NORMA SANITARĂ VETERINARA din 6 octombrie 2006

a) cutit sau foarfeca și pense pentru taierea mostrelor;

b) tavite marcate cu 50 de patrate, fiecare dintre acestea putând conține probe de aproximativ 2 g, sau alte instrumente care oferă garanții echivalente privind trasabilitatea probelor;

c) mixer cu cutit de tocat ascutit. Dacă probele depășesc 3 g, trebuie utilizata o masina de tocat carne cu o sita cu ochiuri de 2-4 mm sau foarfeca. În cazul carnii congelate sau al limbii (după îndepărtarea stratului superficial care nu poate fi digerat), este necesară o masina de tocat carne, iar mărimea probei trebuie marita considerabil;

d) un agitator magnetic cu placa de încălzire controlată de un termostat și baghete teflonate pentru omogenizare, de aproximativ 5 cm lungime;

e) palnii conice din sticlă pentru separare, de cel puțin 2 litri, de preferat cu dop de siguranță din teflon;

f) suporturi, inele de fixare și cleme;

g) sita din plasa de oțel inoxidabil cu ochiurile de 180 microni și diametrul extern de 11 cm;

h) palnii, cu diametrul intern nu mai mic de 12 cm, pentru a putea susține sitele;

i) pahar din sticlă, cu capacitatea de 3 litri;

j) cilindru gradat din sticlă, cu capacitatea de 50-100 ml, sau tuburi de centrifuga;

k) trichineloscop dotat cu o masa orizontala sau un stereomicroscop, cu lumina transmisă diascopic, cu intensitate reglabila;

l) un număr de plăci Petri de 9 cm diametru (pentru a le utiliza la stereomicroscop), marcate pe partea interioară în patrate de examinare de câte 10 x 10 mm, folosindu-se un instrument ascutit;

m) un bazin pentru numărarea larvelor (de utilizat la trichineloscop), format din plăci acrilice de 3 mm grosime, cu următoarele caracteristici:

n) folie de aluminiu;

o) acid clorhidric 25%;

p) pepsina, concentrație 1:10.000 NF (US Național Formulary), corespunzând la 1:12.500 BP (British Pharmacopoeia) și la 2000 FIP (Ff2ιdιration Internaționale de Pharmacie);

q) apa de la robinet incalzita la 46-48°C;

r) balanța cu precizie de minimum 0,1 g;

s) vase metalice, cu capacitatea de 10-15 litri, pentru colectarea lichidului de digestie rămas;

t) pipete cu dimensiuni diferite (1, 10, 25 ml) și suporturi pentru pipete;

u) termometru cu precizie de 0,5°C pentru temperaturi cuprinse între 1 și 100°C;

v) sifon pentru apa de la robinet.

a) În cazul carcaselor întregi de suine domestice se preleveaza o proba de minimum 1 g din pilierii diafragmatici, din zona de tranzit spre partea tendinoasa. Se pot utiliza pense speciale pentru Trichinella, cu condiția să se poată garanta un grad de precizie cuprins între 1,00 și 1,15 g.

b) În cazul bucatilor de carne se preleveaza o mostra de cel puțin 5 g de muschi striat, care conține putina grasime, și pe cat posibil din apropierea oaselor sau tendoanelor. O proba de aceleași dimensiuni va fi prelevata din carnea care nu este destinată preparării termice complete sau altor procesari ulterioare tăierii.

c) Pentru probele congelate se preleveaza o proba cu o greutate de minimum 5 g de tesut muscular striat în vederea efectuării analizei.

a) Se adauga 16 ± 0,5 ml de acid clorhidric într-un pahar de 3 litri, conținând 2,0 litri de apa de la robinet, preincalzita la 46-48°C; se introduce în pahar o bagheta pentru agitare, paharul se asaza pe o placa preincalzita și se începe agitarea.

b) Se adauga 10 ± 0,2 g de pepsina.

c) Se maruntesc în mixer 100 g de probe prelevate în concordanta cu cerințele pct. 2.

d) Carnea maruntita va fi transferata în paharul de 3 litri care conține apa, pepsina și acid clorhidric.

e) Dispozitivul de maruntire al mixerului se imerseaza în mod repetat în lichidul de digestie din pahar, iar vasul în care se amesteca va fi clatit cu o cantitate mica de lichid de digestie pentru a îndepărta orice fragment de carne aderent.

