de productie

Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara poate acorda cooperativelor agricole de productie, în completarea fondurilor proprii, credite pe termen lung pentru realizarea de acțiuni și obiective de investitii productive care să asigure cresterea productiei, prestarilor de servicii și obtinerea de venituri suplimentare.

Cooperativelor agricole de productie li se pot acorda credite și pentru acțiuni și obiective de investitii ce se executa prin asociere sau cooperare.

Creditele pe termen lung se acordă pentru lucrari de imbunatatiri funciare, plantatii de vii și pomi, constructii agrozootehnice, masini, utilaje și instalații, animale de productie, precum și pentru alte obiective și acțiuni stabilite prin dispozitii legale.

Termenele maxime de rambursare a creditelor și proportiile de participare cu fonduri proprii a cooperativelor agricole de productie se stabilesc prin dispozitii legale.

Volumul creditelor pe termen lung ce se acordă cooperativelor agricole de productie se stabileste anual prin planul național unic și bugetul de stat și se repartizeaza pe acțiuni și pe judete de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, cu consultarea Băncii pentru Agricultura și Industrie Alimentara.

Creditele pe termen lung se acordă cooperativelor agricole de productie care au prevăzut prin plan și fac prelevări la fondul de dezvoltare cel puțin în cota minima prevăzută de statut.

Creditele pe termen lung se acordă atit pentru investițiile ce se realizează în robie, cit și pentru cele în antrepriza.

Pentru lucrarile care se executa în regie, se acordă credite pe termen lung în vederea acoperirii cheltuielilor de investitii, cu excepția celor privind manopera și materialele de constructii care se pot obtine prin valorificarea resurselor proprii ale cooperativelor agricole de productie.

Cooperativelor agricole de productie, care executa un volum mare de investitii în regie, li se pot acorda credite pe termen lung și pentru plata manoperei ce se efectueaza cu cadre calificate, angajate din afara unităților.

În cazul plantatiilor de vii și pomi care se executa în bazine consacrate, se pot acorda credite pe termen lung și pentru plata unei cote-părți de pînă la 50% din valoarea manoperei planificate la lucrarile de înființare și de întreținere, pînă la intrarea lor pe rod.

Creditele pe termen lung se aproba cooperativelor agricole de productie de către banca, cu respectarea urmatoarelor condiții:

În situația în care banca, în urma analizei, constata că nu sînt intrunite condițiile de creditare și nu exista garantia rambursarii imprumutului, nu va aproba creditul solicitat.

Cooperativele agricole de productie au obligația sa foloseasca creditele primite în conformitate cu destinația stabilita pentru realizarea sarcinilor de plan și raspund de rambursarea lor integrală la scadenta.

Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara poate acorda cooperativelor agricole de productie, unităților economice ale asociațiilor intercooperatiste și ale altor organizații obstesti credite. pentru efectuarea lucrărilor de mica mecanizare și altor lucrari cu caracter productiv, sau destinate îmbunătățirii aprovizionarii și prestarii de servicii către populatie, în condițiile normelor legale stabilite pentru unitatile de stat.

Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara are dreptul sa sisteze creditarea sau sa recupereze înainte de termen creditele acordate, în cazul în care se constata în activitatea unităților agricole cooperatiste urmatoarele abateri:

Cooperativele agricole de productie garanteaza creditele primite cu valori materiale, mijloace banesti prevăzute a se realiza și cu orice alte venituri în bani și în natura, precum și cu cesiunea în favoarea băncii a drepturilor ce le au de incasat.

Rambursarea creditelor pe termen lung se face din fondurile banesti constituite pentru investitii, iar în cazul cînd acestea nu acopera ratele scadente, diferența se achită din celelalte disponibilitati banesti ale cooperativelor agricole de productie.

Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara poate acorda credite de investitii destinate dezvoltării productiei membrilor cooperativelor agricole de productie și producătorilor cu gospodarie individuala, pentru procurarea de animale de productie, de material saditor, în vederea realizării de plantatii pomiviticole și pentru alte destinatii agricole, în limitele și condițiile stabilite de dispozitiile legale.

Creditele se acordă producătorilor care contracteaza cu organizațiile socialiste livrarea de produse și produsi, din valorificarea cărora să fie asigurată rambursarea la termen a creditelor respective.

Casa de Economii și Consemnatiuni poate acorda credite populatiei pentru construirea de locuinte proprietate personala, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.

Creditele pentru construirea de locuinte proprietate personala se garanteaza prin constituirea de ipoteca asupra locuintelor respective.

Contractele de împrumut au valoare de inscrisuri autentice și constituie titluri executorii.

Creditele sînt garantate de beneficiari, pentru întreaga lor valoare, prin gaj de valori materiale, garantii personale și cesiuni de drepturi de creante.

Pînă la rambursarea integrală a creditelor, locuintele proprietate personala și alte bunuri dobindite de populatie prin folosirea de credite pot fi instrainate numai cu acordul prealabil al instituțiilor care au acordat credite.

Pentru organizarea și desfășurarea în bune condiții a circulației banesti și pentru exercitarea controlului bancar asupra relatiilor banesti din economie, unitatile socialiste sînt obligate sa pastreze disponibilitatile banesti în conturi la bănci și să efectueze operațiile de plati și încasări prin aceste conturi.

Plățile dintre unitatile socialiste se efectueaza, de regula, prin decontari fără numerar.

Banca Naționala a Republicii Socialiste România, împreună cu băncile specializate, stabileste formele și instrumentele de decontare, fixeaza limita în care pot fi efectuate platii cu numerar între unitatile socialiste și elaboreaza norme privind condițiile și termenele de depunere a numerarului la bănci, limitele în care numerarul poate fi pastrat în casieriile unităților socialiste, modul de eliberare a numerarului și condițiile de efectuare a plăților din încasări.

Unitatile socialiste sînt obligate sa prevada în contractele economice forme și instrumente de decontare care asigura incasarea într-un timp cit mai scurt a contravalorii produselor livrate, a lucrărilor efectuate sau serviciilor prestate și care contribuie la intarirea disciplinei contractuale și la accelerarea decontarilor.

În scopul intaririi disciplinei plăților, băncile pot dispune inlocuirea formelor și instrumentelor de decontare alese de unitatile socialiste, cu forme și instrumente care corespund mai bine relatiilor economice dintre unități.

Plățile din conturile unităților socialiste se efectueaza cu consimtamintul acestora, cu excepția acelor plati care privesc obligații constatate prin titluri executorii, precum și a plăților pentru efectuarea cărora dispozitiile legale nu prevad consimtamintul unităților platitoare.

Actele de împrumut, indiferent de denumirea lor, și extrasele de cont de împrumut privind creantele neachitate la termen sau creantele pe care banca este indreptatita să le incaseze înainte de termen constituie titluri executorii, fără indeplinirea altor formalitati.