f) Paharul se acoperă cu folie de aluminiu.

g) Agitatorul magnetic trebuie reglat astfel încât să se mențină o temperatura constanta de 44-46°C pe parcursul operației. În timpul agitarii lichidul de digestie trebuie să se invarta la o viteză suficient de mare pentru a forma un vartej adanc, dar fără a provoca stropi.

h) Lichidul de digestie este agitat până când fragmentele de carne dispar (aproximativ 30 de minute). Agitatorul este apoi oprit și lichidul de digestie este turnat prin sita în palnia de sedimentare. Pentru unele tipuri de carne (limba, carne de vanat etc.) pot fi necesare perioade mai lungi de digestie (nu mai mult de 60 de minute).

i) Procesul de digestie este considerat a fi satisfăcător atunci când în sita nu rămâne mai mult de 5% din greutatea probei inițiale.

j) Lichidul de digestie poate rămâne în palnia de sedimentare pentru 30 de minute.

k) După 30 de minute, se toarna rapid o proba de 40 ml de lichid de digestie în cilindrul gradat sau într-un tub de centrifuga.

l) Lichidul de digestie și alte deșeuri lichide se păstrează într-un vas special până la finalizarea citirii rezultatelor.

m) Proba de 40 ml va fi lăsată în repaus 10 minute. Se aspira atent 30 ml lichid supernatant, pentru a se îndepărta straturile superioare și pentru a se lasă un volum de cel mult 10 ml.

n) Proba de sediment de 10 ml rămasă se transfera într-un bazin pentru numărarea larvelor sau într-o placa Petri.

o) Cilindrul gradat sau tubul de centrifuga va fi spălat cu maximum 10 ml apa de la robinet, care trebuie să fie adaugati probei în bazinul de numărare a larvelor sau în placa Petri. Ulterior, proba se examinează cu trichineloscopul sau stereomicroscopul, la o putere de marire de 15-20 de ori. Este permisă vizualizarea și prin alte tehnici, cu condiția ca examinarea probelor pozitive de control sa fi prezentat rezultate egale sau mai bune decât metodele de vizualizare traditionale. În toate cazurile în care exista zone suspecte sau forme similare parazitilor, trebuie să fie utilizate puteri de marire de 60-100 de ori.

p) Digeratele trebuie să fie examinate imediat ce sunt gata. Sub niciun pretext examinarea nu poate fi amânată pentru a doua zi.

a) cutit sau foarfeca pentru taierea probelor;

b) tavite marcate cu 50 de patrate, fiecare putând cuprinde 2 g de carne, sau alte instrumente care pot oferi garanții echivalente privind trasabilitatea probelor;

c) masina de tocat carne sau mixer electric;

d) un mixer de laborator Stomacher, model 3500 thermo;

e) pungi de plastic potrivite pentru mixerul de laborator Stomacher;

f) palnii conice de separare, cu capacitate de 2 litri, de preferinta prevăzute cu un dop teflonat;

g) suporturi, inele și cleme;

h) site cu plasa de oțel sau alama și ochiuri de 180 microni, cu diametrul extern de 11 cm;

i) palnii, cu diametrul intern de cel puțin 12 cm, care să susțină sitele;

j) cilindri gradati de 100 ml;

k) un termometru cu precizie de 0,5°C, cu scala de la 1 la 100°C;

l) un vibrator, de exemplu un aparat de barbierit electric fără cap;

m) un comutator care se deschide și se închide la interval de un minut;

n) un trichineloscop cu masa orizontala sau un stereomicroscop, cu lumina transmisă diascopic, cu intensitate reglabila;

o) un bazin de numărare a larvelor și un număr de plăci Petri cu diametrul de 9 cm, asa cum este prevăzut la cap. I pct. 1 lit. l) și m);

p) acid clorhidric 17,5%;

q) pepsina, concentrație 1:10.000 NF (US Național Formulary), corespunzătoare la 1: 12:500 BP (British Pharmacopoeia) și la 2.000 FIP (Ff2ιdιration Internaționale de Pharmacie);

r) un număr de 10 recipiente pentru reziduuri, care să fie utilizate pentru decontaminarea aparatelor, de exemplu cu formol, și a lichidului de digestie rămas în cazul probelor testate cu rezultat pozitiv;

s) o balanța cu precizie de 0,1 g.

a) Probe colective complete (100 g de proba odată):

b) Probe colective mai mici (mai puțin de 100 de probe):

a) peste lichidul de digestie se adauga gheața (300-400 g de fulgi de gheața, solzi de gheața sau gheața zdrobita) pentru a aduce volumul acestuia până la 2 litri. Apoi, fluidul de digestie se amesteca până la topirea ghetii. În cazul probelor mici [vezi pct. II lit. b)], cantitatea de gheața trebuie redusă în consecința;

b) lichidul de digestie racit se transfera într-o palnie de separare de 2 litri, echipata cu un vibrator atasat cu ajutorul unei cleme;

c) se va permite sedimentarea 30 de minute, timp în care palnia de sedimentare va vibra intermitent (de exemplu, un minut vibratii urmat de un minut pauza);

d) după 30 de minute, 60 ml de proba din sediment se toarna rapid într-un cilindru gradat de 100 ml (după utilizare palnia se spala cu o soluție de detergent);

e) proba de 60 ml se lasă în repaus cel puțin 10 minute, după care se recolteaza supernatantul prin aspirare lăsând un volum de 15 ml proba, care va fi examinata pentru detectarea prezentei larvelor;

f) pentru aspirare se poate utiliza o seringa de unica folosință, dotată cu un tub de plastic. Lungimea tubului de plastic trebuie să fie suficienta pentru a permite ca un volum de 15 ml sa rămână în cilindrul gradat atunci când pistonul seringii se afla la nivelul maxim de absorbție;

g) cei 15 ml rămași se toarna într-un bazin de numărare a larvelor sau în doua plăci Petri și se examinează cu ajutorul unui trichineloscop sau stereomicroscop;

h) cilindrul gradat va fi spălat cu 5-10 ml de apa de la robinet, iar lichidul de spalare se adauga probei;

i) lichidul de digestie se va examina imediat. Examinarea nu trebuie amânată sub nicio forma pentru a doua zi.

a) proba finala de 60 ml se toarna într-un cilindru gradat și se lasă în repaus 10 minute; se vor aspira 45 ml de supernatant, iar cei 15 ml rămași vor fi adusi la 45 ml cu apa de la robinet;

b) după încă o perioadă de repaus de 10 minute, se indeparteaza prin aspirare 30 ml supernatant, iar cei 15 ml rămași se toarna într-o placa Petri sau într-un bazin pentru numărarea larvelor, pentru examinare;

c) cilindrul gradat se spala cu 10 ml apa de la robinet, lichidul de spalare adăugându-se la proba, în plăcile Petri sau în bazinul de numărare a larvelor, pentru examinare.

a) palnie Ghelman de 1 litru, cu suport de filtru (diametru 45 mm);

b) filtre rotunde, constând în site rotunde de oțel, cu ochiuri de 35 microni (diametrul discului: 45 mm), doua inele de cauciuc cu grosimea de 1 mm (diametrul extern: 45 mm, diametrul intern: 38 mm); sita circulara se fixează între cele doua inele de cauciuc și se atașează de acestea folosindu-se un lipici cu doua componente potrivit pentru cele doua materiale;

c) un balon Erlenmeyer de 3 litri, dotat cu un tub lateral pentru aspirare;

d) o pompa de filtrare;

e) pungi de plastic, cu capacitate de minimum 80 ml;

f) echipament pentru închiderea pungilor de plastic;

g) renilaza, concentrație 1:150.000 unități Soxhlet per gram.

a) Probe complete (100 g de probe odată)

b) Probe mai mici (mai puțin de 100 de probe)

a) peste lichidul de digestie se adauga gheața (300-400 g de fulgi de gheața, solzi de gheața sau gheața zdrobita) pentru a aduce volumul acestuia până la 2 litri. În cazul probelor mici, cantitatea de gheața trebuie redusă corespunzător;

b) lichidul de digestie este amestecat până la topirea ghetii. Lichidul de digestie racit va fi lăsat în repaus cel puțin 3 minute, pentru a se permite larvelor să se spiraleze;

c) palnia Ghelman, dotată cu suport de filtru și un disc filtrant, se monteaza pe un balon Erlenmeyer conectat la o pompa de filtru;