Plățile trebuie facute la data exigibilitatii obligațiilor, debitorul fiind dator să le efectueze, iar creditorul fiind obligat să le ceara.

Unitatile socialiste sînt obligate sa ceara plata după predarea sau expedierea produselor către beneficiar, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor, cu condiția respectarii clauzelor contractuale.

Beneficiarul este obligat să efectueze plata după preluarea și receptia produselor, respectiv receptia lucrărilor sau serviciilor, cu excepția cazurilor prevăzute de dispozitiile legale. Aceeasi obligație revine beneficiarului și în cazul în care, desi prin contract s-a prevăzut ca plata se face la cererea furnizorului, totusi acesta nu a cerut-o.

Livrarile de produse, executarile de lucrari și prestarile de servicii pe credit între unitatile socialiste sînt interzise, afară de cazurile anume prevăzute prin dispozitii legale.

Banca Naționala a Republicii Socialiste România, împreună cu băncile specializate, stabileste termenele de acceptare a platii documentelor de decontare emise de creditor.

Beneficiarul are dreptul ca, inauntrul termenului de acceptare stabilit, sa refuze plata, integral sau parțial, după caz, atunci cînd:

Unitatile economice care livreaza produse, executa lucrari sau presteaza servicii sînt în drept sa pretindă clientilor lor, care intirzie în mod repetat plata și le creeaza greutati financiare, să le asigure anticipat sumele necesare efectuării plăților. În asemenea situații, băncile sînt autorizate ca, la cererea furnizorilor, sa dea relatii cu privire la posibilitatile de plată ale clientilor.

În cazul în care beneficiarii nu asigura anticipat sumele necesare plăților, furnizorii pot suspenda livrarile de produse, executarile de lucrari sau prestarile de servicii, incunostintind cu 30 de zile înainte de aplicarea acestei măsuri unitatea beneficiara și organul sau ierarhic superior.

Instrumentele de decontare emise de creditor și pentru care debitorul a acceptat plata, precum și cele emise de debitor în favoarea creditorului, sînt, în raporturile de decontare bancara, titluri executorii, pe baza cărora se fac operațiile de plati între unitatile socialiste.

Unitatile socialiste sînt obligate sa ia măsuri în vederea asigurarii unui echilibru permanent între plati și încasări.

Plățile din conturile unităților socialiste se efectueaza în limita disponibilitatilor din aceste conturi și a creditelor aprobate.

După epuizarea acestor fonduri, plățile se efectueaza în limita incasarilor, în urmatoarea ordine:

Sumele pentru plata premiilor sub forma de gratificatii vor fi eliberate numai după efectuarea celorlalte plati.

La cooperativele agricole de productie și asociațiile intercooperatiste, în cazul epuizarii creditelor aprobate și al lipsei de disponibilitati, plățile se efectueaza în limita incasarilor, în urmatoarea ordine:

În cadrul aceleiasi categorii prevăzute în ordinea de plati de la art. 137 și 138, plățile se efectueaza în ordinea cronologica a termenelor de plată, iar în cazul în care au acelasi termen de plată, în ordinea în care sînt enumerate în aceste texte.

Sumele datorate cu titlu accesoriu se platesc în aceeasi ordine ca și creanta principala.

Livrarile de marfuri, executarile de lucrari și prestarile de servicii pentru cooperativele agricole de productie și asociațiile intercooperatiste se fac numai după ce unitatile în cauza s-au asigurat de posibilitatile de plată ale acestor cooperative și asociații.

Unitatile economice sînt obligate să-și organizeze în condiții cit mai bune activitatea legata de desfacere, facturare, intocmire a documentelor de decontare și depunere a acestora la unitatile bancare, respectiv de receptie a marfurilor, lucrărilor sau serviciilor în vederea decontarii la timp a contravalorii lor și accelerarii vitezei de circulatie a banilor.

În activitatea de comert exterior, unitatile economice trebuie să ia toate masurile necesare pentru utilizarea celor mai potrivite modalitatii de decontare și pentru includerea în contracte a unor clauze care să asigure incasarea la timp a valutei pentru exporturile efectuate.

Asigurarile de stat contribuie, prin mijloace specifice, la refacerea bunurilor avariate sau distruse ca urmare a calamitatilor naturii și accidentelor, la repararea unor prejudicii de care asiguratii raspund potrivit legii, la infaptuirea unor măsuri de prevedere și economisire.

Asigurarile de stat cuprind ramuri de asigurări de bunuri, de persoane și de raspundere civila, sub forma asigurarilor prin efectul legii sau facultative.

Asigurarile prin efectul legii urmaresc, odata cu indemnizarea celor asigurati, satisfacerea interesului economic și social al intregii colectivitati în apararea avutiei naționale, menținerea continuitatii procesului de productie și protejarea victimelor unor accidente și familiilor lor.

Asigurarile facultative se incheie pentru bunuri, persoane ori riscuri necuprinse în asigurarile prin efectul legii sau în completarea acestora.

Pentru asigurarile incheiate cu angajamente în valută, se efectueaza operații de cedari și primiri de riscuri și de prime în reasigurare.

Raporturile de asigurare se stabilesc între Administratia Asigurarilor de Stat, în calitate de asigurator, și unitatile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste sau celelalte organizații obstesti și persoanele fizice, în calitate de asigurati. În schimbul primelor de asigurare platite de către asigurati, în asigurarile prin efectul legii sau facultative, asiguratorul preia obligația acordarii unor despăgubiri sau sume asigurate în cazul producerii anumitor evenimente.

Categoriile de unități, de bunuri și de persoane ce se asigura, riscurile, tarifele de prime, sumele asigurate și celelalte norme privind asigurarile se stabilesc potrivit dispozițiilor legale.

Raporturile de asigurare stabilite cu unitatile socialiste de stat au în vedere acoperirea pagubelor produse de evenimentele asigurate, despăgubirile acordate acestor unități contribuind la menținerea continuitatii procesului de productie.

Prin raporturile de asigurare cu organizațiile cooperatiste sau cu celelalte organizații obstesti se urmareste protejarea bunurilor ce le apartin, despăgubirile ce se acordă acestor organizații contribuind la reintregirea proprietății obstesti.

În raporturile de asigurare cu persoanele fizice se au în vedere refacerea bunurilor, acoperirea unor prejudicii și crearea unor mijloace suplimentare de prevedere în legătură cu evenimente privind viața și integritatea persoanelor.

Fondul de asigurare, constituit din încasările de prime de la asigurati, se utilizeaza pentru plata despăgubirilor și a sumelor asigurate, pentru finantarea acțiunilor de prevenire și combatere a unor pagube, pentru constituirea fondului statutar, a fondului de rezerva în lei și în valută, a rezervei de prime la asigurarile de persoane, pentru acoperirea cheltuielilor specifice și generale de administratie, precum și pentru alte destinatii prevăzute prin dispozitii legale.