d) lichidul de digestie se toarna în palnia Ghelman și se filtreaza. Spre sfârșitul filtrarii, lichidul de digestie poate fi ajutat sa strabata filtrul prin aspirare cu pompa de filtru. Aspirarea trebuie oprită înainte de uscarea filtrului, de exemplu, atunci când mai rămân 2-5 ml de lichid în palnie;

e) odată ce întregul lichid de digestie a fost filtrat, discul de filtrare se indeparteaza și se introduce într-o punga de plastic cu capacitate de 80 ml, împreună cu 15-20 ml soluție de renilaza. Soluția de renilaza se obține prin adăugarea a 2 g renilaza la 100 ml apa de la robinet;

f) punga de plastic se sigileaza de doua ori și se va introduce între punga interioară și cea exterioară ale stomacherului;

g) se pune în funcțiune stomacherul pentru a tritura conținutul pungii timp de 3 minute, de exemplu, în timp ce aceasta lucrează probe colective complete sau incomplete;

h) după 3 minute, punga de plastic, discul de filtrare și soluția de renilaza se indeparteaza din stomacher și se deschide cu ajutorul unei foarfeci. Conținutul lichid se toarna în bazinul de numărare a larvelor sau într-o placa Petri. Punga se va spala cu 5-10 ml apa, care este apoi adăugată în bazinul pentru numărarea larvelor pentru examinarea cu trichineloscopul sau în placa Petri pentru examinare cu stereomicroscopul;

i) lichidele de digestie trebuie examinate imediat ce procedura s-a terminat. Examenul nu trebuie amânat sub nicio forma pentru ziua următoare.

a) cutit și foarfeca pentru obținerea probelor;

b) tavite marcate cu 50 de patratele, fiecare putând sa conțină 2 g de carne, sau alte materiale care oferă garanții echivalente privind trasabilitatea probelor;

c) un mixer Trichomatic 35« cu dispozitiv de filtrare;

d) acid clorhidric 8,5 ± 0,5%;

e) membrana filtranta de policarbonat transparent, cu un diametru de 50 mm și ochiuri de 14 microni;

f) pepsina, concentrație 1:10.000 NF (US Național Formulary), corespunzătoare la 1:12.500 BP (British Pharmacopoeia) și la 2.000 FIP (Ff2ιdιration Internaționale de Pharmacie);

g) o balanța cu precizie de 0,1 g;

h) pense cu vârful plat;

i) un număr de lame de microscop cu lungimea laterala de 5 cm sau un număr de plăci Petri cu diametrul minim de 6 cm, cu baza marcată în patratele de 10 x 10 mm folosind un instrument ascutit;

j) un (stereo)microscop cu sursa de lumina transmisă (capacitate de marire de 15-60 de ori) sau un trichineloscop cu masa orizontala;

k) un recipient pentru colectarea lichidelor reziduale;

l) un număr de 10 recipiente pentru reziduuri care se vor utiliza pentru decontaminarea aparatelor, de exemplu, formol, și pentru sucul de digestie rămas când probele testate sunt pozitive;

m) un termometru cu precizie de 0,5°C, cu scala de la 1 la 100°C.

a) dispozitivul de filtrare se fixează în mixer, se conecteaza tubul de evacuare la recipientul de colectare a reziduurilor;

b) odată cu activarea mixerului va începe încălzirea;

c) înainte de pornire, valva localizata sub camera de reactie trebuie deschisă și închisă;

d) se adauga apoi până la 35 de probe cu greutatea de aproximativ 1 g fiecare (la 25-30°C) prelevate din fiecare esantion individual, în concordanta cu pct. 2. Se asigura ca fragmentele mari de tendoane să fie indepartate, pentru a nu obstructiona filtrul;

e) se toarna apa până la limita superioară a camerei de lichide conectate la mixer (aproximativ 400 ml);

f) se toarna circa 30 ml acid clorhidric (8,5%) până la limita superioară a camerei mai mici de lichide conectate;

g) se pune o membrana filtranta sub filtrul grosier, în suportul de filtru în dispozitivul de filtrare;

h) în final, se adauga 7 g de pepsina. Aceasta ordine trebuie urmată cu strictețe pentru a se evita descompunerea pepsinei;

i) se inchid capacele camerei de reactie și ale camerei pentru lichide;

j) se selecteaza timpul de digestie. Trebuie selectat un timp scurt de digestie (5 minute) pentru porcii taiati la vârsta normală de tăiere și un timp mai lung (8 minute) pentru alte probe;

k) când se pornește mixerul, procesul de dispersare și digestie va începe automat, urmat de filtrare. După 10-13 minute, procesul se termina, iar aparatul se oprește automat;

l) se deschide capacul camerei de reactie, după ce s-a verificat golirea acesteia. Dacă se formează spuma sau în camera rămâne lichid de digestie se repeta procedura în concordanta cu pct. V.

a) se indeparteaza suportul filtrului și se transfera membrana filtranta pe o lama sau pe o placa Petri;

b) se examinează membrana filtranta, folosindu-se un (stereo)microscop sau un trichineloscop.

a) în cazul rezultatelor pozitive se umple camera de reactie a blenderului cu apa clocotita până la 2/3. În camera pentru lichide se toarna apa de la robinet, până când acoperă senzorul inferior. După aceasta are loc operațiunea de curatare automată. Se decontamineaza suportul filtrului și orice alt echipament, de exemplu, cele cu formol;

b) după încheierea zilei de lucru, camera pentru lichide a mixerului se va umple cu apa și se va seta pe un ciclu standard.

a) se închide valva de sub camera de reactie;

b) se indeparteaza suportul de filtru și se transfera membrana filtranta pe o lama sau într-o placa Petri;

c) se pune o noua membrana filtranta în suportul de filtru, care se atașează apoi aparatului;

d) se umple camera pentru lichide a mixerului până la nivelul senzorului inferior;

e) se pornește ciclul de curatare automată;

f) după finalizarea ciclului de curatare automată, se deschide capacul camerei de reactie și se verifica dacă mai exista lichid în ea;

g) dacă camera este goala, se indeparteaza suportul filtrului și se transfera membrana filtranta pe o lama sau o placa Petri, cu ajutorul unei pensete;

h) se examinează cele doua membrane filtrante în concordanta cu prevederile pct. 3.II. Dacă nu este posibila examinarea filtrelor, se repeta întregul proces de digestie, cu prelungirea timpului de digestie, în concordanta cu pct. 3.I.

a) un trichineloscop cu bec incandescent cu marire de 34-40 sau 80-100 de ori sau un stereomicroscop cu lumina transmisă diascopic, cu intensitate reglabila;

b) un compresor pentru presarea probelor, format din două lame de sticlă (una dintre acestea este divizata în câmpuri egale);

c) foarfeci mici, curbate;

d) pense mici;

e) un cutit pentru taierea probelor;

f) containere numerotate mici pentru păstrarea separată a probelor;

g) o pipeta cu picurator;

h) un pahar cu acid acetic și unul cu hidroxid de potasiu pentru clarificarea calcificarilor și inmuierea carnii uscate.

a) la porcii domestici, aceste probe sunt recoltate din ambii pilieri diafragmatici la tranzitul dintre musculatura și partea tendinoasa;

b) la mistreti, probele se recolteaza din ambii pilieri diafragmatici în zona de tranzit dintre musculatura și partea tendinoasa și suplimentar din maseteri, musculatura distala a membrului anterior, muschii intercostali și linguali, insumand un total de 6 probe de la fiecare animal individual;

c) dacă unii dintre acești muschi nu sunt disponibili recoltarii, se recolteaza un total de 4 probe din musculatura disponibilă;

d) la bucățile de carne, din fiecare piesa se recolteaza 4 probe de musculatura striata din zone diferite, de mărimea unei alune, dacă este posibil fără grasime, și, acolo unde este posibil, aproape de os sau tendon.

a) În general, pe un camp al compresorului se depun 1,0 ± 0,1 g carne, care corespund în mod normal la 28 de bucăți de mărimea unui bob de ovaz. Dacă este necesar, se examinează doua compresoare, respectiv 56 de etalari.

b) Dacă la porcii domestici sunt prezenți ambii pilieri diafragmatici, persoana care efectuează examenul pentru Trichinella va decupa câte 28 de bucăți de mărimea unui bob de ovaz din fiecare pilier, rezultând un total de 56.