Statul, prin intermediul Casei de Economii și Consemnatiuni a Republicii Socialiste România, organizeaza și stimuleaza pastrarea economiilor banesti ale populatiei.

Operații de pastrare a economiilor banesti ale populatiei pot fi efectuate și de alte institutii bancare, în limita competentelor stabilite prin statutele lor de organizare și functionare.

Depunerile populatiei la Casa de Economii și Consemnatiuni și la alte institutii bancare sînt garantate de stat, iar dreptul titularului asupra detinerilor este ocrotit de lege.

Depunerile populatiei nu sînt supuse prescripției, se restituie, la cerere, titularilor depunerilor sau reprezentantilor legali ai acestora, iar în caz de deces al titularului, mostenitorilor.

La depunerile populatiei se acordă dobinzi stabilite prin dispozitii legale.

Statul asigură secretul depunerilor.

Lucratorii Casei de Economii și Consemnatiuni, ai unităților care fac operații pentru Casa de Economii și Consemnatiuni și ai altor institutii bancare sînt obligati prin lege sa pastreze secretul în ceea ce priveste numele depunatorilor și ale titularilor depunerilor, sumele economisite și orice alte date în legătură cu operațiile efectuate pe numele acestora.

Date informative privind depunerile și operațiile efectuate se dau, la cerere, numai titularilor acestora și reprezentantilor lor legali, iar în cauze penale, organelor de urmărire penala și instanțelor judecătorești, numai după punerea în miscare a actiunii penale împotriva titularilor depunerilor.

Nici un alt organ nu are dreptul la astfel de informații.

Incalcarea dispozițiilor privind secretul operațiilor constituie infractiunea de divulgare a unor secrete privind interesele obstesti, prevăzută și pedepsita de art. 251 din Codul penal.

Cetatenii români care dobîndesc mijloace de plată straine sînt obligati să le depuna la Banca Naționala a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comert Exterior sau la unitatile autorizate de acesteia, în condițiile prevăzute de lege.

Sumele în valută de care pot dispune, potrivit legii, dobinditorii de mijloace de plată straine se păstrează pe teritoriul tarii în conturi personale la Banca Naționala a Republicii Socialiste România sau la Banca Română de Comert Exterior.

Bugetul de stat contribuie la infaptuirea politicii Partidului Comunist Roman de dezvoltare rapida și echilibrata a economiei naționale, de ridicare necontenita a nivelului de trai al populatiei.

Bugetul de stat cuprinde veniturile centralizate ale statului și repartizarea acestora în concordanta cu obiectivele planului național unic, pentru finantarea dezvoltării economiei naționale, acțiunilor social-culturale, apararii tarii și a altor nevoi ale societatii.

Bugetul de stat se întocmește anual. Exercitiul bugetar începe la 1 ianuarie și se incheie la 31 decembrie.

La elaborarea bugetului de stat se asigura echilibrul între venituri și cheltuieli.

Veniturile bugetului de stat sînt formate din:

Corespunzător relatiilor de productie socialiste statornicite în tara noastra și cresterii permanente a fortelor de productie, veniturile bugetului de stat provin în cea mai mare parte din economia socialista.

Evaluarile de venituri inscrise în bugetul de stat reprezinta sarcini minime de realizat.

Unitatile socialiste de stat sînt obligate sa verse la buget, după caz, o parte din beneficiile realizate, impozitul pe circulatia marfurilor sau alte impozite și taxe instituite prin dispozitii legale.

Unitatile socialiste de stat, precum și alte categorii de platitori datorează, potrivit dispozițiilor legale, contribuții pentru asigurarile sociale de stat.

Organizațiile cooperatiste și unitatile economice ale celorlalte organizații obstesti sînt obligate sa verse la bugetul de stat impozitele și taxele stabilite, corespunzător veniturilor pe care le realizează, bunurilor pe care le dețin sau altor criterii prevăzute de lege.

Populatia participa la formarea veniturilor bugetului de stat prin plata impozitelor și taxelor prevăzute de lege.

Prin sistemul de impozite și taxe se asigura participarea diferentiata a populatiei la formarea veniturilor statului, în functie de natura și nivelul veniturilor, de marimea averii, de capacitatea contributiva a platitorilor, urmarindu-se promovarea principiului echitatii socialiste în sfera veniturilor populatiei.

Orice suma care se cuvine statului se face venit la buget, dacă dispozitiile legale nu prevad altfel. În cazul neachitarii la termen a sumelor ce trebuie varsate la bugetul de stat de către unitatile socialiste, organele financiar-bancare au dreptul de a dispune virarea lor la buget din conturile unităților respective.

Incasarea la bugetul de stat a sumelor datorate și neachitate la termen de către persoanele fizice, precum și de către persoanele juridice, altele decit cele de la alineatul precedent, se face prin aplicarea masurilor de executare silita prevăzute de lege.

Nerespectarea termenelor de plată a sumelor datorate la bugetul de stat atrage obligația calcularii și incasarii majorarilor de întîrziere.

Consiliul de Ministri va stabili cuantumul majorarii, în cazurile cînd acesta nu este prevăzut în actele normative potrivit cărora se datorează sumele respective.

Majorarile de întîrziere nu vor putea depăși debitul datorat, dacă legea nu prevede altfel.

Cheltuielile bugetului de stat se efectueaza în concordanta cu obiectivele planului național unic.

Din bugetul de stat se efectueaza cheltuieli pentru:

Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetul de stat sau efectuata din acesta dacă nu exista prevederi legale pentru asemenea cheltuieli.

Sumele aprobate prin bugetul de stat, în limitele cărora se pot efectua cheltuieli, reprezinta credite bugetare, care nu pot fi depășite.

Unitatile socialiste de stat raspund de folosirea mijloacelor banesti primite de la bugetul statului, de cheltuirea lor cu maximum de utilitate economica și sociala, de respectarea disciplinei de plan și financiare.

Veniturile și cheltuielile se inscriu în bugetul de stat în ordinea stabilita prin clasificarea bugetară.

Constituirea și utilizarea de mijloace financiare apartinind statului în afara bugetului se pot face numai în condițiile stabilite prin dispozitii legale.

Bugetul de stat se compune din bugetul republican și bugetele locale.

Bugetul republican concentreaza principala parte a fondului bugetar și se administreaza de către organele centrale de stat.

În cadrul bugetului republican se inscrie și bugetul Marii Adunări Naționale.

Bugetul republican cuprinde și bugetul asigurarilor sociale de stat.

Veniturile bugetului republican sînt formate din resurse provenite de la unitatile socialiste de stat de interes republican, precum și din impozite și taxe de la populatie și alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestui buget.

La bugetul republican se varsă și plusurile de venituri provenite de la bugetele centralizate ale judetelor, respectiv al municipiului București, la care veniturile proprii depasesc cheltuielile planificate, în cuantumul stabilit prin legea de adoptare a bugetului de stat.

Din bugetul republican se asigura mijloacele financiare necesare pentru obiective și acțiuni ce se finanțează din fondul central de dezvoltare economico-sociala, pentru alte obiective și acțiuni cu caracter economic, pentru actiunile social-culturale ce se realizează prin unitatile socialiste de stat de interes republican, pentru cheltuielile de întreținere și functionare a organelor centrale ale puterii de stat, organelor centrale ale administrației de stat, organelor judecătorești și celor ale procuraturii, pentru apararea tarii și pentru alte destinatii prevăzute prin dispozitiile legale.

Din veniturile bugetului republican se pot atribui cote defalcate bugetelor centralizate ale judetelor care nu-și pot acoperi integral cheltuielile planificate cu venituri proprii. Dacă nici pe aceasta cale nu se asigura veniturile necesare, diferența pînă la nivelul cheltuielilor planificate se acopera din bugetul republican.

Cotele defalcate, precum și subventiile ce se acordă din bugetul republican în completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale, se prevad pentru fiecare judet în parte prin legea de adoptare a bugetului de stat.

În bugetul republican se inscrie și fondul de rezerva la dispoziția Consiliului de Ministri, care se utilizeaza pentru suplimentarea, în cazuri justificate, a unor credite aprobate prin bugetul de stat în vederea finantarii, potrivit dispozițiilor legale, a acțiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului.

Bugetele locale sînt bugetele unităților administrativ-teritoriale.

Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului București, judetelor precum și municipiul București are bugetul sau propriu, care se adoptă de consiliul popular al unității administrativ-teritoriale respective, în condițiile prezentei legi.

Veniturile bugetelor comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, judetelor și municipiului București sînt formate din resursele provenite de la unitatile socialiste de stat de interes local, impozite și taxe platite de organizațiile cooperatiste și unitatile economice ale celorlalte organizații obstesti, impozite de la populatie, taxe locale și alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestor bugete.

Organele locale ale puterii de stat și organele locale ale administrației de stat trebuie să ia măsuri pentru dezvoltarea continua a activității unităților economice de interes local în vederea sporirii bazei de venituri proprii, care să asigure, pe aceasta cale, echilibrarea bugetelor locale.

Din bugetele comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, judetelor și municipiului București se finanțează, în concordanta cu prevederile de plan, obiective și acțiuni economice, acțiuni social-culturale, cheltuieli de întreținere și functionare a organelor locale ale puterii de stat, organelor locale ale administrației de stat și alte obiective prevăzute prin dispozitii legale.

Repartizarea veniturilor și, cheltuielilor pe categorii de bugete locale se face de comitetele executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București, pe baza normelor legale și în functie de atribuțiile organelor locale și de subordonarea unităților.

În situațiile în care cheltuielile prevăzute în bugetele unor municipii, sectoare ale municipiului București, orașe sau comune nu pot fi acoperite integral din veniturile lor proprii, pentru echilibrarea bugetelor locale respective se pot atribui cote defalcate din veniturile bugetului republican încasate pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în cauza, ori subventii din bugetul unității administrativ-teritoriale ierarhic superioare.

Cotele defalcate din veniturile bugetului republican care se lasă la dispoziția municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor sau comunelor se stabilesc de consiliile populare judetene și al municipiului București, în limita sumelor aprobate pe judete și a municipiului București prin legea de adoptare a bugetului.

În cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor sau comunelor ale caror venituri proprii depasesc cheltuielile planificate, diferentele corespunzătoare se varsă la bugetul unității administrativ-teritoriale ierarhic superioare.

Județele, municipiul București, precum și municipiile și orașele care au în componenta lor și alte localități intocmesc și bugete centralizate. În aceste bugete centralizate se includ atit bugetul propriu al unității administrativ-teritoriale respective, cit și bugetele comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, ierarhic inferioare, după caz.

În bugetele judetelor și al municipiului București se inscriu fonduri de rezerva la dispoziția comitetelor executive ale consiliilor populare respective, care se pot utiliza în condițiile prezentei legi pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, în vederea finantarii acțiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului.

În cazul în care, în cursul anului, fondurile de rezerva bugetară devin insuficiente pentru finantarea acțiunilor sau sarcinilor noi, iar comitetele executive ale consiliilor populare constata unele disponibilitati de credite bugetare, care nu mai sînt necesare pînă la sfirsitul anului pentru indeplinirea sarcinilor planificate, fondurile de rezerva bugetară pot fi majorate cu aceste disponibilitati pînă la cel mult 50 la suta din cuantumul lor initial aprobat prin buget.

Nu pot fi folosite cu aceasta destinatie creditele bugetare provenite din: cheltuielile pentru salarii și contribuții pentru asigurarile sociale, fondurile pentru investitii centralizate și reparatii capitale, cheltuielile pentru care, prin dispozitiile legale, sînt stabilite surse speciale de finanțare, cheltuielile pentru a caror acoperire s-au acordat suplimentari din fondul de rezerva la dispoziția Consiliului de Ministri, precum și disponibilitatile la creditele bugetare care, potrivit prezentei legi, se virează la fondul de rezerva la dispoziția Consiliului de Ministri.

Proiectul bugetului de stat se elaboreaza pe baza proiectelor planurilor financiare ale ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, precum și a proiectelor bugetelor locale.

Organele de conducere colectiva ale ministerelor și celorlalte organe centrale asigura elaborarea proiectelor planurilor financiare pe baza proiectelor planurilor financiare ale unităților subordonate și a proiectului planului financiar pentru propria activitate.

Comitetele executive ale consiliilor populare elaboreaza proiectele bugetelor locale, pe baza proiectelor planurilor financiare ale unităților direct subordonate, precum și a proiectelor bugetelor unităților administrativ-teritoriale competente.

Ministerele și celelalte organe centrale de stat transmit Ministerului Finanțelor proiectele lor de planuri financiare, care cuprind indicatorii financiari, atit pe ansamblul activității, cit și pe centrale industriale și unități asimilate acestora. Comitetele executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București transmit Ministerului Finanțelor proiectele bugetelor centralizate ale unităților administrativ-teritoriale respective, precum și proiectele planurilor financiare pe ramuri de activitate ale economiei locale și pentru unitatile direct subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare.

Ministerul Finanțelor imbunatateste propunerile de indicatori financiari prezentate de ministere, celelalte organe centrale de stat și comitetele executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București, împreună cu reprezentanti ai acestora, tinind seama de analizele și calculele proprii referitoare la nivelul veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat, concluziile desprinse din controalele desfășurate asupra activității unităților socialiste de stat.

În vederea definitivarii proiectului bugetului de stat, Consiliul de Ministri examineaza lucrarile prezentate de Ministerul Finanțelor, aducind imbunatatiri indicatorilor financiari și soluționînd eventualele divergente dintre Ministerul Finanțelor și titularii de plan cu privire la cifrele propuse a fi inscrise în buget.

Proiectul bugetului de stat, elaborat de Consiliul de Ministri, după examinarea lui de către Consiliul Suprem al Dezvoltării Economico-Sociale, se prezinta spre adoptare Marii Adunări Naționale.

Marea Adunare Naționala adopta legea bugetului de stat care cuprinde: volumul veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat, cu defalcarea pe bugetul republican și bugetele locale, iar în cadrul acestora din urma, pe fiecare judet și municipiul București, precum și volumul principalelor categorii de venituri și cheltuieli.

După adoptarea legii bugetului de stat, Consiliul de Ministri desfășoară indicatorii financiari pe ministere și celelalte organe centrale de stat, pe comitete executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București și stabileste masurile ce trebuie luate în vederea indeplinirii în bune condiții a bugetului de stat.

Proiectele bugetelor judetelor și al municipiului București, îmbunătățite pe baza legii anuale a bugetului de stat și a indicatorilor aprobati de Consiliul de Ministri, se prezinta de către comitetele executive spre adoptare consiliilor populare.

Consiliile populare judetene și al municipiului București adopta bugetul centralizat al unității administrativ-teritoriale respective, cu repartizarea veniturilor și cheltuielilor pe bugetele unităților administrativ-teritoriale componente, bugetul propriu, precum și resursele de echilibrare pe unități administrativ-teritoriale componente, ori sumele ce urmeaza a fi încasate din bugetele administrativ-teritoriale ierarhic inferioare, după caz.

Consiliile populare ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București adopta, în limitele stabilite de consiliile populare ierarhic superioare, bugetele locale respective.

Veniturile și cheltuielile prevăzute în bugetul de stat se repartizeaza pe trimestre, în functie de sarcinile de plan desfășurate de Consiliul de Ministri și de termenele legale de varsare a veniturilor și de efectuare a plăților.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor se aproba de către:

De asemenea, Ministerul Finanțelor aproba repartizarea pe trimestre a plusurilor de venituri prevăzute a se varsă la bugetul republican de către bugetele judetelor, respectiv al municipiului București, la care veniturile proprii depasesc cheltuielile planificate, precum și a subventiilor ce se acordă din bugetul republican bugetelor locale.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat se poate modifica atunci cînd intervin schimbari în esalonarea sarcinilor de plan, se modifica termenele legale de varsare a veniturilor sau de efectuare a plăților, precum și în alte cazuri bine justificate, potrivit dispozițiilor legale.

Creditele bugetare aprobate prin bugetul republican pot fi folosite numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanțelor, iar cele inscrise în bugetele locale, în limita disponibilitatilor din contul ordonatorilor respectivi de credite.

Acordarea fondurilor de la buget se face în limita sumelor și potrivit destinatiei aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziție anterior și cu respectarea dispozițiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile încasate pentru buget, cu excepția cazurilor cînd dispozitiile legale prevad altfel.

Orice cheltuiala din sumele primite de la bugetul de stat se poate aproba de ordonatorul de credite și efectua numai dacă a fost, în prealabil, avizata, potrivit legii, de către conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane insarcinate cu exercitarea controlului preventiv din unitatile socialiste, precum și de alte organe cu astfel de atribuții în economie.

Ordonatori principali de credite ai bugetului republican și t ministrii și conducătorii celorlalte organe centrale de stat.

Ordonatori principali de credite ai bugetelor locale sînt presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare.

Conducătorii unităților socialiste de stat cu personalitate juridica finantate din bugetul republican sau local sînt, după caz, ordonatori secundari sau tertiari.

Ordonatorii principali de credite pot aproba efectuarea cheltuielilor numai cu respectarea dispozițiilor legale și în limita planurilor financiare ale instituțiilor pe care le conduc și au dreptul sa repartizeze, în raport cu sarcinile de plan și cu gradul de folosire a sumelor deja acordate, credite bugetare unităților ierarhic inferioare.

Ordonatorii secundari au dreptul sa utilizeze, potrivit destinatiei și cu respectarea normelor legale, creditele bugetare aprobate pentru unitatile pe care le conduc și sa repartizeze credite bugetare unităților în subordine ai caror conducatori sînt ordonatori tertiari.

Ordonatorii tertiari utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităților pe care le conduc, potrivit planurilor financiare aprobate și în condițiile stabilite prin dispozitiile legale.

Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea și repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept și conducătorilor direcțiilor, conducătorilor organelor locale de specialitate ale administrației de stat sau ai altor unități similare, după caz.

Ministrii, conducătorii celorlalte organe centrale de stat, presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare, precum și conducătorii unităților de stat subordonate, raspund de folosirea cu economicitate a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredințate unității pe care o conduc, de tinerea la zi a contabilitatii și prezentarea darilor de seama contabile asupra executiei bugetare.

În cursul executarii bugetului de stat, ministrii și conducătorii celorlalte organe centrale de stat, precum și presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București, au obligația ca, atunci cînd fac propuneri de elaborare a unor acte normative a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor stabilite prin bugetul de stat, sa prevada și mijloacele necesare compensarii veniturilor sau acoperirii sportului de cheltuieli.

În planurile de cheltuieli ale ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, în bugetele locale, precum și în planurile de cheltuieli ale unităților subordonate acestora, se pot efectua virari de credite, incepind cu trimestrul II al fiecarui an, cu respectarea urmatoarelor condiții.

Virarile de creante bugetare se aproba de către:

În cazul în care se majoreaza, potrivit dispozițiilor legale, fondul de salarii planificat, se pot suplimenta și creditele bugetare pentru salarii, inclusiv contribuția pentru asigurarile sociale, prin virari de la alte categorii de cheltuieli, cu excepția celor destinate finantarii investitiilor centralizate.

Atunci cînd se majoreaza planul investitiilor centralizate potrivit dispozițiilor legale, se pot suplimenta și creditele bugetare cu aceasta destinatie, prin virari de la oricare alta categorie de cheltuieli, cu excepția celei pentru salarii și contribuția pentru asigurări sociale.

Creditele bugetare rămase nefolosite la finele trimestrelor I, II și III se blocheaza, cu excepția celor pentru destinatiile fondului central și fondului local al unităților administrativ-teritoriale de dezvoltare economico-sociala sau pentru alte obiective și acțiuni cu caracter economic.

Ministerul Finanțelor, pentru unitatile finantate din bugetul republican, și comitetele executive ale consiliilor populare, pentru unitatile finantate din bugetele locale, pot aproba folosirea în trimestrul următor a creditelor bugetare blocate la finele trimestrelor I, II și III, la cererea justificata a ordonatorilor principali de credite ai bugetului republican, respectiv a ordonatorilor de credite ai bugetelor locale.

Disponibilitatile de la creditele bugetare pentru salarii, stabilite potrivit dispozițiilor legale, se trec la fondul de rezerva bugetară la dispoziția Consiliului de Ministri. În acelasi mod se procedeaza cu: disponibilitatile blocate de la creditele bugetare pentru care nu s-a solicitat sau nu s-a primit, în termen de 45 de zile de la incheierea trimestrului, aprobarea de folosire în perioada urmatoare; disponibilitatile aparute în cursul anului ca urmare a nerealizarii unor obiective sau sarcini de plan care au stat la baza aprobării fondurilor bugetare.

Fondurile de rezerva bugetară la dispoziția comitetelor executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București, constituite potrivit art. 176, pot fi utilizate pentru actiunile sau sarcinile noi de natura celor cuprinse în fondul local de dezvoltare economico-sociala ori în celelalte părți ale bugetului, în proportiile stabilite pentru acestea prin bugetele anuale.

În cazuri bine justificate, lucrarile finantate din fondul de rezerva bugetară la dispoziția comitetelor executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București, neterminate pînă la finele anului, vor putea fi acoperite și în anul următor pe seama fondului de rezerva bugetară.

Angajarea acestor fonduri se poate face incepind cu trimestrul II, după incheierea darii de seama contabile pe trimestrul 1, dacă la data angajarii s-au realizat integral veniturile proprii planificate în perioada respectiva pe judet sau pe municipiul București, după caz, și dacă sînt asigurate condițiile necesare ca aceste venituri să fie realizate și pe intregul an.

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de refacerea unor lucrari distruse sau degradate, ca o consecința a unor calamitati ale naturii produse în trimestrul I al anului, precum și pentru lucrarile în continuare prevăzute la alineatul 2, comitetele executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București pot angaja fondurile de rezerva bugetară chiar în acel trimestru.

Este interzisa angajarea de cheltuieli de către comitetele executive ale consiliilor populare din fondurile de rezerva bugetară aprobate în bugetele locale pentru refacerea lucrărilor de constructii-montaj executate necorespunzator, majorarea subventiilor pentru pierderi planificate, precum și pentru suplimentarea cheltuielilor de întreținere și functionare a organelor locale ale administrației de stat, cu excepția reparatiilor capitale cu caracter urgent la cladirile folosite pentru activitățile administrative și a lucrărilor de racorduri și alte instalații.

În cazul neindeplinirii pe total judet a veniturilor proprii planificate, fondul de rezerva bugetară ce poate fi folosit se reduce cu echivalentul veniturilor nerealizate la data angajarii rezervei bugetare.

Pentru acoperirea decalajelor temporare aparute în cursul anului între cheltuielile și veniturile bugetelor comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, comitetele executive ale consiliilor populare ale unităților administrativ-teritoriale ierarhic superioare pot acorda împrumuturi din resursele disponibile ale bugetelor lor. Dreptul de a aproba aceste împrumuturi poate fi delegat de către comitetele executive ale consiliilor populare ordonatorilor principali de credite sau inlocuitorilor lor de drept.

În cazul în care decalajele respective apar și la nivelul bugetelor judetelor și municipiului București, acoperirea temporara a acestora se poate face prin acordare de împrumuturi din resursele disponibile ale bugetului republican, de către Ministerul Finanțelor, la cererea justificata a comitetelor executive ale consiliilor populare.

Comitetele executive ale consiliilor populare pot utiliza sumele încasate din veniturile proprii ale bugetelor locale peste cele planificate, numai cu incepere din trimestrul III al anului de plan, pentru acoperirea unor cheltuieli economice și infaptuirea anumitor acțiuni social-culturale, introducînd modificările corespunzătoare în bugetele locale în urmatoarele condiții:

- depășirea incasarilor să fie realizata pe totalitatea veniturilor proprii planificate în bugetul local respectiv și să se mențină pînă la finele anului;

- plusurile de venituri sa provina din activitatea anului de plan și sa nu fie rezultatul unor modificari ale legislației sau anumitor subevaluari constatate de organele Ministerului Finanțelor ori de alte organe cu atribuții de control.

Modificările efectuate în bugetele locale potrivit prevederilor acestui articol se supun ratificarii consiliilor populare, la prima sesiune a acestora.

Comitetele executive ale consiliilor populare pot anula deciziile comitetelor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare, prin care au fost aprobate, fără respectarea normelor legale, planuri suplimentare de venituri și cheltuieli, virari de credite, modificari de alocatii trimestriale sau alte modificari în planurile de cheltuieli ori în bugetele locale.

Creditele bugetare rămase neutilizate la expirarea exercitiului bugetar se anulează prin efectul legii.

Orice suma datorata, dar neplatita de la buget, precum și orice suma cuvenita dar neincasata la buget pînă la 31 decembrie, se plateste, respectiv se încasează, în contul bugetului pe anul următor.

În cazuri excepționale, Consiliul de Ministri poate aproba efectuarea unor cheltuieli, după incheierea anului bugetar, din bugetul anului expirat pentru operații executate, dar nedecontate pînă la finele anului.

Excedentul bugetului republican se utilizeaza pentru acțiuni economice și social-culturale sau pentru alte acțiuni, în condițiile stabilite prin lege, ori ca resursa de creditare a economiei naționale.

Soldurile anuale ale bugetelor locale se prevad ca venituri în acele bugete pe anul următor.

Eventualele diferente rezultate în plus sau în minus după incheierea exercitiului bugetar, față de soldurile prevăzute în bugetele locale, se regularizeaza cu bugetul republican, cu excepțiile prevăzute de dispozitiile legale.

Pe baza darilor de seama contabile prezentate de ministere, celelalte organe centrale de stat și comitetele executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București, și în urma verificării și analizarii acestora, Ministerul Finanțelor elaboreaza lucrarile privind contul general de încheiere a exercitiului bugetar, pe care le prezinta Consiliului de Ministri.

Consiliul de Ministri analizeaza lucrarile inaintate de Ministerul Finanțelor și întocmește contul de încheiere a exercitiului bugetar, pe care îl prezinta, după examinarea lui de către Consiliul Suprem al Dezvoltării Economico-Sociale, spre adoptare Marii Adunări Naționale.

Marea Adunare Naționala adopta contul general de încheiere a exercitiului bugetar, cel mai tirziu pînă la finele anului următor celui la care se referă.

În mod asemanator, consiliile populare aproba conturile generale de încheiere a exercitiului bugetelor locale, intocmite de către comitetele executive respective.

Consiliul de Ministri, organ suprem al administrației de stat, exercita conducerea generală a activității executive în domeniul finanțelor, raspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și de realizarea acestuia după adoptarea lui de către Marea Adunare Naționala.

în exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul de Ministri examineaza periodic situația financiară pe economie și ramuri sau sectoare de activitate, execuția bugetului de stat și a celorlalte planuri financiare, stabilind măsuri pentru menținerea echilibrului financiar, monetar și valutar, pentru intarirea continua a rolului finanțelor și creditului în economie, aproba planurile de credite și de casa.

Ministerul Finanțelor infaptuieste politica partidului și statului în domeniul finanțelor și acționează pentru asigurarea echilibrului financiar, monetar și valutar al tarii.

În centrul activității Ministerului Finanțelor trebuie să stea preocuparea pentru cresterea continua a eficientei în economia naționala. El trebuie să organizeze și sa exercite un control riguros pentru a determina folosirea rationala a fondurilor în fiecare unitate socialista, pentru a preveni cheltuirea nelegala și neeconomicoasa a fondurilor.

Ministerul Finanțelor are urmatoarele atribuții, raspunzind de indeplinirea lor:

Ministerul Finanțelor participa împreună cu Directia Centrala de Statistica, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, băncile și alte organe centrale interesate la organizarea evidentei generale a avutiei naționale.

Ministerul Finanțelor, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Directia Centrala de Statistica, băncile, celelalte organe centrale de sinteza și cu ministerele, analizeaza sistematic, pe baza bilanturilor contabile, rezultatele activității pe ansamblul economiei, pe ramuri și sectoare de activitate, volumul și structura stocurilor și iau sau propun măsuri pentru îmbunătățirea situației economico-financiare a unităților socialiste.

Banca Naționala a Republicii Socialiste România, Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara, Banca de Investitii și Banca Română de Comert Exterior, ca organe de stat, infaptuiesc politica partidului și statului în domeniul monetar și al creditului, potrivit prevederilor prezentei legi și ale legilor și statutelor lor de organizare și functionare.

Băncile, administrind o parte importanța din fondurile banesti ale societatii, organizind efectuarea plăților între unitatile socialiste, creditarea economiei și executarea de casa a bugetului de stat, au obligația sa controleze, în numele statului și pentru apararea intereselor acestuia, modul cum se constituie fondurile banesti și se tine evidenta acestora, modul cum sînt folosite mijloacele materiale și banesti de unitatile socialiste și sa ia măsuri pentru incasarea integrală și la termen a drepturilor în lei și în valută ale statului, precum și pentru utilizarea lor economicoasa. Ele trebuie să perfectioneze continuu relatiile de credit și de plati cu unitatile economice și să contribuie la buna functionare a mecanismului economic, la cresterea eficientei în economie.

Băncile acționează pentru realizarea sarcinilor ce decurg din planurile de credite și de casa și pentru incadrarea circulației banesti în limitele aprobate. Ele vor elibera fonduri numai în limitele planurilor aprobate și cu respectarea dispozițiilor legale.

Banca Naționala a Republicii Socialiste România, ca banca centrala și de emisiune, are urmatoarele atribuții, raspunzind de indeplinirea lor:

Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara, ca banca specializata pentru finantarea și creditarea investitiilor și pentru creditarea productiei și circulației marfurilor din agricultura, industria alimentara și din sectorul apelor, are urmatoarele atribuții, raspunzind de indeplinirea lor:

Banca de Investitii, ca banca specializata pentru finantarea și creditarea investitiilor din industrie, constructii, transporturi, telecomunicatii, circulatia marfurilor, gospodaria comunala, sectorul social-cultural, administratia de stat și alte organizații de stat, cooperatia mestesugareasca și cooperatia de consum are urmatoarele atribuții, raspunzind de indeplinirea lor:

Banca Română de Comert Exterior, ca banca specializata, infaptuieste politica partidului și statului în domeniul plăților, creditarii și controlului bancar-valutar privind operațiile cu strainatatea.

Banca Română de Comert Exterior are urmatoarele atribuții, raspunzind de indeplinirea lor:

În exercitarea atribuțiilor lor, Banca Naționala a Republicii Socialiste România și băncile specializate elaboreaza, pe baza și în aplicarea dispozițiilor legale, norme metodologice cu privire la planificarea și acordarea creditelor pentru productie și circulatia marfurilor, finantarea și creditarea investitiilor, efectuarea plăților fără numerar și a operațiilor cu numerar, efectuarea decontarilor externe, utilizarea fondului de salarii și cu privire la alte operații bancare.

Casa de Economii și Consemnatiuni a Republicii Socialiste România, ca institutie bancara specializata în relatiile cu populatia, are urmatoarele atribuții, raspunzind de indeplinirea lor:

Cooperativele de credit acorda membrilor acestor organizații împrumuturi din fondurile proprii, în scopurile și în condițiile prevăzute de statutul lor și de alte dispozitii legale.

Cooperativele de credit pot efectua - pe baza convențiilor incheiate operații de mandat pentru alte institutii.

Administratia Asigurarilor de Stat are ca atribuții de indeplinirea cărora raspunde, organizarea activității asigurarilor de bunuri, persoane și raspundere civila, stabilirea sau propunerea de măsuri în scopul dezvoltării continue a acestora, perfectionarea instrumentelor specifice și îmbunătățirea servirii asiguratilor, precum și alte sarcini prevăzute de legea de organizare și functionare.

Administratia Asigurarilor de Stat are dreptul de a verifica modul în care bunurile asigurate sînt intretinute, felul în care se respecta masurile de prevenire și limitare a pagubelor, precum și de a denunta sau modifica contractul de asigurare facultativa, în condițiile stabilite.

Consiliul Financiar-Bancar examineaza periodic fenomenele și tendintele ce apar în problemele financiare, monetare și valutare, atit pe plan intern, cit și în relatiile cu strainatatea.

Totodata, acest consiliu elaboreaza studii și analizeaza posibilitatile de perfectionare a pirghiilor economico-financiare pentru traducerea în viața a politicii financiare, monetare și valutare a partidului și statului, pentru sporirea eficientei economice în toate sectoarele de activitate, și intarirea puterii de cumparare a monedei naționale.

Consiliul Financiar-Bancar este constituit din cadre de conducere ale Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale a Republicii Socialiste România, Băncii pentru Agricultura și Industrie Alimentara, Băncii de Investitii, Băncii Române de Comert Exterior, Casei de Economii și Consemnatiuni și Administrației Asigurarilor de Stat.

Din acest consiliu fac parte și reprezentanti ai Comitetului de Stat ai Planificarii, Comitetului de Stat pentru Prețuri, Ministerului Muncii, Ministerului Comerțului Interior, Ministerului Comerțului Exterior și Directiei Centrale de Statistica.

În caz de necesitate, la sedintele consiliului pot fi invitati și reprezentanti ai altor ministere și organe centrale de stat, precum și ai consiliilor populare.

Consiliul Financiar-Bancar antreneaza, în analizele și studiile pe care le face, institutele de cercetari economice și financiare, organele de specialitate din cadrul instituțiilor componente ale consiliului, precum și cadre de specialitate din institutele de invatamint superior.

Atribuțiile și modul de organizare și functionare ale Consiliului Financiar-Bancar se stabilesc prin dispozitii legale.

Curtea Superioara de Control Financiar exercita controlul preventiv și controlul ulterior asupra utilizarii fondurilor, potrivit dispozițiilor legale, urmarind respectarea hotărîrilor de partid și a legilor în domeniul financiar, asigurarea ordinii și disciplinei în administrarea fondurilor, apararea proprietății socialiste în vederea intaririi gestiunii economice și a cresterii eficientei în toate domeniile de activitate; stabileste, potrivit legii, pe baza constatarilor proprii și ale altor organe competente, raspunderea patrimoniala pentru pagubele aduse avutului obstesc, precum și raspunderea administrativa pentru incalcarea dispozițiilor legale cu caracter financiar.

Ministerele și celelalte organe centrale de stat, în indeplinirea atribuțiilor ce le revin în domeniul financiar, acționează și raspund de:

Comitetele executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București, municipiilor și sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor în indeplinirea atribuțiilor ce le revin în domeniul financiar, acționează și raspund, după caz, de:

În indeplinirea sarcinilor în domeniul finanțelor locale, pe linga comitetele executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București sînt organizate ca organe locale și de specialitate, administrațiile financiare, care sînt subordonate și Ministerului Finanțelor.

Administrațiile financiare au urmatoarele atribuții, raspunzind de indeplinirea lor:

Pe linga comitetele executive ale consiliilor populare municipale și orășenești sînt organizate, după caz, circumscriptii financiare și servicii financiare, care indeplinesc atribuțiile prevăzute la alineatul precedent, adaptate la specificul lor.

Veniturile ce se realizează peste cele stabilite prin bugetul republican vor putea fi folosite, în cursul anului, cu aprobarea Consiliului de Ministri, pentru finantarea unor sarcini noi privind economia naționala și actiunile social-culturale.

Centralele industriale și unitatile asimilate acestora, intreprinderile de stat, în indeplinirea obligațiilor ce le revin în domeniul financiar, acționează și raspund pentru:

Organele de conducere colectiva ale unităților socialiste de stat - adunarea generală a oamenilor muncii, comitetul oamenilor muncii, consiliul oamenilor muncii - asigura participarea nemijlocita a oamenilor muncii la dezbaterea și solutionarea problemelor economice și financiare importante ale unității și raspund de elaborarea și infaptuirea masurilor necesare pentru indeplinirea sarcinilor de plan.

Comitetele și consiliile oamenilor muncii au obligația să prezinte în fața adunarii generale a oamenilor muncii analiza activității pe bază de bilant, situația economica și financiară a unității, sarcinile și obiectivele pentru perioada urmatoare și masurile organizatorice și tehnice în vederea realizării lor.

Conducatorul unității socialiste de stat, În numirea în functie, preia raspunderea administrarii patrimoniului încredințat de stat, asumindu-și prin contract angajamentul și raspunderea de a gospodari cu grija și eficient și de a dezvolta mijloacele materiale și banesti ale unității.

Conducatorul unității raspunde, potrivit legii, față de stat și față de colectivul de salariati al unității, de organizarea judicioasa a intregii activități a unității, de luarea masurilor pentru asigurarea integritatii avutului obstesc și buna gospodarire a resurselor materiale și banesti, pentru indeplinirea integrală și la timp a sarcinilor de plan, accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor și prevenirea formarii de stocuri peste necesar, precum și de respectarea normelor privind disciplina de plan, contractuala și financiară.

Conducatorul compartimentului financiar-contabil raspunde de activitatea financiar-contabila, în care scop:

Conducătorii compartimentelor de aprovizionare, productie, desfacere, organizarea muncii și a celorlalte compartimente, fiecare în sectorul sau de activitate, au obligația să se preocupe de cresterea eficientei economice și raspund, în condițiile legii, de depășirea cheltuielilor de productie rezultate din nerespectarea dispozițiilor legale privitoare la normele de consum, nivelul stocurilor, calitatea și desfacerea produselor, incadrarea și salarizarea personalului, precum și a altor dispozitii care reglementeaza activitatea economica.

Oblibațiile care revin conducătorului compartimentului financiar-contabil, precum și conducătorilor celorlalte compartimente, se inscriu în contractele ce se incheie la numirea lor în functie, pe baza prevederilor prezentei legi și a altor dispozitii legale.

Conducătorii unităților socialiste, celelalte persoane cu functii de conducere, precum și personalul în subordine, fiecare în baza atribuțiilor stabilite, raspund disciplinar, administrativ sau penal, după caz, precum și civil sau material, atunci cînd nu respecta oblibațiile ce de revin potrivit prevederilor prezentei legi și ale celorlalte dispozitii legale cu privire la gospodarirea patrimoniului și apararea integritatii avutului obstesc.

Sanctiunile disciplinare se aplică potrivit prevederilor legislației muncii.

Sanctiunile administrative se aplică potrivit legii privind stabilirea și sanctionarea contraventiilor și dispozițiilor care reglementeaza contraventiile la disciplina financiară, impozitele, taxele și primele de asigurare prin efectul legii, precum și altor dispozitii legale.

În caz de infractiune raspunderea este angajata în condițiile legii penale.

Dacă prin faptele salariatilor sus-menționați s-au produs pagube unității, cei vinovati raspund, în caz de infractiune, de pagubele efective și foloasele nerealizate, potrivit legii penale, iar în celelalte cazuri, potrivit Codului muncii.

Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1973.

Pe aceeasi data se abroga Legea nr. 3/1949 asupra întocmirii, executarii și incheierii bugetului general al Republicii Populare Române, Decretul nr. 265/1949 privind obligativitatea contractelor scrise și reglementarea plăților între întreprinderi și organizații economice, Decretul nr. 485/1954 privind autorizarea Ministerului Finanțelor de a aproba suplimentari la unele planuri financiare, precum și orice alte dispozitii contrare.

Această lege a fost votata de Marea Adunare Naționala în sedinta din 22 noiembrie 1972, intrunind din cele 428 voturi exprimate, 426 voturi pentru și 2 voturi împotriva.

Președintele Marii Adunări Naționale,

STEFAN VOITEC

București, 22 noiembrie 1972.

Nr. 9

-------