c) Dacă este prezent doar un singur pilier, atunci se decupeaza 56 de bucăți din zone diferite, dacă este posibil de la locul de tranzit dintre musculatura și partea tendinoasa.

d) Probele prelevate din celelalte 4 grupe musculare de la mistreti sunt tăiate fiecare în 7 fragmente de mărimea boabelor de ovaz, obtinandu-se un total de 28 de fragmente suplimentare.

e) Persoana care efectuează examenul pentru Trichinella va compresa cele 56 (sau 84) de bucăți între lamele compresorului, astfel încât acestea să permită citirea unui text tipărit normal prin preparatul lamelar.

f) Dacă carnea sau proba care se va examina este veche și uscata, preparatul poate fi reimprospatat timp de 10 sau 20 de minute, înainte de compresie, cu ajutorul unei soluții care conține o parte hidroxid de potasiu și doua părți apa.

g) Din fiecare proba prelevata din bucățile de carne, persoana care efectuează examenul pentru Trichinella va tăia 14 fragmente de dimensiunea bobului de ovaz, realizand un total de 56 de etalari.

h) Examinarea microscopica trebuie realizată prin scanarea lenta și atenta a fiecărui preparat la o marire de 30-40 de ori.

i) Dacă examinarea trichineloscopica releva zone suspecte, acestea trebuie să fie examinate la cea mai mare putere de marire a trichineloscopului (80-100 de ori).

j) Atunci când rezultatul este incert, examinarea se repeta prin prelevarea de noi probe și preparate lamelare până când se vor obține informațiile solicitate. Examenul trichineloscopic trebuie să fie efectuat timp de cel puțin 6 minute.

k) Timpul minim stabilit pentru examinare nu include timpul necesar pentru prelevarea probelor și realizarea preparatelor.

l) Ca o regulă generală, examinatorul nu trebuie să inspecteze mai mult de 840 de piese pe zi, ceea ce corespunde examinării a 15 porci domestici sau 10 mistreti.

a) operatorul trebuie să fi luat toate măsurile de precautie privind construcția și întreținerea clădirii pentru a se preveni accesul rozatoarelor și al oricăror alte mamifere și păsări carnivore mari la clădirile în care sunt ținute animalele;

b) operatorul trebuie să aplice un program de control al dăunătorilor, în special pentru rozatoare, eficient pentru prevenirea infestarii porcilor. Operatorul trebuie să țină un registru al programului pentru îndeplinirea cerințelor autorității competente;

c) operatorul trebuie să se asigure ca toată hrana pentru animale este obținută prin utilaje care produc hrana pentru animale în concordanta cu principiile descrise în Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 ianuarie 2005, care stabilește cerințele de igiena pentru hrana animalelor;

d) operatorul trebuie să depoziteze hrana pentru animale destinată speciilor susceptibile la Trichinella în buncare închise sau în alte containere care sunt impenetrabile pentru rozatoare. Toate celelalte provizii de hrana pentru animale trebuie să fie tratate termic sau produse și depozitate astfel încât sa îndeplinească cerințele autorităților competente;

e) operatorul trebuie să se asigure ca animalele moarte sunt colectate în vederea eliminării prin mijloace sanitare, într-un interval de 24 de ore de la moarte. Totuși, purceii morți pot fi colectati și depozitati în exploatatie în containere bine închise, până la momentul eliminării;

f) dacă în vecinătatea exploatatiei este localizata o groapa de gunoi, operatorul trebuie să informeze autoritatea competentă. Ulterior, autoritatea competentă trebuie să evalueze riscul implicat și sa decidă dacă exploatatia va fi recunoscută ca libera de Trichinella;

g) operatorul trebuie să se asigure ca purceii care intră în exploatatie din exterior și purceii cumpărați sunt născuți și crescuti în condiții controlate de adăpostire în sisteme integrate de producție;

h) operatorul trebuie să se asigure ca porcii sunt identificati astfel încât fiecărui animal sa îi poată fi trasata proveniență;

i) operatorul poate introduce animale noi în exploatatie numai dacă acestea:

j) operatorul trebuie să se asigure ca niciun porc destinat tăierii nu a avut acces în exterior, pe întreaga perioadă de producție;

k) accesul în exterior, pe parcursul primelor câteva săptămâni de viața înainte de intarcare, va fi permis numai dacă toate condițiile următoare sunt îndeplinite:

a) într-un interval de 12 luni să fie efectuate cel puțin două vizite de control, înainte de recunoașterea exploatatiei, pentru a se verifica conformitatea cu cerințele cap. I lit. A al anexei nr. 4; și

b) toți porcii trimiși pentru tăiere pe parcursul a 24 de luni precedente recunoașterii sau chiar o perioadă mai lungă, dacă Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor decide ca este necesar sa fi fost testati pentru a se asigura îndeplinirea cerințelor autorității competente privind faptul ca a fost testat un număr suficient de animale dintr-o exploatatie, folosindu-se una dintre metodele de detectare a parazitilor descrise în cap. I și II ale anexei nr. 1; și

c) rezultatele testelor sa fi fost negative; și

d) sa fi fost instituit un program de monitorizare a riscului privind fauna sălbatică, în acele zone în care fauna sălbatică coexista cu exploatatiile de animale domestice care au solicitat obținerea statusului de liber de Trichinella. Programul de monitorizare optimizeaza detectarea parazitilor prin aplicarea celei mai potrivite tehnici de detectare și utilizarea unui animal indicator corespunzător, prin prelevarea probelor de la un număr mare de animale și prelevarea cantitativă a probelor de carne atât cat este fezabil. Parazitii detectati la animalele sălbatice sunt identificati la nivel de specie într-un laborator de referința, comunitar sau național. Laboratorul comunitar de referința poate oferi asistența prin pregătirea unui protocol standardizat pentru un program de monitorizare a faunei sălbatice. Datele anamnetice pot fi utilizate pentru îndeplinirea cerințelor menționate în aceasta parte.

a) toate cerințele stabilite în cap. I lit. A al anexei nr. 4 sunt îndeplinite, cu excepția lit. k), care nu se aplică; și

b) nu au fost detectate infestatii autohtone cu Trichinella în țara în ultimii 10 ani, pe parcursul cărora au fost efectuate testări continue asupra populației de porcine tăiate, astfel încât să ofere o credibilitate de cel puțin 95% ca, în cazul în care prevalenta pentru Trichinella depășește 0,0001%, orice infestatie va fi detectata; și

c) trebuie să fie disponibilă o descriere clara a categoriei de exploatatie, a tipului de creștere a animalelor și a tipului de animale implicate; și

d) a fost stabilit un program de monitorizare a riscului pentru fauna sălbatică, în concordanta cu cap. II lit. A lit. d) al anexei nr. 4.

a) numărul cazurilor (importate și autohtone) de Trichinella la om, inclusiv datele epidemiologice;

b) rezultatele testarilor pentru Trichinella la porcii domestici care nu sunt crescuti în condiții controlate de cazare în sisteme integrate de producție. Rezultatele trebuie să includă vârsta și sexul animalelor afectate, tipul sistemului de management, tipul metodei de diagnostic utilizate, gradul de infestatie (dacă este cunoscut) și orice alta informație relevanta;

c) rezultatele testarilor pentru Trichinella la scroafele și vierii de reproducție. Rezultatele trebuie să includă informațiile menționate la lit. b);

d) rezultatele testarilor pentru Trichinella la carcasele de mistreti, cai, vanat sau orice alt animal indicator;

e) rezultatul testelor serologice la care se face referire la art. 11 din norma sanitară veterinara, odată ce testul corespunzător a fost validat de laboratorul comunitar de referința;

f) alte cazuri în care se suspecteaza prezenta Trichinella, fie importate, fie autohtone, și toate rezultatele de laborator relevante;

g) detaliile privind toate cazurile pozitive și verificarea speciei de Trichinella de către laboratorul comunitar sau național de referința;

h) datele vor fi transmise în formatul și în concordanta cu programarea efectuată de EFSA pentru raportarea zoonozelor;

i) pentru rapoartele care vizează exploatatiile sau categoriile de exploatații libere de Trichinella: informații asupra numărului de exploatații libere de Trichinella și rezumatul rezultatelor inspecțiilor din exploatatiile libere de Trichinella, inclusiv informațiile privind conformitatea fermierului;

j) pentru rapoartele privind regiunile cu risc neglijabil, trebuie transmise informații privind: